Am vorbit cu românii care luptă împotriva pseudoștiinței și te ajută să nu fii prost

Când Noua Medicină Germană și mișcarea anti-vaccin duc la moartea unor copii din România, cineva trebuie să lupte împotriva cutremurului.

|
mai 16 2017, 12:48pm

Corina Băcanu. Fotografie via contul de Facebook al Corinei Băcanu

De mic mi-a plăcut să fiu Gică Contra. Să fac pe avocatul diavolului în discuții, doar de dragul unor discuții cu argumente bune. Sunt unul destul de slab, totuși, așa că i-am căutat pe cei care chiar se pricep să facă asta în România și în fața cărora cu greu cu poți câștiga o dezbatere. Și asta-i bine.

Când trăiești în niște vremuri când epidemia de rujeolă, curentul anti-gay și anti-arab și naționalismul fervent sunt la ordinea zilei, e bine să dai de sceptici, de oameni care luptă împotriva miturilor stupide și a știrilor false, mai ales când ele pun vieți în pericol. Sau când duc chiar la moartea unor copii prin lipsă de tratament.

De-asta am vorbit cu cele mai populare bloguri care spulberă miturile pseudoștiințifice din România și nu numai.

CORINA BĂCANU, CORINABACANU.RO

Corina Băcanu zice că nu e junalistă, dar își face temele pe unele subiecte mai bine ca marea majoritate a presei, care-ți vinde gogoși naturopate.

VICE: De unde provine gândirea ta critică?
Corina: Din advertising. Acolo am învățat să pun totul sub îndoială, de la brieful clientului, până la propriile mele creații. Autocenzura funcționează foarte bine, și deci cenzura. Totul trebuie chestionat și analizat. Asta înseamnă să ai idei bune, oameni mișto.

Mă gândesc că nu la fel a făcut și verișoara ta, despre care ai scris că s-a dus „să-l caute pe Domnul", dar ați găsit-o după juma de an, schizofrenică și cu 20kg mai slabă.
Și procesul ăsta de filtrare presupune că ai un psihic OK, că ești un om inteligent Verișioara mea are niște probleme, și atunci bineînțeles că oamenii mai labili psihic au filtrele limitate.

Cât de periculos e habotnicismul pentru labilii psihici din societatea noastră?
Super periculos. Oamenii pot ajunge chiar la sinucidere. Să nu mai zic că se fut viețiile familiilor, ale prietenilor.

Au început să se împletească grupurile de fanatici religioși, extrema dreaptă, tehnofobii și misticismul în România?
Sunt înrudite. Creștinul ortodox e clar homofob, xenofob, urăște diversitatea, da' se închină foarte mult. Spre exemplu, am văzut în autobuz o babă care se închina, iar o gagică în spatele ei s-a împiedicat și a căzut peste ea. Nu vrei să știi cum a bătut-o cu poșeta. Cam ăștia-s oamenii care nu deschid nicio carte. Și e greu când mai deschizi cărți să crezi în Dumnezeu și-n căcaturi de genu' ăsta. Și mă refer la religie, nu la credință.

Cum privește o femeie sceptic subiectul referendumului anti-gay?
Doamne, deci e atât de greșită povestea asta. În primul rând, referendumul e justificat, legal vorbind. Trei milioane de oameni au semnat că vor să se schimbe Constituția. Că mie mi se pare o inepție, ce să zic.

Zi-mi de părerea ta despre legea vaccinării.
Fuck. E foarte complicat. Părinții mei m-au vaccinat. Pe de altă parte părinții să se informeze foarte foarte bine, să ducă copilul la control, să-i monitorizeze reacțiile în cazul în care face vaccinul. Un părinte care nu-și înțeapă copilul cred că e în permanență foarte speriat. Ce pot să-ți zic sigur e că i-aș face vaccinarea obligatorie copilului meu, dar nu pe cele sezonale. E vorba de o gripă, nu de paralizie sau boli care îl pot face șchiop sau nebun.

