Muzică

Cum a ajuns, de fapt, dansul fetelor de la Căpâlna într-un film american cu supereroi

Dansul fetelor de la Căpâlna a trecut granița-n America. Și nu neapărat odată cu filmul Black Adam, ci încă de-acum un deceniu. Uite o scurtă istorie a ritmului românesc în divertismentul american.
Răzvan Băltărețu
Bucharest, RO
fetele de la capalna dwayne johnson black adam muzica romaneasca romania
Fetele de la Căpâlna în timpul dansului la Tezaur Folcloric (stânga) și Dwayne „The Rock” Johnson în filmul Black Adam. Imagini: TVR / YouTube; Warner Bros. Pictures / YouTube

Filmul Black Adam îl transformă pe Dwayne „The Rock” Johnson în supererou care bate în stânga și dreapta și rupe oase. Warner a lansat un nou trailer pentru film pe 8 iunie și, ca român, ai șanse mari să-ți explodeze mintea.

Publicitate

Cum doamne iartă-mă a ajuns dansul fetelor de la Căpâlna pe soundtrack? Ei bine, explicația e destul de simplă, dar e și-o poveste frumoasă aici despre cum muzica românească poate trece granița și să trăiască o viață nouă acolo, independentă de cea de-aici.

Dansul fetelor de la Căpâlna este celebru în România de mai bine de jumătate de secol. A fost extras din popor și prezentat publicului larg – Căpâlna de Jos este, totuși, un sat din județul Alba cu doar câteva sute de locuitori – în 1948 odată cu Stana Biriș, învățătoare din Galați. Să fi fost o zi leneșă de primăvară sau vară când l-a auzit prima dată și l-a simțit așa cum simți orice muzică bună care ar putea face mai mult în viață.

Biriș l-a luat și a început să-l prezinte României prin marile orașe. Dansul fetelor de la Căpâlna a început astfel să-și trăiască altă viață, iar Stana s-a ocupat de ansamblul folcloric până prin 1968, după cum scrie Adevărul. Când auzi de „fetele de la Căpâlna”, ai în minte un grup. Uite ce structură are: sunt trei grupuri – unul cu fetiţe preşcolare şi din ciclul primar, altul cu fete de gimnaziu şi liceu de până la 18 ani, iar al treilea e cu femei de orice vârstă, dar nemăritate. Firesc, a mai fost actualizat în timp și lucrurile au fost adaptate.

Publicitate

Știi că intră dansul fetelor de la Căpâlna când auzi acel „la la la” de la început. Așa e cazul și cu ce auzi în trailerul filmului Black Adam. Etnografa Petruţa Pop a spus pentru Adevărul despre acest dans că este unul fecioresc-femeiesc, subordonat întru totul dimensiunilor feminine. „Fetele, în şir strâns, păşesc una după alta, cu mâna pe umărul celei din faţă, pentru ca după câţiva paşi să se oprească. După o scurtă pauză, aceeaşi plimbare e reluată. Bătuta fetelor sau Purtata fetelor pare sortită să demonstreze cum, prin mijloace atât de simple, se pot obţine efecte puternice, jocul creând o atmosferă aparte. Secretul pare a sta în acele pauze neaşteptat de elocvente, care suprimă monotonia plimbării informe, cât şi în strigăturile cântate în cor, care dau o imagine vie a horelor greceşti de fete, fapt transmis de picturile de pe unele vase.”

Cum e vorba de un dans folcloric, extras, cum ziceam, din popor, are și nuanțe de mitologie. „Structura dansului are elemente care trimit la un rit de fertilitate. Am putea chiar să considerăm această «Purtată» drept un dans colectiv prin care, în societăţile arhaice, se marca sfârşitul perioadei de iniţiere a unui număr de fete”, după cum a explicat Petruța.

În contextul ăsta are sens și felul în care fetele sunt distribuite în dans. Linia orizontală ar trimite la simbolismul pământului, un semn al apropierii dansului de un rit agrar, în timp ce transformarea liniei în spirală a fost considerată un simbol de fertilitate şi a fost asociat cu uterul, dar şi cu fazele lunii sau ale Soarelui. Astfel, independent de faimă și pe unde mai ajuns sample-uri din muzica asta, dansul original trebuie înțeles și în relație cu ideea de dezvoltare și, neapărat, continuitate.

Publicitate

Fetele de la Căpâlna cu al lor dans au mai trăit un moment de popularitate cu o reclamă prin care Loteria Română își promova jocul 6 din 49. Așa a rămas în popor vorba: „Numai șase-s norocoase”.

Versurile (cât de cât oficiale ale) dansului fetelor de la Căpâlna:

„Io-s în deal şi badea-n şesu
Și mi-l cunosc de pe mersu’,
Că mere gândeşti că scrie
Ca țăruza pe hârtie,
Și-i mersu’ legănatu’
Cu dragoste-amestecatu’
Badeo, spiculeț de grâu
Mult am vrut să nu te ştiu.
Că de când te știu pe tine
Nu-mi trebuie’ altu-n lume
Numai tu, bădițo, tu
Altul bade, nu și nu.”

Dansul fetelor de la Căpâlna pe muzica lui Kanye West și Jay-Z

Oricât de frumos ar fi fost ca-n filmul Black Adam să fie chiar dansul fetelor de la Căpâlna, asta nu-i adevărat. Ce auzi pe trailer și probabil în versiunea finală a filmului e melodia „Murder To Excellence” pe care bagă Jay-Z și Kanye West și care a fost pe albumul Watch the Throne lansat în 2011. Într-adevăr, acel „la la la” de la început te poate duce cu gândul la un câmp înverzit și-un șir de fete care dansează – direct de la Căpâlna până în nebuna Americă. Doar că nu-i cazul, cum ziceam.

Ce auzi acolo e bucata cântată de Gabriela și Mihaela Modorcea – cunoscute publicului mai ales prin numele de scenă Indiggo. Mă rog, au tot încercat cu muzica până când au dispărut în istoria minoră a industriei. Au avut însă acest moment de aur, cu glorie pe local, când au pus voce pe albumul lui Kanye West și Jay-Z. Piesa, nimic de zis, a cam rupt fâșul târgului în America și așa au fost două câștiguri coletarele: fetele de la Căpâlna cu al lor dans au ajuns internaționale, iar fetele de la Indiggo, ei bine, au apărut menționat drept contributoare la album.

Publicitate

Melodia a fost preluată și pe-o piesă lansată în iulie 2021, unde vocea pentru fetele de la Căpâlna e a surorilor Osoianu. Are numele „Purtata”, pentru că, ce să vezi, piesa originală n-are niciun nume. I se zice Purtata, Plimbata sau chiar Bătuta.

Cu toate astea fiind spuse, bucură-te și de filmul Black Adam, bucură-te și de dansul fetelor de la Căpâlna. Se lucrează în muzica românească, și nu de ieri, de azi, și uite că mai apar surprize. O să te înțeleg dacă ai nevoie acum să te retragi și să pui pe repeat muzică folclorică.