Norvegienilor li se predă răutatea la şcoală

Ilustraţie: Olov Lagerqvist

De-a lungul timpului, Norvegia a fost asociată cu tot felul de noţiuni bombastice malefice. În Evul Mediu, mulţi europeni credeau că ţara este plină de vrăjitoare, iar în anii 90, scena de black metal a ţării era pe prima pagină a ziarelor, acuzată de legături cu satanismul, incendierea unor rahaturi şi chiar crimă. Cu toate că rata ciminalităţii în Norvegia este ridicol de scăzută în comparaţie cu restul lumii, fascinaţia ţării pentru rău încă este evidentă şi se desfăşoară la scară largă. Iar în toamna asta, îndeletnicirea bizară a norvegienilor se va manifesta în cea mai insidioasă formă: un curs la universitate.

Anul trecut în martie, Soltun, o şcoală pe care norvegienii o urmează timp de un an după ce termină liceul (folkhøgskole), din oraşulHarstad, a anunţat că oferă un curs nou bazat pe studiul răului care există în sufletele oamenilor. Potrivit descrierii oficiale a cursului, care se numeşte simplu Ondskap (Rău), elevii înscrişi vor avea parte de un an în care se vor studia, vor descoperi cine sunt şi în acelaşi timp vor încerca să afle răspunsuri pentru acţiunile lor înspăimântătoare, groteşti şi oribile. Profesoara care le va preda, Kristine Edith Morton, mi-a explicat ce înseamnă asta exact.

VICE: Înainte de toate, spune-mi dacă eşti rea.
Kristine Edith Morton: Cred că toţi avem ceva rău în noi care iese la iveală în anumite circumstanţe. Cu toţii ştim că-i acolo. La cursul meu nu încerc să aflu de ce există răutatea, dar o voi analiza, o voi despica în patru şi voi încerca s-o înţeleg. Să înţelegi răul este poarta spre a fi bun.

Spre deosebire de alte naţionalităţi, norvegienii sunt mai predispuşi să se aventureze spre partea asta întunecată? 
Probabil. Şi mai cred că răul s-a întors în Norvegia o dată cu Anders Behring Breivik [care, în 2011, a fost responsabil pentru un atac armat brutal în care au murit 69 de oameni]. În mare e cert că este rău, cu toate că ideologia sa încă are susţinători. La cursul meu vom analiza ce anume din ce există în societate ne face să ajungem la astfel de gânduri. Vom lua în considerare şi lucruri de genul, o faptă e considerată tot rea când crezi că faci ceva bun? Tinerii trebuie să-şi răspundă la întrebări din astea.

Ce altceva mai vrei să abordezi la curs?
Ar fi interesant să vină ca invitaţi oameni care venerează Diavolul. Să-şi spună poveştile şi să vedem dacă studenţii vor fi atraşi sau îngroziţi de asta. Aş vrea să confront răul cu binele. De exemplu, putem reflecta asupra asemănărilor dintre Hitler şi Maica Tereza. Au fost conduşi de motivaţii interioare sau au fost un produs al timpurilor în care au trăit? După nouă luni de reflecţii asupra unor astfel de lucruri, vreau să cred că elevii mei vor putea să iasă-n lume şi să facă un bine.

Traducere: Andra Olteanu