Cine e liderul profilor de religie din România, care controlează tot ce învață copilul tău

La sfârșitul lui 2014, secularismul românesc a obținut o victorie răsunătoare împotriva Bisericii și a îndoctrinării religioase în general: Curtea Constituțională a hotărât că părinții care vor ca odraslele lor să studieze religia la școală vor fi nevoiți să facă cereri de înscriere la un astfel de curs. Înainte, se întâmpla invers: erai considerat ortodox din oficiu și, dacă nu voiai să faci religie, trebuia să te rogi de mami și tati să completeze o cerere de retragere. În termeni corporatiști, opt-out a fost înlocuit cu opt-in.

Și spun că a fost o victorie pentru secularism pentru că orele de religie de la școală au fost și rămân în continuare ore de prozelitism ortodox. Prozelitism care-i făcut, de obicei, chiar de un preot, cum a fost și-n cazul meu în timpul liceului. La mine n-a fost un popă așa rău, că te puteai contrazice cu el fără să-ți fie teamă că vei fi taxat la notă pentru cugetări prea eretice. Sigur, avea aceeași retorică de demonizare a altor culte și religii, dar măcar nu-ți trântea patru pentru că n-ai știut să reciți o rugăciune către un sfânt de care n-a auzit nici Iisus.

Oricum, indiferent de cât de tolerant e proful de religie, însăși ideea de prozelitism ortodox pe banii statului e complet greșită. Chiar și când e prozelitism de alt fel, tot greșit e, că tot pe banii statului se face, iar banii ăia nu vin doar din buzunarele unor cetățeni religioși. Pentru că, surpriză, România nu este un stat creștin, c-o religie oficială, ci un stat în care creștinismul este religia majoritară. E o diferență destul de mare între cele două situații, dar se pare că nu mulți o sesizează în România. Sau se fac că n-o văd.

Din păcate, această propagandă religioasă se practică în continuare, doar că se face la cerere. Și dacă ții cont că 90% din părinți au semnat astfel de cereri, deci o foarte bună parte din elevii patriei încă sunt supuși îndoctrinării religioase, parcă victoria din 2014 nu mai pare atât de monumentală. Unde mai pui că părinții care refuză să semneze sunt supuși presiunilor de către directorii de școli.

Persistența acestui tip de propagandă se vede cel mai bine în programa actuală a orei de religie, care preciează că elevii trebuie să „achiziționeze competențe precum manifestarea unui comportament moral în acord cu valorile religioase".

Pentru că nu te poți manifesta moral fără frica de Doamne Doamne, se știe.

Și uite așa ajungem la Romeo Moșoiu, consilier din Ministerul Educației, care a declarat zilele astea că tinerii patriei nu-s pregătiți din punct de vedere psihologic să înțeleagă Istoria Religiilor, așa că haideți mai bine să-i îndoctrinăm întru dreapta credință, p-aia sigur o vor înțelege.

Și m-au făcut curios toate aceste perle ministeriale. Am vrut să aflu mai mult despre cel care crede că un copil nu-i pregătit să înțeleagă că există și alte religii sau perspective asupra lumii, dar e perfect capabil să înțeleagă de ce i-a pedepsit Dumnezeu pe cetățenii Sodomei. Așa c-am săpat nițel pe Internet.

Până acum vreo doi ani, domnul Romeo Moșoiu era vicepreședintele Asociaței Părinților pentru Ora de Religie. Un ONG prezidat de Liana Stanciu, doamna aceea care susține cu vehemență Coaliția pentru Homofobie. În fine, ideea e că Romeo Moșoiu a părăsit APOR acum doi ani, când mai multe organizații i-au cerut demisia din cadrul Ministerului Educației din cauza unui posibil conflict de interese.

Din ce ar fi rezultat acest posibil conflict de interese? Ei bine, din faptul că Romeo era atât consilierul instituției abilitate să elaboreze politici educaționale, cât și vice-șeful unui ONG care la vremea aceea se opunea cu înverșunare orelor de educație sexuală-n școli. În locul acestor ore, APOR propunea atunci niște cursuri cvasireligioase, prin care să li se explice tinerilor de ce-i bine să se abțină de la sex până la căsătorie. Pentru că-i logic să le spui unor adolescenți tulburați de hormoni că trebuie să aștepte mult și bine până vor avea ocazia să mai reducă din… tensiune.

Fix asta vor face, sunt convins, nu-i ca și cum ar exista tone de studii și meta-analize care indică fix opusul, și anume că promovarea abstinenței este foarte, foarte ineficientă în combaterea BTS-urilor sau a sarcinilor nedorite.

