Scenariul apocaliptic care-ți dă coșmaruri tocmai a fost confirmat de experți

O combinație periculoasă de conflicte internaționale în creștere, schimbări climatice globale și o lipsă de eforturi guvernamentale de reparare a oricare dintre ele ar putea duce lumea într-o eră de distrugere fără precedent. Asta reiese dintr-un raport realizat de Stockholm International Peace Institute (SIPRI), un think tank european axat pe păstrarea păcii. 

Raportul este intitulat „Environment of Peace” (Mediul Păcii), un titlu plin de speranță care contrazice mesajul îngrozitor al raportului: Pericolele duble ale conflictului - în contextul de față, războaielele sau violențele dintre guverne sau țări - și schimbărilor climatice sunt interconectate și se înrăutățesc. 

„Raportul descrie o imagine vie a escaladării crizei de securitate”, se arată un comunicat de presă. „Între 2010 și 2020, numărul de conflicte armate de stat aproape s-a dublat (până la 56), la fel și numărul deceselor survenite din conflicte. Numărul refugiaților și al altor persoane strămutate cu forța s-a dublat, de asemenea, la 82,4 milioane. În 2020, numărul focoaselor nucleare desfășurate operațional a crescut după ani de scăderi, iar în 2021, cheltuielile militare au depășit pentru oară două trilioane de dolari.”

Conflictele globale au scăzut dramatic după căderea Uniunii Sovietice în 1991. Așa cum arată raportul, acea tendință s-a inversat în 2010. Și decesele cauzate de conflicte sunt de asemenea în creștere, în mare parte din cauza războiului civil din Siria. Războaiele proxy, rivalitățile vechi și noii jucători de putere fac imposibilă obținerea unei lumi pașnice. „Chiar și înainte de invazia rusă în Ucraina, geopolitica devenea vizibil mai încordată”, se menționează în raport. „O caracteristică particulară a fost relația din ce în ce mai rece dintre China și multe puteri occidentale, în special Statele Unite.”

Criza climatică exacerbează aceste conflicte. Temperatura crescută înseamnă mai puține locuri în care oamenii pot locui, ceea ce înseamnă mai multă migrație, care duce adesea la conflicte, susține raportul. Temperaturile crescute și nivelurile apei în creștere înseamnă de asemenea mai puțin teren arabil, ceea ce duce la mai puțină mâncare. Nesiguranța alimentară și tiparele de migrație sunt, în mod tradițional, lucruri care duc la conflict. 

Nu este ceva ce se va petrece în viitorul îndepărtat, ci deja se întâmplă, potrivit raportului. Părți din India sunt deja de nelocuit din cauza temperaturilor în creștere. Invazia rusă în Ucraina a amenințat aprovizionarea globală cu grâu. Ucraina produce o treime din grâul mondial, iar recoltele din acest an sunt amenințate de invazie. Unii experți prevăd că lumea mai are doar zece săptămâni de alimente de bază. 

„Schimbările climatice afectează deja producția alimentară pe teren și în ocean”, a spus raportul. „În următoarele decenii se prognozează reducerea producției de culturi majore, cum ar fi porumb, orez și grâu, și creșterea riscului de eșecuri simultane a recoltei în marile țări producătoare.”

Majoritatea guvernelor din lume sunt deja conștiente de asta. În ultimul deceniu, Pentagonul a tot tras un semnal de alarmă cu privire la insecuritatea alimentară și conflictele care survin din schimbările climatice. Dar guvernele nu sunt dispuse să adopte schimbări radicale pentru a evita dezastrul. Raportul SIPRI numește acest lucru „deficit de guvernanță”. 

„Pentru cea mai mare parte a istoriei omenirii, cele mai grave riscuri au fost cele directe: lipsa unei resurse cheie sau amenințarea că o altă comunitate sau țară o va lua”, se spune în raport. „Acum, multe dintre cele mai grave amenințări sunt valabile pentru toată lumea. Creșterea temperaturilor, poluarea cu plastic din oceane și pierderea serviciilor ecosistemice oferite de păduri și plancton sunt toate riscuri universale.”

Pe lângă războaiele fizice, raportul abordează „războaiele culturale” ca un factor care contribuie la cercul vicios al crizelor umanitare, eșecul guvernului și accelerare schimbărilor climatice. Uite cum criza COVID-19 a oferit lumii un loc în primul rând în ceea ce privește modul cum guvernele mondiale gestionează amenințările comune și nu a fost deloc plăcut.

„Unii lideri și-a modelat în mod deliberat răspunsul cu privire la pandemie în jurul unei retorici populiste diametral opusă științei, au promovat dezinformarea cu remedii false și povești înfricoșătoare despre vaccinări și astfel și-au expus populațiile la riscuri mult mai mari decât erau necesare”, se arată în raport. „Asta oferă o avertizare cu privire la provocarea mult mai mare de a depăși crizele de securitate și de mediu.”

Potrivit autorilor, scopul raportului SIPRI nu este să-și aducă cititorii în disperare. Este pentru a trezi politicienii în legătură cu locul în care ne aflăm. „Noul nostru raport pentru factorii de decizie politică merge dincolo de a arăta că schimbările climatice pot crește riscurile pentru pace și securitate. Asta e deja stabilit. Ceea ce relevă cercetarea noastră este complexitatea și amploarea acestei relații, multiplele forme pe care le poate lua”, a declarat directorul SIPRI și autorul Environment of Peace, Dan Smith într-un comunicat de presă. „Iar mai presus de toate, arătăm ce se poate face în privința asta, cum putem oferi pace și securitate într-o nouă eră a riscurilor.”

Se încheie într-o notă plină de speranță și câteva recomandări. În mod esențial, națiunile trebuie să se unească, să investească în reziliență, pace financiară și să clarifice riscurile de a nu lucra împreună la problemele eliminării conflictelor și schimbărilor climatice. „Umanitatea are cunoștințele și aptitudinile să iasă din problema în care ne aflăm”, se mai scrie în raport.

„Ne putem trage speranța din exemplele luate de guverne, societatea civilă, comunitățile locale și grupările multinaționale care abordează cu succes situațiile periculoase. Este necesar să învățăm de la ele și să creștem.”