Toate tipurile de colegi pe care o să-i întâlnești când lucrezi într-o corporație din România

Corporațiile din România sunt ca un experiment de laborator, în care toți ajungem clone ale celorlalți. Dar măcar faci bani.
4.4.17
corporatie, colegi de corporatie

În Statele Unite, se vorbește de două tipuri de angajați: white-collar worker și blue-collar worker. Ăia în alb îs profesioniștii care prestează muncă intelectuală într-un birou, iar ăia în albastru sunt cei necalificați, care fac muncă manuală pe șantiere, în depozite și hale.

Doar că, în ziua de astăzi, cei în albastru sunt pe cale de dispariție. Asta nu înseamnă neapărat că generația asta are numai intelectuali, ci doar că workplace-ul generic este acum un spațiu de birouri cu design minimalist, cu neoane ecologice, scaune ergonomice și cartele de acces. Ideea e că, dacă în perioada aia în birouri era o parte elitistă a societății, de mare noblețe și finețe, astăzi nu mai poți spune același lucru din simplul motiv că nu mai există o alternativă reală și toți suntem muncitori la pachet.

Citește și: Am stat 8 ore într-un lift de corporaţie românească, să văd ce se întâmplă

Am 20 de ani și acum am intrat și eu în câmpul muncii corporatist acum. Și mi-am dat seama rapid că spațiul ăsta se dezvoltă o micro-societate, ca într-un experiment de laborator dubios. Cu cât petrec mai mult timp împreună, cu atât oamenii încep să aibă aceleași glumițe, același râs și chiar și aceleași preferințe la mâncare. E nenatural să vezi cum corporația te dezumanizează, îți elimină individualitatea și vă transformă pe toți într-o versiune a filmului Fight Club, în care tot ce trăiești e o copie a unei copii. Uite toate tipurile de oameni peste care o să dai în marea asta de clone.

COLEGUL CARE FACE CATERINCĂ NON-STOP

Ăsta era destul de evident. Apare cam în toate cercurile sociale, poate fi recalcitrant și stresant, da' n-ai cum să te superi pentru că tot datorită lui se mai destinde atmosfera sumbră de office. Tipul ăsta de coleg nu trebuie confundat cu persoana care are cel mai fain simț al umorului, pentru că aia-i altă mâncare de pește. Aici e vorba strict de caterincă zgomotoasă, de dume din alea absurde, glume scârboase și tot felul de porcării. Dacă ai norocul să stai lângă unul din ăsta la birou, o să-ți treacă ziua mult mai ușor și o să te îneci cu cafeaua de la atâta râs (dacă îți place caterinca de autobază).

Citește și: De ce o să fie oribil primul tău loc de muncă în corporație din România

De multe ori există și fanii obsedați ai caterincosului, care îi reciclează toate glumele și încearcă să-l copieze, deși eșuează lamentabil. Ăștia sunt caterincoși wanna-be sau caterincoși de level mic, care joacă undeva în alt colț al biroului aceeași piesă de teatru, doar că mult mai lame.

COLEGUL MEREU OCUPAT ȘI NERVOS

Toată lumea se preface ocupată și nervoasă la birou, că dacă stai relaxat toată ziua ca și cum ai fi pe croazieră, team-leaderul sau managerul tău o să-și pună niște semne de întrebare. Desigur, mai există și momente în care te enervezi și trântești chestii, că nu-ți iese task-ul sau că nu înțelegi ceva. Dar tot timpul o să dai de un coleg care turbează din două în două minute, trântește mouse-ul, țipă la monitor, e roșu la față și ciufuluit mereu. Ăsta nu are momente sau scăpări, el așa își trăiește viața. Bea patru-cinci cafele pe zi și, dacă încerci să-l întrebi ceva, te repede că are de muncă, îți zice să-l cauți în pauză sau să-i trimiți un mail „scurt si concis" cu problema pe care o ai, că n-are timp de povești.

Citește și: Am vorbit cu românul de la „Supraviețuitorul" care a renunțat la corporație ca să trăiască izolat

Omul nici nu poți să zici că ține firma pe spatele lui sau că face cea mai grea muncă din birou, că sigur mai sunt minimum doi-trei care lucrează pe același proiect cu el, dar se comportă ca și cum ar lucra cât zece la un loc și niciodată nu-i ajung opt ore să-și termine treaba. Mie mi se pare pur și simplu trist că cineva pune atâta suflet într-o muncă impersonală care aduce bani unor acționari și directori din State.

