Cum a fost la ziua în care preoții români au mers alături de torpile și un zeu păgân

Ziua Marinei are loc negreșit de vreo 115 ani pe malul Mării Negre. Nu cred că este posibil să uiți că are loc acest ritual creștino-păgân, pentru că toate televiziunile române te bombardează timp de vreo două zile cu imagini de la Constanța, unde își expun mușchii Forțele Navale Române, deși tu știi că ne trebuie doar un cargobot cu vreo 8 800 de oi ca să distrugem orice navă militară a Rusiei.

În caz că nu te uiți la TV, m-am dus să-ți povestesc și să-ți arăt cum românii se îmbulzesc și cară după ei copii speriați, doar ca să vadă două-trei nave de pe vremea lui Ceaușescu, umbrite de supersonicele britanicilor și de un Orion al Statelor Unite.

Toată chestia asta ajunge să fie un ciudat ritual creștino-păgân, în care Zeul Neptun se adresează „pământenilor" după un discurs de cinșpe minute al unui popă, care a invocat toți dumnezeii și a vorbit în o sută de moduri despre Fecioara Maria, dar doar după ce l-a cinstit pe Arhiepiscopul Tomisului, adică acel băiat cercetat de procurorii DNA pentru fraudă cu fonduri UE.

Ziua Marinei este înainte de toate despre îmbulzeala românilor și a turiștilor veniți din toate stațiunile ca să vadă niște vase și niște scafandrii agățați de o sfoară deasupra falezei de la Constanța. Bine, asta măcar se întâmplă deasupra ta și poți să vezi niște băieți curajoși care atârnă de un elicopter Puma Naval.

Poate că-s eu învechită, dar cred că Ziua Marinei ar trebui să fie despre ce se întâmplă în largul Mării Negre. Dar cum abia puteam să mă mișc prin mulțime, nici nu încăpea vorbă să văd ceva dincolo de zidul de oameni de pe marginea falezei. Abia l-am prins pe Zeul Neptun care a venit din larg și s-a așezat pe tron în locul președintelui Iohannis.

„Trebuia să dormim în mașină, poate prindeam și noi ceva", zice un român cu oarecare dezamăgire ca a mers ca oaia în turmă ca să nu vadă nimic din Ziua Marinei.

Sper că autoritățile constănțene vor avea o idee genială în următorii ani și vor instala câteva ecrane și megafoane pe faleză, ca să vadă mai mult de o mie din cei zece mii de oameni prezenți ce se întâmplă pe mare. Până atunci Ziua Marinei merită văzută doar la televizor sau în tribuna oficială, în dreapta lui Iohannis.

Atunci când nu a vorbit pentru oamenii din tribuna oficială, președintele a zis ceva și de toți copiii veniți acolo, pentru că experiența lui de profesor îi zice că nimic nu e mai frumos pe lumea asta decât entuziasmul și curiozitatea din ochii ălora mici, care văd pentru prima dată fregata Mărășești. Problema e că nu prea mulți au reușit să vadă navele din larg și probabil că țipetele copiilor nu se auzeau până în tribuna președintelui Iohannis. Și nici nu l-au auzit pe președinte, că nu aveau difuzoare.

Nu aș vrea să stârnesc o armată de părinți, dar poate e vorba de nițică inconștiență atunci când aduci un copil în căruț să audă focurile de artilerie și să vadă elicoptere care zboară la câțiva metri de oameni, până se cacă ăla mic de frică și țipă „vreau acasă" de acoperă supersonicele Typhoon.

Acest eveniment a aniversat 115 ani, dar nimeni nu a învățat până acum că Dumnezeul popei de la BOR nu are nicio legătură cu prezența Zeului Neptun. Poate că sunt eu agnostică, dar tot mi se pare cam tras de păr ca Zeul Neptun să aibă drept preludiu o liturghie ortodoxă, în care un popă te miluiește și un întreg cor bisericesc cântă „slavă domnului să ne rugăm" și transmite binecuvântări Patriarhului Daniel și Arhiepiscopului Tomisului.

„Hai, mă, cu slujba voastră că stăm aici toată ziua", zice un bărbat plictisit, care ilustrează perfect ce cred românii despre religie, adică e suportabilă în reprize scurte, nu în binecuvântări care întârzie focurile de artilerie și tot spectacolul promis de Ziua Marinei.

După o zi petrecută în soare am învățat că ălora de sus nu le pasă de public, ci doar de numere și statistică. Adică e bine să ai mii de oameni în fața ta, dar este un efort insurmontabil să li te adresezi măcar două minute, că întotdeauna e mai ușor să citești de pe o foaie un discurs scris de oameni închiși în birouri. Așa că banii jos pentru toți scafandrii, care făceau cu mâna copiilor de pe faleză.

De asemenea, singurii care au făcut spectacol la marea plictiseală națională au fost băieții și fetele din fanfara Marinei, care s-au plimbat pe faleză, au cântat de le tremurau degetele pe instrumente și au pus de o horă frumoasă în umbra Cazinoului din Constanța.

Nici nu mai spun că dirijorul fanfarei era singurul om carismatic și mai bine îl îmbrăcau pe el în Zeul Neptun, că oricum a stat la poze cu toate fetele de la Ziua Marinei.