Putem să schimbăm modul în care încercăm să explicăm unui om de rând când greșește?
Având în vedere formarea mea de om care comunică, pot să zic că Trump a ajuns președinte datorită greșelilor elitelor, care se cred mult prea sus, și nu coboară la nivelul omului de rând. Un nivel nu neapărat jos, mai degrabă lipsit de bullshit. Felul în care te exprimi e foarte important. Degeaba ești deștept, dacă nu te poți coborî.

Câți bani îți dă oculta neomarxistă per articol?
Eu sunt plătită în aur. Juma' de lingou pentru un articol pro vaccin, unu' pro homosexuali e trei lingouri.

A, de-asta colegii mei redactori sunt așa bogați.
Păi noi ne întâlnim în fiecare weekend în Boracai.

ALEX DOPPELGÄNGER

Fotografie de Andrei Purcărea

Alex Doppelgänger este autorul Poveștiința , dar scrie și alte povești pe site-ul său .

VICE: De ce suntem așa dispuși să înghițim pseudoștiință?
Doppelgänger: Păi în primul rând, oamenii nu înțeleg chestii de bază din chimie. Aud că un ingredient din vaccinuri are mercur în moleculă, gata, e nasol. Una' e să fie mercur în stare pură, alta-i să fie într-un compus. Uite, exemplul clasic, cu sarea de bucătărie. Dacă pui sodiu pur în apă, o ia razna, dacă iei clor, te otrăvește. Din momentul în care le ai în combinație ionică, poți să le mănânci liniștit.

Ziceai și de medicină și nutriție.
Da, oamenii nu știu chestii de bază, cum ar fi că orice te omoară, dacă-l iei în cantități suficient de mari. Inclusiv apa.

Și cu vaccinurile?
Se panichează lumea aiurea de efectele secundare. Orice are efecte secundare, până și vitamina C sau un banal ceai. Antivaxerii se folosesc mereu de studiul lui Andrew Wakefield care s-a dovedit la scurt timp că a fost plătit cu aproape juma' de milion de lire sterline, ca să fabrice o lucrare împotriva vaccinului împotriva rujeolei. Publicația a retras studiul, dar din păcate a avut un ecou foarte mare. Recent, am auzit că vor să retragă și un studiu despre toxicitatea plasticului asupra peștilor oceanici. Se întâmplă, pentru că oamenii de știință sunt, și ei oameni. Câteodată e oboseala, câteodată lăcomia, câteodată altceva.

Ei speculează problemele din jurul industriei pharma.
Firește, sunt și companii farmaceutice care vor să-și vândă produsele mult mai scump. Sau sunt și companii care greșesc, cum a fost cazul talidomidei, în anii '60. Și așa greșesc și oamenii. Dacă Apple ar face mâine ceva nasol, n-o să zici „mamă, n-o să mai folosesc un touchscreen în viața mea, că uite cum s-au comportat ăștia cu angajații". Renunți la companie, nu la tehnologie.

De unde te documentezi?
Uite, eu n-am diplome, ca alții. Dar intru pe Wikipedia (chiar dacă mulți sunt împotriva ei, că "oricine poate să editeze", are mereu în subsolul articolelor surse foarte bune) și pe alte surse oficiale (facultăți, instituții care studiază domeniile respective). Sincer, nici eu n-am timpul să citesc fiecare studiu cap-coadă, ci de multe ori doar introducerea și concluziile.

Ziceai că n-ai studii.
Nu, și nici nu e nevoie. Chestiile pe care le citesc și explic sunt foarte simple, le poate înțelege oricine. Sunt chestii din enciclopedii, cunoscute de zeci, sute de ani. Nu ofer informații revoluționare, dar le verific și povestesc în felul meu. Da' unii au cunoscuți care au murit chiar și cu chimioterapie, găsesc chestii pe naturalnews sau site-ul lui David Wolfe că alții s-au tratat cu bicarbonat de sodiu și gata, așa o să recomande și ei.

