Publicitate
Chestii

Am sunat la numărul de telefon de pe pachetele de țigări din România, ca să mă las de fumat

Ministerul Sănătății a redus drastic, în ultimii cinci ani, bugetul pentru programul național Stop Fumat.

de Fadia Alexandra
03 Mai 2017, 2:57pm

Persoana din imagine nu are legătură cu conținutul articolului. Foto de Javier Ignacio Acuña Ditzel via Flickr

Sunt o fumătoare pasionată, așa că-mi încep dimineața cu o cafea și o țigară. Știu, fumatul dăunează grav sănătății, la fel ca sucurile din comerț, dulciurile, carnea plină de conservanți, legumele umflate, pâinea ambalată și apa îmbuteliată. N-ai cum să devii obsedat de etichete. În dimineața aia, însă, am văzut - pentru prima dată - fotografia cu gaura imensă în gâtul unui dependent de nicotină. Am stins țigara, după 14 ani de fumat, și m-am întrebat dacă nu o fi cazul să mă las de viciul ăsta. Deasupra pozei, am văzut un număr de telefon. Tel Verde Stop Fumat.

Am format numărul cu 0800. După câteva secunde de așteptat, apelul s-a închis, ca atunci când cel pe care îl suni nu are semnal. Am mai sunat o dată, de două ori, același rezultat. La al treilea apel, suna ocupat. „E clar, numărul ăsta e pus la mișto, sau e vorba de vreun call-center fără ton de așteptare", mi-am spus. Am căutat pe net cuvintele cheie și am dat peste site-ul programului național Stop Fumat, unde am mai găsit niște numere de telefon ale unor medici.

La al treilea număr din listă, mi-a răspuns o femeie.

„Numarul acesta este redirecționat către al meu, dar vă dau un altul și puteți spune că vreți să vă lăsați de fumat, o să vă ajute acolo cineva."

Am încercat să nu mă enervez prea tare și am sunat din nou. Am dat de o altă femeie, care mi-a spus că mă poate îndruma prin telefon, dar că mai bine ar fi să mă duc la o întâlnire cu ea și alți fumători la Institutul de Pneumologie Marius Nasta. „Chiar peste două ore începem. Următoarea întâlnire e abia săptămâna viitoare, deci ar fi bine să veniți astăzi."

M-am dus la spital să mă las de fumat, într-o miercuri, la prânz

Fotografie via Pixabay

Miercuri, la ora 15.30, cine pune în mijlocul săptămânii o astfel de activitate? Dar am tras repede niște haine pe mine și am pornit către spital. Am ajuns prima în fața sălii unde mi s-a spus că se va organiza grupul de informare care avea să mă ajute să mă las de fumat. Am avut timp să casc ochii pe pereți, unde erau lipite postere cu mesaje antifumat.

„Daca crezi că e greu să te lași de fumat, încearcă să le spui copiilor tăi că ai cancer" era doar unul din multele citate înșirate pe acolo.

Au început să apară primii dependenți de nicotină. Bărbați trecuți de 50 de ani (sau așa mi s-a părut, e posibil să mă fi înșelat, am auzit că tutunul îmbătrânește tenul), cu pielea întunecată și mustățile galbene. Femei ridate, cu hainele mirosind a fum. Mă simțeam că la o întrunire a Fumătorilor Anonimi, începusem să fiu incomodă cu cadrul ăla. Simțeam că sunt vinovată și aveam impresia că urmează o spovedanie a tuturor celor prezenți. Eram 18 persoane, bărbați și femei, în mod egal. Adică, o parte din sfertul adulților din România care se declară fumători, arată un studiu IRES, Fumatul în România , din 2016.

La ora 15.30, fără niciun minut întârziere, a apărut și o doamnă doctor, Magdalena Ciobanu. Ne explică de ce a ales ziua de miercuri:

„Cei care vor cu adevărat să se lase de fumat, vor face tot posibilul să-și ia liber de la serviciu sau să lase treburile casei și să ajungă aici. Nu vreau să vină oameni doar din curiozitate, vreau să vină oameni hotărâți, de aia am ales să ne vedem azi", a mărturisit dr. Ciobanu.

