Poliția te învoiește de la școală cu o citație de învinuit

Fotografii: Mircea Topoleanu

Cei cinci susținători Roșia Montană asupra cărora a început urmărirea penală în cazul Luneta ar putea face, în cazul în care ar fi găsiți vinovați pentru ultraj contra bunelor moravuri și pentru tulburarea liniștii publice, între unu și cinci ani de închisoare sau între doi și șapte ani, dacă forma este agravantă. V-ați panicat? Că ăsta pare scopul. S-a văzut că-n viață, corupția la nivel înalt ia doi ani de închisoare, iar contestarea activității unui ministru în stradă e pasibilă de șapte.

În jur de 50 de persoane s-au adunat azi dimineață la ora nouă, în fața Secției de Poliție numărul 10, din solidaritate cu cei cinci susținători. Și-au spus în glumă Lotul Barbu și s-au fotografiat tematic, din față și din ambele profile, cu un banner pe care scria Asociația Viitorilor Deținuți Politici. Scandările au fost răzlețe: „România, stat polițienesc”, „Peste tot Poliție, nicăieri Justiție” și mai mult pentru a se auzi mesajul la TV. În fond era devreme și eram nemâncați.

După ce a împărțit cineva niște covrigi, timp de două ore, cât au stat oamenii la audieri, discuțiile din fața Secției, după al cărui gard își mai arăta din când în când capul un cercetaș să vadă ce se întâmplă, s-au învârtit în jurul abuzurilor Jandarmeriei. Care era de față: vreo patru băieți și Negociatorul.

Vlad Ioachimescu, activistul ăla blond care are mereu în mână ori o portavoce, ori un aparat cu care filmează, mi-a spus: «Au încercat să influențeze martorii din prima seară. Unui băiat i-au spus: „Păi băi, proștilor, pe voi vă manipulează ăștia?” Și au dat câteva nume: eu, Claudiu (Crăciun), (Alexandru) Alexe și (Mihail) Bumbeș. O fată a fost chemată ca martor, deși nici n-a fost de față la incident, era acasă pe internet. Două persoane dintre cele interogate au dat declarații că au văzut doi puști până în 16 ani, care purtau hanorace. Unul a dat atât de tare în lunetă, că l-a durut pumnul. Apoi s-au făcut nevăzuți în Centrul Vechi. Pe ăia nu i-a întrebat nimeni nimic.»

Istoricul Mihail Bumbeș explica doi metri mai încolo: „Se folosește aparatul represiv al statului la ordin politic, pentru intimidare. Asta e poliție politică. Să contești un ministru este o chestie absolut democratică.”

Mihalea și Mihai Dvorac (foto: Robert Frunzescu)

Mihai Dvorac este unul dintre cei cinci protestatari cu dosar penal. Are 18 ani. Ca să-și motiveze absența astăzi la școală va duce o citație pe care scrie „învinuit”. «Dar el inițial a fost citat ca martor, săptămâna trecută. Poliția a scris citația pe loc și mi-au spus să nu-mi bat copilul de față cu ei. La trei zile după au fost la vecinii de pe palier, la cei de deasupra și la administrator. Au chestionat ce fel de persoane suntem, ce știu despre noi. Iar acum el este învinuit, când tot ce-a făcut a fost să se așeze pe jos în fața mașinii lui Barbu. În schimb a fost bruscat de jandarmi, aruncat la vreo doi metri», mi-a spus mama sa, Mihaela.

Alt învinuit este Alexandru Alexe, un tip pe cât de pasional, pe atât de răgușit. Își începe mereu discursul calm și-l termină atât de vehement, că zici c-o să muște din tine. Poate de-asta i-au acordat televiziunile jumătate de oră, în care a explicat: „M-am urcat cu genunchii pe mașina lui Barbu. Nu e nicio infracțiune oameni buni, mi-am protejat picioarele. Am fost prins între două mașini. Nu eu am spart luneta. Nimeni nu relatează în schimb abuzurile jandarmeriei pentru a elibera drumul: oamenii au fost îmbrânciți, bruscați, călcați în picioare literalmente, femeile au fost lovite în sâni.”

Georgescu Octavian umbla pe-acolo cu un certificat de la Institutul de Medicină Legală, care confirma că un jandarm l-a lovit nasol la picior. „La ultimul protest un jandarm m-a prins și altul m-a lovit deasupra genunchiului. Chiar nu mă așteptam. Mi s-a umflat piciorul. Am luat certificatul și acum vreau să dau în judecată Jandarmeria. Știu persoana, era o namilă de două ori cât mine. Nu am înțeles de ce m-a lovit, că tot s-a ocupat Calea Victoriei. Am văzut și cum au împins în fața mea un biciclist să cadă în cap. Chestia asta mai mult m-a ambiționat. Acum e o chestie de onoare.”

foto: Cristian Neagoe

Când a ieșit și Claudiu Crăciun de la audieri, era vesel și ferchezuit ca în ziua de Crăciun. S-a ferit de televiziuni și s-a oprit în mijlocul susținătorilor, care l-au întrebat: „Te vizităm la Jilava?” Iar el a spus: „Vedem. Risc de la doi la șapte ani de închisoare. Nu pentru lunetă și nu neapărat pentru că am strigat, ci pentru că am blocat mașina ministrului de la deplasare.” După care s-a consultat cu grupul ce să spună la TV și s-a dus la declarații: „E preferabil să se oprească mașina unui ministru, decât să fim nevoiți să ne punem în fața buldozerelor de la Roșia Montană. Cum ne explicăm că oameni care urmăresc distrugerea patrimoniului, mediul și pun în pericol sănătatea populației nu sunt anchetați de nimeni, dar sunt cercetați cei care ies în stradă să spună că este o problemă?”

După ce au ieșit toți de la audieri, lumea s-a relaxat, inclusiv negociatorul, care stătea la discuții cu susținătorii și deși păreau toți prieteni, primii nu conteneau să-l înțepe când își scuza colegii sau povestea de neajunsurile breslei.

Susținător: Duminică mi-a dat unul peste aparat și mi-a spus: „Ai avut noroc de data asta”
Negociator: Ha ha ha. Eu sunt ăla cu scuzele. Jandarmii nu sunt roboți, unii reacționează într-un fel, ații în alt fel.
Susținător: Sunteți sigur că nu trebuie să vă schimbe inscripția de pe vestă, să scrie Scuzător?
Negociator: Ha ha ha. Păi și negociator, ce înseamnă asta? În engleză îi zice peace maker, dar cum ar fi să scrie pe mine făcător de pace?
Susținător: Avem și în română, se cheamă Pacificator. Și la moaște ce faceți, negociați sarmalele?
Negociator: Ha ha ha. Acolo e cea mai multă negociere. Să vă duceți dumneavostră la Mitropolie. Când aud că vine perioada aia, îmi vine să nu vin la muncă. M-a blestemat o măicuță o oră, fără să repete.
Susținător: Mamaia e mult mai radicală. Ăla nu e ultraj?
Negociator: Mai contează că-mi zice una acolo? Mai rău decât să fii jandarm, ce să faci?

Citește și celelalte articole din seria Goana după aur.