Contează atât de mult să ai o diplomă?
Uite, aici mă gândesc la Ligia Pop. E o tipă care a făcut Conservatorul, dar a făcut și curs de nutriție și acum dă sfaturi de nutriție. Sau „doctori" precum Crina Vereș, care promovează Noua medicină germană.

Cum putem produce materiale prin care oamenii să fie încurajați să gândească critic?
Eu unul încerc mai mult să educ fără să jignesc. Și e super important să nu folosești prea mulți termeni tehnici. Trebuie să vadă omu' că ești pe aceeași treaptă cu el.

Lipsa unei programe școlare care să capteze tinerii duce la indolență față de știință?
Nu, cred că problema e că ăia care chiar știu știință nu au gura destul de mare. Dacă te uți la Olivia Steer și la Felicia Popescu și alți pseudoștiințifici din ăștia, toți apar la televizor și au acces la mass-media. Iar cei ce ar putea combate valul ăsta mistico-fantastic fie n-au chef, fie fac alte chestii și uite-așa nu se întâmplă nimic. E de înțeles că un medic care a stat în gardă, 48 de ore treaz, n-o să-ți mai și povestească pe net despre beneficiile vaccinării.

Și-atunci ce ne lipsesc? Bloggeri, emisiuni, jurnaliști care să combată fenomenu'?
Da, oameni care să nu mai meargă pe principiul „hai să le dăm amândurora voci egale", când vine vorba de rahaturi. Nu poți să dai microfonul la fel de mult la un creaționist și la un geolog, care are dovezi că Pământul există de vreo 4,5 miliarde de ani. Trebuie să aduci dovezi, când faci afirmația că Pământul e plat, nu eu să mă chinui să-ți neg afirmația.

Cum îți dai seama că o teorie e pe bune și nu delirul unui nebun?
Observații experimentale ce pretează cu realitatea, dar și peer review: în care ai găsit o metodologie care demonstrează un anumit fenomen, iar ceilalți trebuie să ajungă la aceleași rezultate folosind aceiași parametri. Până și Bohr, Einstein sau Rotherford, care au schimbat atât de mult fizica, au fost peer reviewed.

Ai zis de oamenii antisistem, care împletesc conspirațiile și isteriile cu naționalismul, și astfel se naște un curent politic toxic, anti-rațiune. Cum putem să-i readucem la mal?
Prin educația chestiilor de bază, ce țin de știință, tehnologie și natură. Și nu cenzurezi nimic: explici efectele secundare, de la cele banale, ca umflătura din urma vaccinului, la cele grave, dar rare. În plus, fiecare organism e diferit. Avem reacții diferite, că nu suntem trași la indigo. Și, din nou, să facă diferența dintre corporație și tehnologie. O corporație s-a ocupat de o anumită tehnologie, da' tehnologia aia nu e definită de corporație.

Lipsesc dezbaterile științifice în România?
Poate cele din mass media, da. Și e foarte important, chit că vorbești cu un antivaxxer, că pe margine vor exista nehotărâți care se vor decide în urma datelor concrete. Că pe Feli Popescu o poate convinge doar Dumnezeu, dacă-i apare în persoană, și-i spune „Băi, greșești".

OVIDIU COVACIU, SCEPTICI.RO

Fotografie din arhiva personală a lui Covaciu

Pe Ovidiu Covaciu îl auziți în podcasturile sceptici.ro , îl citiți pe Insula Îndoielii și îl întrebați pe grupul de Vaccinuri și Vaccinare .

VICE: Ai participat recent la o dezbatere legată de legea vaccinării din România. Cum a fost?
Ovidiu: Show. Antivacciniștii au venit cu pancarte și istericale. Noi (Coaliția România Sănătoasă) am avut, de exemplu, sugestii despre care au ajuns să discute miniștrii între ei: crearea unor statistici publice legate de rata vaccinării în școli. Credem că ar fi o informație utilă pentru părinții cu copii nevaccinabili. Susținem decontarea vaccinurilor pentru cei care le cumpără, când statul nu le are. În plus, există în sfârșit în legea propusă faptul că statul va oferi despăgubiri, în caz de efecte adverse. Asta nu exista. Până acum, părinții vaccinau literalmente pe riscul lor.