COLEGUL CARE-ȘI ÎNEACĂ AMARUL ÎN RUTINE, CA SĂ UITE DE JOBUL DEPRIMANT

Colega aceasta vine în fiecare dimineață cu o anumită cafea, luată de la o anumită tarabă, de pe o anumită stradă, la o anumită oră. Ea își fumează țigară într-un anume fel, într-un anume loc, în fiecare zi la aceeași oră. Poți să îți setezi ceasul cu o precizie la secundă în funcție de mișcările ei. La 10:30 desface un baton de ciocolată și mușcă o singură dată, iar peste zece minute mai mușcă o dată. De asemenea, dacă nu știi ce zi e, poți să afli tot uitându-te la ea, pentru că are aceleași ținute, alese pe zile.

Prânzul e mereu aceeași salată cu ton sau orice chestie bio pe care o găsește în apropiere, la ceva cantină simandicoasă. Toți avem tabieturi, dar cu siguranță vei găsi în orice birou din România o tipă care se comportă ca și cum asta e unica plăcere rămasă în viața ei. Și ceea ce e mai dubios este că nu se plictisește niciodată și pare că are aceeași satisfacție zi de zi.

COLEGUL CARE TRĂIEȘTE PE SPATELE TĂU

Colegul ăsta are un simț al auzului și un tupeu ieșite din comun. Pe o rază de zece metri, îți poate spune după foșnetul unei pungi exact cine și ce mănâncă, dacă sunt chips-uri, alune sau un sandwich. El apare ca un ninja lângă tine și te întreabă orice – legat de muncă, că te-a văzut ieri în centru pe la șase, că sunt faini papucii, de unde ți i-ai luat. Acesta e doar un pretext, pentru că de fapt el vrea doar să se îndoape cu mâncarea sau sucul tău. Nu e nimeni absurd să nu împartă cu un coleg sau o colegă ceva, dar e aiurea când cineva vrea de la tine o bucățică sau o gură de orice (care oricum nu e doar o bucățică sau o gură, că se lungește la discuții până e sătul sau se termină marfa).

COLEGUL CARE SE CREDE ȘEFUL TĂU, DEȘI NU E

Aici termenul bossy e foarte la îndemână, pentru că descrie perfect comportamentul unei persoane care deși nu e autorizată să dea ordine, totuși o face. Acest tip de coleg sau colegă îți va spune ce să faci, când să faci, cum să faci și îți va face si review-uri la munca prestată. Desigur, nimic nu e oficial, însă neoficial acea persoană este veche în firmă, bazată, și deși nu are o funcție de conducere, îți poate face destul de mult rău dacă nu îi faci pe plac. E de căcat, pentru că și managementul ca știință spune că o persoană este productivă atunci când raportează unui singur șef, însă la o multinațională vei învăța rapid că ai cel puțin trei șefi neoficiali, pe lângă cel oficial. Partea bună e că, dacă rămâi destul de mult în firmă, poți ajunge chiar tu un șefuț neoficial (ce onoare).

COLEGA GĂLĂGIOASĂ

Numită și țața biroului, aceasta are grijă ca toată lumea, inclusiv cei care sunt afară la țigară, să afle ce probleme extraordinare întâmpină ea. De dimineață începe în forță cu „Mirela, n-am primit nimic pe mail. Mai dă-mi o dată!!!". Mirela fiind undeva la 30 de metri de ea, într-un open space, adică se formează o acustică extraordinară. Dacă stai lângă ea, la un moment dat te obișnuiești cu tresăritul și aritmia cardiacă.

Tot această colegă face și prezența dimineață, de asta managerii nici nu mai trebuie să verifice cine a venit la muncă și la ce oră, pentru că draga de colegă dă pe stație: „Unde e Marin? Iar întârzie și trebuie să trimitem raportul ăsta până la zece". Câteodată stai și te întrebi cu cine comunică de fapt și de multe ori răspunsul este că ea pur și simplu vorbește cu tot biroul o dată. Împreună cu colegul mereu ocupat și nervos formează duo-ul care par că muncesc cel mai mult, iar unii manageri chiar sunt prostiți de această atitudine exuberantă, fără să vadă rezultatele obiective.

COLEGA DE TIP SPAMMER CONSPIRAȚIONIST

Colega spammer a uitat că a apus vremea .pps-urilor și continuă să trimită circulare pe mail cu secretele dezvăluite de un fost angajat la McDonald's sau informații despre cultura mayașă și sfârșitul lumii. Această colegă de obicei postează pe Facebook, apoi trimite pe mail tuturor colegilor aceleași conspirații și site-uri dubioase care îți dezvăluie adevărul absolut. Desigur, în viața de zi cu zi e o persoană normală, cu familie, copii, face sarmale de sărbători, dar ziua la muncă se transformă într-un copil al lui Decebal care salvează pământul sfânt România de illuminati și masonii sataniști. La muncă nu vorbește niciodată despre chestiile astea cu colegii, dar cumva pe mediul virtual are derapajele astea schizofrenice într-o mare veselie și nimeni nu comentează nimic (semn că toți colegii sunt conspiraționiști și legionari în secret).