FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Francezii se opun căsătoriilor între homosexuali cu argumente seculare

Protestatarii anti-gay au preluat şi modificat sloganul Primăverii Arabe înlocuind textul despre revoluţie cu ideile lor dubioase: O Mamă, Un Tată... Noi nu ne minţim copiii!
30.10.12

Acum câteva zile 200 de protestatari s-au adunat în piaţa din centrul oraşului Toulousse ca să protesteze împotriva legii care face căsătoria între homosexuali legală. În Franţa, la fel ca-n SUA, căsătoria între oameni de acelaşi sex  crează controverse de ani de zile. Diferenţa e că în Franţa protestatarii nu aruncă cu Biblia şi nu zbiară citate din Leviticus. Ei fac ceva mai rău – folosesc argumentul secular.

François Hollande a câştigat alegerile promiţând legalizarea căsătoriei între homosexuali. La fel ca în nişte state din SUA, cununia civilă este legală în Franţa, dar adopţiile şi drepturile de succesiune sunt imposibil de obţinut.

Publicitate

Republica Franceză a fost fondată pe idealul egalităţii şi pe un concept francez numit laïcité – absenţa completă a religiei din treburile statului. Asta înseamnă că discursul politic din Franţa trebuie să fie complet lipsit de referinţe religioase. Astfel militanţii bătrâni din Franţa au ajuns să se lupte pentru drepturile lor nu cu idealuri religioase, ci cu ştiinţă, sociologie şi raţionalism reductiv.

Adunaţi într-un cerc imens şi despărţiti de contra-manifestaţie de un cordon de jandarmi, protestatarii anti-gay au preluat şi modificat sloganul Primăverii Arabe, Ash-shab yurid isqat an-nizam (Oamenii vor doborî Regimul, înlocuind textul despre revoluţie cu ideile lor dubioase. Un Papa, Une Mama…On ne ment pas aux Enfants! (O Mamă, Un Tată…Noi nu ne minţim copiii!).

Protestarii spun că ei luptau pentru „drepturile copiilor” - da, francezii ăştia chiar cred că o familie de acelaşi sex va strica copiii. Un bărbat mi-a spus că „părinţii nu au dreptul la copil; copii au dreptul la părinţi.” Când l-am întrebat dacă acei părinţi nu pot fi de acelaşi sex el a început o tiradă de sondaje inventate şi jargon de bigot care se scurgea din gura lui precum căcatul. „Împerecherea femeilor cu bărbaţii e parte din istoria omenirii…O să-şi bată lumea joc de copiii lor…nu e cinstit faţă de ei…ai nevoie de ambii părinţi ca să creşti un copil, fără mamă sau fără tată le faci o mare nedreptate.”

De-a lungul protestului tensiunea a fost mare. Mulţimea a erupt când două femei au sărit gardul pentru a se linge în faţa lor. Ele au fost separate de protestatari înainte să intervină jandarmii.

Publicitate

Deasupra mosh-pit-ului cultural, pe clădirea capitoliului erau gravate cuvintele Revoluţiei Franceze: Liberté, Egalité, Fraternité. Revoluţionarii au luptat pentru egalitate politică şi socială. Ideea asta a fost baza republicii ca sistem statal.

Doi studenţi francezi mi-au spus că ei n-au mai văzut niciodată un marş anti-gay de dimensiunea asta în Franţa. Prejudecăţile seculare erau un fenomen nou pentru ei. Militanţii pro-gay erau destul de convinşi că Parlamentul lor va trece moţiunea de lege. Totuşi înfocarea protestarilor bigoţi sugerează altceva.

Cât am crescut în SUA am privit mereu Franţa ca pe un apogeau al gândirii liberale şi a culturii cosmopolitane. Totuşi se pare că idealuri unui societăţi utopice cultivate pe timpul Revoluţiei Franceze pot fi folosite ca un scut de oamenii ignoranţi şi plini de prejudecăţi. Într-un fel protestatarii bigoţi din SUA au religia lor ca un argument incontestabil pentru orice, cei din Franţa n-au luxul ăsta. Ei trebuie să inventeze argumente şi să afişeze o faţadă de tradiţie seculară.

Structura guvernelor are puţin de a face cu prejudecăţile. Bigoţii vor continua să fie bigoţi, oricum. Protestatarii anti-gay din Franţa arată că şi în cele mai progresive ţări din punct de vedere politic schimbarea trebuie să vină din interiorul societăţii.

Traducere: Mihai Popescu