Ne-a împărțit niște formulare, pe care ne-a rugat să le completăm, și a început să ne povestească despre cum ar trebui să nu ne mai simțim vinovați că fumăm, nici față de noi, nici față de cei din jurul nostru. „Dependența de țigară este la fel cu cea de cafea, dulciuri, sport sau orice altceva ar face pe cineva să se simtă bine, chiar și pentru un timp scurt." Nicotina dezvoltă niște stimuli la nivelul creierului și provoacă producerea hormonilor fericirii, deci ăsta e motivul pentru care simțim nevoia să fumăm, atunci când suntem nervoși sau supărați. Sau, pur și simplu, după o activitate intensă. Ca un fel de recompensă.

Citește și: Am vorbit cu fumători români despre cum a fost primul an apocaliptic fără țigări în cluburi

Era prima dată când auzeam pe cineva că spune și altceva decât „Lasă-te de fumat, nu-ți face bine!". Ne-a mai povestit despre efectele substanțelor din țigară asupra organismului, apoi a început să dea rezultatele testelor de mai devreme. Mai mult de jumătate din cei prezenți erau în ultimul stadiu de dependență de nicotină, adică genul de oameni care se trezesc și își aprind țigara. Și eu sunt unul dintre ei. Alții erau recidiviști. Câțiva au vrut să intervină și să povestească propria experiență, în încercarea de a se scuza că sunt fumători. Atunci am realizat că treaba asta nu e deloc făcută la mișto și că medicul ăla care stătea deja de trei ore în fața noastră chiar ascultă.

Concluzia a fost că unii, cei mai puțini de acolo, puteau să se lase de fumat cu ajutorul unui psiholog, iar restul aveau nevoie și de medicamente, care, puteau fi obținute după o programare.

„Dar grăbiți-vă, mai am puține și s-ar putea să rămâneți fără", a spus dr. Ciobanu.

După ce am încheiat terapia, unii fumători au vrut să stea de vorbă și separat cu medicul. Câțiva, veniți din provincie special pentru întrunirea asta, au întrebat unde se pot duce în orașele lor să fie ajutați să se lase de fumat.

Așa am aflat că Bucureștiul a rămas singurul din țară unde se mai fac astfel de ședințe în programul național Stop Fumat, dar mai sunt medici care te pot ajuta (gratis) să renunți la fumat în Timișoara, Iași, Focșani și Târgu Mureș.

Statul nu mai finanțează un program național

Fotografie de FaceMePLS via Flickr

La început, în 2007, programul a angrenat aproximativ 70 de medici și 20 de psihologi, care, însă, au ieșit rapid din sistem din diverse cauze. I-am întrebat pe cei de la Ministerul Sănătății ce s-a întâmplat cu ei și mi-au răspuns că cei mai mulți medici au plecat din țară, altora li s-a părut dificil din punct de vedere administrativ, iar unii pur și simplu nu au primit acceptul instituției medicale. Așa că, din 35 de centre, au mai rămas cinci orașe în toată țara, unde fumătorii mai pot cere ajutorul cadrelor medicale pentru problema cu care se confruntă.

Sigur, dacă ești unul dintre cei care îi acuză pe fumători de viciul lor și le dorește moartea în spume, mai gândește-te odată la taxele pe care le plătim către stat. Drepturi și obligații avem cu toții, viciați sau nu.

Grafic transmis de Ministerul Sănătății

„Poate că un sistem de motivare a medicilor, dar mai ales a psihologilor, ar optimiza situația în care suntem. În momentul de față, la nivel național, mai există cinci medici, din cele cinci spitale din România, doi psihologi în București și încă una la Iași. Cam ăștia suntem. În momentul de față, mai există medici în țară în Timișoara, Iași, Focșani și Târgu Mureș, pe lângă București, care se mai implică și primesc medicamente pentru fumători, iar consultațiile le fac în cadrul programului lor de lucru, pentru că nu sunt plătiți separat pentru asta", explică situația dr. Ciobanu.

Nu sunt foarte multe soluții pe care să ți le dea statul dacă nu ești norocosul care trăiește în Capitală. Dr. Magdalena Ciobanu crede, însă, că modificarea Legii 95, adică Legea Sănătății, care a fost adoptată în 2007, ar putea ajuta: „Să fie adaptată noilor realități și să cuprindă și aceste tipuri de programe".

Anul trecut, 1 136 de persoane au beneficiat de terapie specifică prin programul Stop Fumat, și 1 113 persoane au primit tratament medicamentos. MS spune că, în urma programului, anul trecut, 699 de români au renunțat la fumat.