Și crezi că argumentul ăsta îi va convinge pe antivacciniști?
Heh, nu. Dar măcar nu vor mai avea prilejul să zică „Păi cine-mi asigură mie că vaccinul e sigur? Nimeni!". Cel mai bine ar fi ca indecișii să ia decizia înțeleaptă de a-și imuniza copiii. Antivacciniștii spun că-și asumă consecințele, dar în prezent, nu există nicio consecință, dar vor exista. De exemplu, în California, după epidemia de rujeolă de la Disneyland, poți refuza vaccinul doar pe bază medicală, dar nu pe chestii de religie sau că „așa am citit eu pe internet".

Ți se pare că s-a format un conflict între occidentul rațional și curentele conspiraționiste și fake news ce vin de la Est?
E clar că există un trend ideologic, legat de ce se întâmplă la nivel politic, dar e dificil de spus câți dintre cei care acționează într-un anumit fel sunt convinși sau împinși de la spate. E clar că există o bază de susținere a lui Trump, de exemplu, care sunt hotărâți că ceea ce reprezintă ei pentru politică e un lucru bun. În același timp, prin algoritmii Facebook, părțile pozitive sau negative ale anumitor candidați sunt ascunse sau exacerbate. Îmi amintesc aici de fake news-urile generate de către un român.

Tot de la ei și discuțiile recente legate de avort sau schimbările climaterice.
Da, e foarte îngrijorător când un stat atât de influent zice că se retrage din anumite acțiuni pe care le făcea anterior, mai ales cum ar fi protecția mediului. În momentul în care membrii EPA (agenția de mediu din America) sunt mai cunoscuți pentru susținerea industriei petrolului decât pentru protecția mediului, e mai greu să găsești finanțatori decât pentru chestii de sănătate, precum avorturile.

În Europa, ce curente pseudoștiințifice devin îngrijorătoare?
Cele medicale, mai ales în România. Și chestia e că sunt profund înrădăcinate în sistemul medical, astfel încât sunt destul de greu de mișcat. Cea mai inocentă este homeopatia. Mai sunt alte idei, precum „soluția minerală miraculoasă", adică clor diluat, dat inclusiv copiilor cu autism. Mai e și scam-ul cu „Suntem de la concursul TV și vrem să vă oferim un premiu! Stați un pic, să ne dați câteva sute de lei, ca să vă trimitem premiul."

Pe partea de comunicare, cum putem să combatem curentul de maeștri și antivacciniști?
Presa a dat timp egal ambelor părți. Pe de o parte, e un medic care certifică toată știința din spatele vaccinurilor și, pe de alta, e un părinte îngrijorat care are el convingerea că după un vaccin, a avut copilul tot felul de reacții adverse. Iar reporterul nu ia niciun fel de atitudine prin care să ceară date suplimentare pentru confirmarea sau nu a acestora. Și, uite-așa dintr-o emisiune de informare publică, devine un show din ăsta ridicol.

La nivel personal, nu poți avea încredere în ceva doar pentru că-ți convine. O persoană onestă va căuta să-și întărească poziția pe un anumit subiect, nu doar să și-o confirme. Un exemplu recent e legat de cei care neagă că am ajuns pe Lună.

Ce trebuie să știe un om obișnuit ca să-și dea seama că o știre legată de sănătate e falsă?
Dacă sună mult prea bine pentru a fi adevărat, probabil că nu e. Dacă informația sună un pic trasă de păr, probabil că e.

Care ți se pare cea mai dăunătoare credință pseudoștiințifică a oamenilor?
Noua medicină germană. Există un caz în care m-am implicat direct, când mama unui copil cu leucemie îl scosese de la tratament și căuta leac în metoda asta. Când am auzit „l-am scos de la tratament", m-am activat. Medical, copiii cu leucemie se vindecă în proporție de 80-90%, dar durează doi ani, așa că e un proces dificil pentru ei și familiile lor.

