FYI.

This story is over 5 years old.

Știri

Frica de cenzură pe Internet, în 2015, ne arată cât de naivi suntem

Asta cu libertatea pe internet sună foarte bine, dar e o iluzie.
Răzvan Băltărețu
Bucharest, RO
1.9.15

Fotografie de Pierre-Selim, via Flickr

Probabil că ai auzit de internet în momentul în care ai vrut nițică pornografie și oleacă de piraterie, pe lângă alte câteva beneficii, cum ar fi referatele „de-a gata‟. Pe lângă aceste daruri, aproape divine, internetul îți oferă o libertate foarte mare. Doar că, se știe, fiecare libertate, undeva, cândva, încalcă niște legi sau se croiesc niște legi pentru ca ea să nu fie de capul ei. Sau, cum zicea tipul ăsta, „libertatea mea se termină acolo unde începe libertatea celuilalt‟. Mă rog. De fapt, textul ăsta nu este despre vreo libertate individuală, ci una colectivă. A noastră, ca utilizatori de internet.

„A început oficial cenzura Internetului în România‟ era titlul unui comunicat, transmis pe 19 august, și susținut de cinci ONG-uri: ActiveWatch, APADOR-CH, Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI), Centrul Român pentru Jurnalism de Investigație (CRJI), Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI), Fundația Ceata. Titlul sună foarte bine, așa că a fost preluat de mai multe site-uri integral, așa cum a fost transmis.

Publicitate

Totul a pornit de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN), înființat în 2009 prin ordonanță de urgență și aflat în subordinea Guvernului României. ONJN-ul voia o reglementare în cazul site-urilor de pariuri. Care s-a și întâmplat, când, prin decizia nr. 1926 din 24 iunie 2015, mai multe site-uri de jocuri de noroc au ajuns pe lista neagră pentru neplata, către statul român, a impozitelor de pe urma activității de acest fel.

Citește și Ce credeau cei de la revista FHM despre internet acum 20 de ani

Până aici nimic dubios, dar articolul 4 din această decizie i-a stârnit pe unii oameni să sară-n sus, că internetul va fi cenzurat. Citește fragmentul următor și ai putea, fie și parțial, să le dai dreptate.

„Furnizorii de rețele și servicii de comunicații electronice sunt obligați, conform prevederilor legale în vigoare, să redirecționeze accesul site-urilor prevăzute la art. 1 către adresa IP 213.177.28.90 (n.red.: în 15 zile de la data comunicării)", se menționează în decizie. Acea adresă, susține ApTI, aparține Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS). Instituție care, teoretic, va colecta astfel toate datele celor care accesează site-urile ilegale de jocuri de noroc.

Toată această redirecționare și colectare se face cu îngăduința furnizorilor de internet. Iar aici poți trece pe listă RCS&RDS, Vodafone, Orange, UPC, Telekom etc. Lista este imensă și e pe site-ul ANCOM.

Tocmai aici este marea problemă, cred semnatarii comunicatului despre cenzură. În faptul că furnizorii de internet ar fi forțați să implementeze un sistem de filtrare a site-urilor. Că ar deveni, astfel, o prelungire a cenzurii.

Am încercat să-i iau la întrebări pe cei mai mari furnizori de internet din România. N-au răspuns decât doi, în ceva mai mult de o săptămână. La RCS&RDS nici telefonul nu sună. Orange România susține că până în prezent nu are cunoștință de astfel de solicitări. „Respectă cu consecvență și fără interpretări legislația națională care reglementează activitatea operatorilor din comunicații‟, este declarația oficială.

Publicitate

Oarecum similar, reprezentanții Telekom România spun că această companie își desfășoară activitatea cu respectarea normelor și legislației în vigoare și că răspunde solicitărilor primite de la autoritățile relevante. Înțelege ce vrei din astfel de poziții oficiale, dar un lucru pare clar: nimeni n-are chef să se certe pe niște legi de care majorității oamenilor nici nu le pasă.

Cum furnizorii par deja împăcați cu ideea, mi-am întors atenția spre Paul Cosmovici, avocat și fondator al firmei de avocatură Cosmovici Intellectual Property. Eram curios, în primul rând, în ce limite legale se situează toată dezbaterea asta. „Sunt mai multe autorități care ar avea dreptul să blocheze un site pe domeniu.ro, în cazul unei încălcări de drepturi, în general‟, spune Paul.

La prima vedere, avem parte de un conflict între drepturi, unele garantate de Constituție (la informare sau exprimare), altele de tipul nevoii de a fi apărat contra abuzurilor unor societăți ilegale. Apetitul de câștig din ambele părți (organizator și jucător), precum și riscurile asociate (ca exemplu, dependența) sunt suficient de mari pentru a justifica un control rapid al acțiunilor nelegale, mai crede Paul Cosmovici.