Medicamentele care te-ar ajuta să te lași de fumat, scumpe sau deloc

Fotografie de Shannon Holman via Flickr

Când suni la numărul de pe pachetele de țigări (peste opt mii de oameni au sunat anul trecut), ești preluat de un psiholog, care îți explică ce ai de făcut.

„La TelVerde răspund cele două psiholoage din București, de la ora 8.00 la 20.00, de luni până vineri. Cei care sună încep cu întrebarea: «Cu ce mă puteți ajuta?». Atunci, psihologul încearcă să afle câteva lucruri, că să îi înțeleagă mai bine situația, și să îi recomande ce poate face, dar mai ales să vadă dacă viitorul pacient este cu adevărat motivat. Pe cei din București îi îndreaptă către acele întâlniri săptămânale, iar dacă sunt din alte orașe, încearcă să le explice că trebuie să își găsească o altă preocupare, pentru a fi distrași de la dorința de a fuma."

După o discuție cu specialiștii de la TelVerde și în funcție de nivelul de dependență pe care îl ai, îți pot fi recomandate cele două medicamente agreate de Ministerul Sănătății: Champix sau Zyban. Ambele sunt gratuite, dacă alegi să ceri ajutorul cadrelor medicale, iar dacă nu ai noroc și fondurile pentru ele s-au terminat, poți primi o rețetă cu care să ți le cumperi singur. Doar că nu sunt deloc ieftine.

„Numărul de pacienți care pot beneficia de pastile este determinat de bugetul pe care îl avem, care este alocat de minister", a spus dr. Ciobanu.

Un pachet de Champix costă în farmacii aproape 200 de lei, iar Zyban poate fi găsit la 100 lei. Trist este că ambele au efecte adverse cam neplăcute. Champix îți poate da senzație de greață sau stări depresive (pe net circulă zvonul că mulți din cei care au luat acest medicament au ajuns să se sinucidă), iar Zyban îți poate genera convulsii, trezire matinală sau uscăciunea gurii, iar cât timp îl iei, e contraindicat consumul de alcool. Însă poți avea norocul să nu pățești nimic din toate astea și să reușești să te lași de nicotină.

„Rata celor care s-au lăsat de fumat cu ajutorul tratamentelor primite în cadrul acestui program Stop Fumat este de 63%", a declarat dr. Ciobanu.

Citește și: Românii care încearcă să fenteze legea anti-fumat îți arată că țara asta e o cauză pierdută

Scopul medicilor nu este de a îndopa fumătorii cu pastile, ci de a-i îndruma către o terapie eficientă, după cum susține dr. Ciobanu. Lipsa unui ajutor din partea ministerului, însă, pune frâne puternice în a lăsa cadrele medicale să îi ajute pe dependenții de nicotină.

„Oricât de multă bunăvoiță ai avea, să stai de vorbă cu un fumător îți ia cel puțin jumătate de oră, pentru că el are niște probleme și nu îl poți expedia în cinci minute, să-i spui să ia pastila respectivă și să plece, pentru că nu ăsta e scopul, să înfunzi oamenii cu medicamente, iar asta cere mult timp. Cu siguranță oamenii interesați să se lase de fumat ar avea acces mai ușor la informații, dacă în spatele acestui TelVerde ar sta un adevărat call-center, nu un singur telefon unde răspund două psiholoage", spune medicul.

Linia de telefon dedicată fumătorilor care vor să renunțe a avut, spune dr. Ciobanu, un impact pozitiv în anii trecuți: „De fiecare dată când apărea la televizor sau prin ziare vreo reclamă la TelVerde, creștea vizibil numărul apelurilor. De când a apărut numărul de telefon pe pachetele de țigări (anul 2017), interesul fumătorilor a crescut foarte mult", a precizat dr. Ciobanu.

Doar că, tocmai acum când numărul este mai vizibil decât în toți ceilalți ani, de partea cealaltă a firului mai pot răspunde doar doi oameni pentru toți fumătorii din România.

Citește și alte articole despre fumat:
Întrebarea zilei: Cum vor face față bucureștenii legii anti-fumat?

Data viitoare când te vei lăsa de fumat, va fi mai greu decât credeai

Cum m-am lăsat de fumat cu ciuperci halucinogene

Tagged:
Features
Locale
tigari
Ministerul Sanatatii
fumat
Telverde
stop fumat