După ce am sunat și am convins-o să se întoarcă, a continuat cu tratamentul. Din câte știu, acum e bine copilul. Asta după ce oamenii de pe grupul ăla îi ziceau „foarte bine că ai renunțat, nu trebuie decât să ai încredere că se va vindeca". Pruncii din clinicile nebunilor cu NMG mureau fără analgezice, fără nimic. Corpul lor murea din interior, simțind din plin durerea ce-l cuprindea. Groaznic.

MEDIC ANONIM, SKEPTIC PENGUS

Skeptic Pengus e blogger anonim. Dar și medic, în viața reală, care face debunking de vreo doi ani.

VICE: Ai scris recent despre fostul rector al UMF Iași, care se pare că s-a alăturat curentului antiștiințific. Ce ți-au transmis antivaxxerii după?
Skeptic Pengus: Păi chestii variate. Din punctul meu de vedere, anti-intelectualismul e un curent real, cu tot felul de specimene de-astea. Cam toți sunt tehnofobi. De când cu internetu', ideile astea se diseminează mult mai repede. E mult mai ușor să-ți spună un site ce vrei tu să auzi, decât înainte.

Ce crezi că provoacă curentu' ăsta anti-știință în România?
Există o categorie de oameni ce nu înțelege informația care i se prezintă. E un mecanism mult mai bun să negi decât să încerci să înțelegi. E mai simplu să pui, de exemplu, autismul în cârca unui vaccin, decât să pătrunzi în subiect.

Să fie de vină și lipsa unei prezentări de știință ușor digerabilă în școlile noastre?
Cu siguranță. Inclusiv în Facultatea de Medicină nu se face educație științifică de niciun fel. Ți se aruncă în cârcă informație de-a gata, pe care trebuie să o asimilezi, fără să înțelegi cum să ajungi la ea. Și e o chestie de bază în dezvoltarea oricărui om rațional. Tre' să înveți cum să pui întrebările corecte, pentru a ajunge la o informație adevărată. Pe siteul sistemului de sănătate din Marea Britanie, au niște grafice foarte mișto, pe care le poate înțelege orice om. La noi, e problemă mare cu comunicarea datelor.

OK. Cum te raportezi la fake news?
Încerc să mă protejez de ele, alegându-mi foarte bine sursele. Tind să nu cred pe cuvânt pe nimeni, dar în anumite situații nu sap așa de mult. Să zicem, de exemplu, că aș avea mai multă încredere într-un articol scris pe The Guardian, decât din Daily Mail sau The Sun. Dacă am dubii legate de informație, mă duc direct la sursele științifice pe subiect.

În România, ce ar trebui să punem mai mult sub semnul întrebării?
Sunt prea multe de menționat. Chiar nu cred că aș putea să-ți indic o sursă bună de informare de la noi. De exemplu, Vlad Mixich e un tip obiectiv în general, dar cu care eu m-am contrat. E bine intenționat, dar la un moment dat a avut un interes politic, și asta s-a văzut. Pe scurt, mortalitatea în cazul Colectiv nu a diferit cu mult față de cea din alte țări, pentru că asta-i natura arsurilor. Ca să revenim, Hotnews e un loc din care pot să-mi iau informație, dar nu sunt convins că e întotdeauna adevărată. Mi-e greu să-ți zic altele, în afară de două bloguri: O privire sceptică și Insula Îndoielii.

În afară de treaba cu Mixich, ce alte postări de-ale tale au mai stârnit valuri?
Nu sunt prea multe, că eu nu caut popularitate. Au fost postări cu oameni care citeau aura sau chestii cu Noua medicină germanică – am scris o postare prin care am dovedit că un grup de credincioși în treaba asta a omorât o femeie. Am mai scris și despre anumite exagerări ale lui Tolontan, un om bine intenționat, de altfel.