Și da, în astfel de cazuri furnizorul de internet poate fi obligat să blocheze activități ilegale. „Modul în care vor înțelege furnizorii să aplice această lege se va vedea pe parcurs. Nu este nici un bine, nici un rău, în sine. Este, mai curând, o unealtă de blocare a unei activități nelegale‟, mi-a explicat avocatul.


Urmărește documentarul VICE despre primul hacker filmat din istorie


Cum cred ONG-urile că va veni cenzura peste noi

Fotografie de Dan Irimie, via Flickr

Cele cinci ONG-uri numesc tot atâtea moduri prin care această decizie ne afectează. Le iau, pe rând.

  • Este instituită cenzura conținutului pe internet. Internetul și site-urile sunt recunoscute ca mijloace de comunicare în masă, astfel blocarea acestora în mod arbitrar riscă să contravină Constituției României Art. 30 alineatul (2), care spune că cenzura de orice fel este interzisă. Tot aici, ar putea fi blocate platforme precum Google, Facebook sau YouTube, cât timp pe ele se face reclamă la aceste site-uri ilegale. Ar putea fi blocate, dar decizia în cauză are legătură directă (vezi lista neagră) doar cu acele site-uri (și nu cu toate, doar cele considerate a fi în ilegalitate) care îți pun la dispoziție jocuri de noroc.

Publicitate

  • Este încălcat dreptul la viață privată, prin alterarea confidențialității pe internet. Cât privește încălcarea vieții private, încă din 2013 s-a văzut că nu există nicio intimitate online, decât dacă te străduiești foarte mult să eviți organisme precum SRI. Nu este neapărat liniștitor, dar este, desigur, în scopul protejării tale. Te simți în siguranță, nu-i așa?

Citește și Nu vă puneți cu Wikipedia, nu o să vă placă deloc Wikipedia nervoasă

  • Este interceptată vizita ta pe un site și, apoi, ești redirecționat spre altul. În comunicat sunt invocate articolul 4 din legea 506/2004, privind viața privată în sectorul comunicațiilor electronice, dar și legea 677/2001, cu referire la transmiterea unor date personale, cum ar fi adresa IP unor terți, fără informarea sau consimțământul utilizatorului. Numai că acel terț este STS (instituție a statului), nu o corporație. Iar aici poate fi invocat, pentru a justifica redirecționarea, scopul informării omului care a ajuns pe site-uri ilegale și poate nu știa unde se află. Adică, protejarea sa, ca individ.
  • Blocarea prin furnizor a unui site creează probleme care țin de securitate informatică. ONG-urile fac referire la infracțiunea reprezentată de interceptarea unei transmisii de date (conform articolului 361 din noul Cod Penal). Problema e că, în acest caz, vorbim despre o ierarhie. Un ordin al unei autorități administrative nu poate încălca dispozițiile unei legi sau să încalce drepturile fundamentale. Printre care, din nou, protejarea individului. E foarte posibil ca tot acest plan de „protejare‟ să ajungă o harababură pe care instanțele vor trebui s-o soluționeze de la caz la caz. Abia asta ar fi cu adevărat dramatic.

Fotografie de opensource.com, via Flickr

  • Măsurile invocate pot fi ușor depășite. ONG-urile care susțin că începe cenzura internetului mai spun că astfel de blocări și redirecționări nu fac prea multă pagubă site-urilor de gambling online, dat fiind că astfel de diversiuni pot fi evitate. Chiar și așa, în cazul de față, se pun bazele unui control nu asupra site-urilor X say Y, ci asupra unui domeniu economic, așa cum s-a întâmplat cu alcoolul, țigările sau drogurile (și nu numai) de-a lungul timpului. Desigur că modificările legislative actuale creează premisele unei utilizări abuzive, dar asta nu înseamnă că sistemul de protecție a consumatorilor de jocuri de noroc nu trebuie asigurat într-un anumit fel.

Deocamdată, ONJN are o nouă „jucărie", furnizorii de internet nu devin războinicii dreptății și probabil site-urile de jocuri de noroc deja aflate pe lista neagră își pregătesc un fel de apărare. Internetul are 25 de ani și s-a văzut că, în ultimul deceniu, pe cât s-a mărit, pe atât a devenit mai controlat. Și nu neapărat în sens rău. Poate că ar fi cazul să mai aștepți puțin, înainte să pornești în Cruciada pentru libertate pe internet.

Urmărește VICE pe Facebook.

Citește și alte materiale despre internet:
Consecințele îngrozitoare ale dependenței tale de internet
De ce e internetul din România mult mai rapid decât cel din America
Am fost la o clinică unde se tratează dependența de internet și mobil