Acum ceva timp, am scris un articol în care-i împărțeam pe conservatorii români în două mari categorii: conservatori răsăriteni și conservatori filoamericani (sau neoconi, cum li se mai spune prin unele cercuri). Reprezentanții celor două categorii se păruiesc deseori pe diverse teme și-n general diferențele dintre ele-s ireconciliabile, dar acum doi ani, când ONG-urile secular-soroșiste cereau demisia lui Romeo Moșoiu, au făcut front comun în apărarea domnului consilier.

Pentru că ambele categorii sunt foarte înverșunate față de educația sexuală-n școli. Aparent, toți conservatorii, indiferent dacă-s iubitori de Putin sau nu, au impresia că, dacă înveți chestii generale despre sex la școală, vei deveni un degenerat promiscuu sau, mai rău, HOMOSEXUAL. Pentru că, în viziunea acestor domni și doamne, orientarea sexuală se învață, nu e înnăscută.

Practic, ce scria-n Active News găseai și pe În Linie Dreaptă (ÎLD). Astea fiind publicații care teoretic se dușmănesc, dar s-au unit în cuget și simțiri de dragul lui Romeo Moșoiu:

Pentru un om care pretinde că mintea unui copil nu poate pricepe concepte complexe din istoria și filosofia religiilor, te-ai aștepta ca Romeo Moșoiu să fie foarte grijuliu în privința propriilor odrasle. Să fie un părinte protector și echidistant, care nu-și expune copiii unor idei prea complicate pentru mințile lor fragile.

Citește și:  Tot ce ştim despre cazul elevului care a leşinat la Religie, în timpul unui film despre avort

Și te-ai aștepta prost, pentru că Romeo Moșoiu este genul de părinte denaturat care defilează la marșuri homofobe cu fetița-n cârcă. Privește, te rog, cât de mândru își poartă el fetița printre pancarte care titrează „Vrem copii normali, nu homosexuali!".

Sunt curios, cum va reacționa domnul Moșoiu dacă, mai târziu în viață, va veni copila respectivă la el și îl va informa că ei îi plac fetele, nu băieții? O va certa? O va alunga din casă? O va dezmoșteni? Va încerca s-o vindece de anormalitate cu puterea Bibliei sau cu electroșocuri?

Cariera domnului Moșoiu a început în 1997, când Emil Constantinescu l-a uns consilier prezidențial pe probleme de educație în timp ce încă era masterand la Teologie.

Mai târziu, în timpul guvernării Năstase, s-a infiltrat prin Ministerul Educației, în cadrul căruia a fost numit director executiv al Centrului (actual institut) Eudoxiu Hurmuzachi pentru românii de pretutindeni. Institut al cărui scop este de a „sprijini românii de pretutindeni, în vederea păstrării identității etnice, culturale și lingvistice". Adică o labă inutilă finanțată din bani publici pentru a le reaminti românilor de afară că-s români.

Iar de șapte ani încoace e consilier de ministru în cadrul Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului. Indiferent cine a fost la putere de-a lungul anilor - Boc, Ungureanu, Ponta, Cioloș sau Grindeanu - Romeo Moșoiu a #rezistat în funcție fără să-l deranjeaze nimeni. Funcție de care profită din plin pentru a promova o agendă ortodox-tradiționalistă, totul pe banii unor contribuabili de orientări și religii diferite.

Nu trebuie să treci cu vederea nici implicarea lui Moșoiu în Consiliul Elevilor, în 2015, atunci când ăștia mici i-au cerut să respecte decizia CCR cu privire la ora de religie, dar stimabilul a început să-i amenințe. Horia Onița, președinele de atunci al Consiliului Național al Elevilor, l-a acuzat în urmă cu doi ani c-a manipulat rezultatele alegerilor pentru Consiuliul Elevilor și că obișnuia să dea telefoane prin școli ca să li se scadă mediile la purtare celor care-s „împotriva mafiei instituționale".

Cristian Ghingheș scria atunci pe blogul său de pe adevarul.ro, despre implicarea lui Moșoiu în alegerile Consiliului Național al Elevilor:

Un adult obsedat de control care vrea să fie sigur că-i învață pe copii, din fașă, ce e bine și ce e rău, exclusiv din perspectiva sa. O propagandă probabil mai periculoasă decât cea a profilor de religie. Din Rusia.

În fine, dacă vrei să afli mai multe despre începuturile și realizările sale, îți recomand acest clip, unde-și cântă ode ca un elev timorat de școală primară:

Hah, „schimbarea este posibilă"! După titlu ai zice că-i cine știe ce reformator progresist, dar din păcate nu-i cazul.