Dar avem o problemă cu sistemul medical?
Da, în mod clar avem, dar tonul nu trebuie să fie unul alarmist. Înțeleg că puneți titluri de genul „N-o să-ți vină să crezi", dar nu face bine chestia asta.

Mă rog în fiecare seară să n-ajung într-un spital din România.
Să ne-nțelegem, nici eu n-aș vrea să ajung într-un spital românesc, dar lucrurile nu sunt așa nasoale precum par. Nu tot timpul. Dar să știi că problemele de la noi nu sunt doar la noi. Am stat în Anglia și pot să-ți spun că există acolo chiar și liste de așteptare de trei luni, la tomografii.

Deci ar fi bine ca noi să dăm mai mult drumul la dezbatere.
Exact. Asta ne lipsește la nivel de societate. Și e constant o problemă de clasă, privat vs. public. Sau chiar la nivel social, ca oameni, nu ne înțelegem bine. Darămite să mai avem dezbateri. Suntem foarte polarizați.

O PRIVIRE SCEPTICĂ

O privire sceptică e genu' de om căruia îi place să se cufunde în știință mai mult decât îți place ție să te cufunzi în alcool

VICE: Pe ce teme te concentrezi cel mai mult?
O privire sceptică: Pe vaccinuri, deși nu am vrut neapărat asta. Am scris de la New Age la Noua medicină germană. Scriu despre știință în general, dar aș vrea să scriu în continuare și despre piața farmaceutică, că ea apare cam numai pe site-urile conspiraționiste. Direcția e asemănătoare cu cea a lui Ben Goldacre în cartea sa, bazată pe cercetare științifică, pe abuzurile industriei, pe tacticile lor.

Am văzut că-ți place să folosești date multe. Cum te-ai format, ca sceptic, mai ales în România?
Sincer să-ți spun, în 2009 citeam despre chestii paranormale, conspirații. Am văzut cum diverse informații care nu se potriveau, am venit să-mi pun întrebări. Am aflat că există un grup de oameni care se numesc sceptici, am aflat de Michael Shermer, am citit o carte de-a lui Carl Sagan, și așa m-am schimbat treptat.

Pe ce ar trebui să se axeze cineva care ar vrea să le explice oamenilor?
Cred că totul pleacă de la felul în care ne informăm și ceea ce citim. Informația abundă și o mare parte din ea e exagerată sau induce în eroare. Un exemplu foarte bun e cu știrile despre sănătate, în care se iau studii pe animale și mulți zic „așa funcționează și la oameni". E peste tot și-ți dă o impresie foarte greșită. Citești știri și zici că „a, s-a vindecat cancerul de o grămadă de ori". Da, s-a vindecat, dar pe șoareci, sau pe celule, în eprubetă. Asta duce la o neîncredere în știință.

Pare-mi-se că e și o problemă din partea jurnaliștilor, care nu-și fac suficient de mult temele sau editorializează subiectul de dragul click-ului.
Da. Dar și unii cercetători exagerează în comunicatele de presă descoperirile lor. De-asta îmi place HealthNewsReveiw, care corectează de la greșeli minore la informații exagerate. Mai sunt și BMJ, NeuroSkeptic sau Science Based Medicine .

Mi-ai zis de surse bune de informare. Zi-mi de surse nasoale de informare.
Chestii precum Bucovina Profundă. Sau persoane ca Olivia Steer și tot felul de mămici care-și dau cu părerea. Pe lângă asta, suntem bombardați cu reclame la suplimente alimentare, despre care oamenii nu se gândesc că nu sunt testate științific. Și am văzut și destui oameni care promovează chestii pseudoștiințificie și promovează referendumul anti-gay.

Asta se vede și în alegerea lu' Trump și aducerea unor conspiraționiști mai vechi în prim plan, ca Alex Jones. Cu toate că nu prea urmăresc politica, mă interesează Trump că vrea să taie fonduri de la EPA, să ia bugetul de la NASA pentru studierea încălzirii globale și să se bage în medicină, ca să treacă medicamentele mai ușor de verificări.

Ce impact va avea asta asupra direcției științei la nivel mondial?
Oamenii de știință vor rezista cât por putea, iar cei din Europa, de exemplu, vor deveni și mai vocali și vor face activism.

CRISTIAN ROMÂN, REVISTA ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ

Cristian Român e absolvent al Facultății de Inginerie Aerospațială și a fost redactor șef la Știință și Tehnică. Acum zice că-i redactor bătrân, adică senior editor.

VICE: Ai scris ieri despre oamenii care nu mai cred în dovezile științifice. Cum stăm cu gândirea asta în România?
Cristian Român: Păi există premianți academici care zic că gândurile frumoase relaxează ADN-ul și tot felul de năzbâtii din astea. Vreo 44% dintre români cred că Soarele se învârte în jurul Pământului. Dar interesant e că în superstiții mai complexe tind să creadă mai mult oamenii cu școală, cum ar fi mișcarea antivaccin. Iar problemele astea nu pot fi rezolvate de bloggeri sau jurnaliști. Ele trebuiesc rezolvate de însăși comunitatea medicală.

Ce crezi de legea vaccinării?
Problema e asta: poți să impui cuiva tratament medical? Dacă nu eram în plină epidemie, era clar că n-ar fi fost nevoie de așa ceva. Dar suntem în situația asta, și trebuie să cântărim cumpătat. Există oameni care susțin că în Suedia s-a eliminat obligativitatea vaccinării. Dacă sapi, vei afla că oamenii ăia te trimit la site-ul unei organizații ce seamănă cu Ministerul Suedez al Sănătății, dar de fapt e doar un ONG ce-ți dă iluzia asta. Nici vorbă de eliminarea vaccinării.

Povestește-mi cum dovedești că medicamentele homeopate nu fac nimic.
În testele clinice, apare problema subiectivității în interpretarea unor date. Din cauza asta, se fac două loturi: placebo și un medicament aflat în cercetare. Omul care va analiza datele nu va ști dacă subiectul a primit una sau alta. Am scris despre asta și când a venit vorba de homeopatie, ale cărei rezultate s-au evaporat după aplicarea tipului ăsta de test.

A fost Brexit, apoi Trump. La noi, antivaciniștii și Coaliția pentru Familie. De unde provine curentul anti-rațional românesc?
Eu cred că e un deficit de educație.Când vine vorba de partea metafizică a gândirii umane, oamenii pot crede ce doresc ei. N-am nicio problemă cu asta. Dar când, să zicem, antivacciniștii au rădăcinile în niște grupuri afiliate BOR, cum ar fi Pavel Chirilă. Țin minte și războiul început împotriva lui Darwin, prin 2008, inclusiv la TVR și radio.

Când vorbesc de lumea reală, numai știința poate da răspunsurile corecte. Pentru lumea de dincolo, depinde de ce vrea fiecare să creadă. Da' nu pot să aduc argumente din Biblie sau mitologia greacă, oricât ar dori alții să facă asta. E vorba de metafore.

Care-s cele mai faine întrebări primite de la cititori la revista Știință și Tehnică?
Am o listă prea mare. Dar, desigur Noua medicină germană e încă pe val. Extratereștrii antici nu mai sunt la modă, chiar dacă a apărut și la noi hipnoza care aduce la suprafață amintiri ale răpirilor extraterestre. Problema e că amintirile se modifică de fiecare dată când le accesezi. S-a arătat cum se pot implanta amintiri false. Unii psihologi au reușit să-și convingă subiecții că au comis crime. Așa că e greu să crezi în tot pe bază empirică.

Ce crezi că ar zice Spock din Star Trek despre omenirea lui 2017?
Că suntem niște nebuni la cap. Dar eu cred că, cu mai multă rațiune, am putea s-o ducem cu toții foarte foarte bine pe planeta asta. Dar suntem oameni. Poate să ne bucure foarte mult deschiderea unei cărți, privitul unei flori sau citirea unui articol științific.

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE