calatorii

5 orașe din lume care ar putea fi luate ca exemplu în România pentru cum folosesc tehnologia

Ideea de „smart city” e încă destul de ignorată la noi.
22.2.19
barcelona
Într-un timp foarte scurt, Barcelona a ajuns dintr-unul dintre cele mai poluate orașe din Europa într-un oraș curat. Fotografie de Iulia Roșu

Sunt sigur că ai auzit de nenumărate ori despre „smart cities” și cum România stă prost la capitolul ăsta, cel puțin în comparație cu lumea bună a planetei. Oamenii de la UrbanizeHub chiar au făcut un top al orașelor inteligente din România, iar partea surprinzătoare e că nici Bucureștiul și nici Clujul nu ocupă primul loc. Alba Iulia e liderul detașat al clasamentului, cu 72 de proiecte smart finalizate, urmat de Oradea, cu 20 de proiecte. Clujul și București completează „careul de ași”, cu 18, respectiv 13 proiecte inteligente implementate.

Publicitate

O concluzie a topului ar fi că primarii din România nu sunt neapărat preocupați să transforme localitățile pe care le conduc în orașe ale viitorului. Chiar dacă, tot conform celor de la UrbanizeHub, circa 69% dintre români sunt siguri că orașele inteligente vor fi mai prietenoase cu oamenii. Tocmai pentru că prioritățile edililor par să fie diferite de cele ale cetățenilor, există campania „EU POT”. Acolo poți da rapid o tură și decide care sunt, în viziunea ta, prioritățile orașului tău, unde plătești taxe. Nu de alta, dar poate că-n ceasul al 12-lea, administrațiile locale vor înțelege importanța proiectelor inteligente.

Dar, hei!, ce înseamnă până la urmă un oraș inteligent? Grațian Mihăilescu, autorul proiectului UrbanizeHub, spune că un oraș smart nu înseamnă doar digitalizare, ci „viziune și strategie de dezvoltare din partea decidenților, apoi creativitate, deschidere, implicare și colaborare. Înseamnă un ecosistem viu, format din Universitate, Business, Administraţie si ONG, care împreună se implică în implementarea unor proiecte care folosesc tehnologia de care cetățenii să se bucure”.

Cum marile orașe din România încă nu înțeleg conceptul ăsta și par să nu știe exact de unde să o apuce, poate c-ar fi cazul să arunce un ochi pe la străini. Nu-i nimic rușinos să vezi cum au procedat alții, mai întreprinzători și mai harnici, după care să încerci să faci la fel în curtea ta. Uite cinci exemple de orașe care au rezolvat chestii care pe noi încă ne macină:

Barcelona, pentru modul cum se luptă cu poluarea

gaudi

Park Güell de Gaudi. Fotografie de Iulia Roșu

Până cu ceva timp în urmă, Barcelona era unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, o problemă de actualitate, din păcate, și pentru marile localități din România. Doar că-n urmă cu câțiva ani, autoritățile catalane au decis să „ia taurul de coarne” și să facă din nou respirabil aerul din oraș. Au pornit cu măsuri tradiționale, precum promovarea intensă a bicicletelor ca mijloc de transport și introducerea în circulație a autobuzelor hibrid, în ideea reducerii consumului de combustibil.

Între timp, lucrurile au evoluat futuristic. În Barcelona există astăzi un sistem de parcare inteligent, care funcționează pe bază de senzori și salvează astfel cele 20 de minute standard în care șoferii se-nvârt cu motoarele pornite în căutarea unui loc în care să-și lase mașina. Senzorii deștepți sunt încorporați în asfalt și îi anunță pe șoferi, prin intermediul unei aplicații, unde există locuri libere de parcare.

Publicitate

Tot ca să țină poluarea sub control, catalanii au implementat un sistem de monitorizare a aglomerației din trafic, precum și o rețea care are ca scop economisirea de energie și totodată identificarea zonelor în care calitatea aerului are de suferit. Cetățenii sunt informați când se-ntâmplă asta, ca să evite zonele respective și să-și mențină plămânii în stare bună.

Tel Aviv, pentru cum a scăpat de birocrație și a simplificat comunicarea cu autoritățile

tel-aviv

Locuitorii din Tel Aviv au o aplicație prin care sunt informați de primărie când sunt lucrări în oraș. Fotografie de Ted Eytan

În 2013, locuitorii din Tel Aviv, al doilea cel mai populat oraș din Israel, după Ierusalim, erau profund nemulțumiți de modul birocratic în care era condusă urbea lor. Îți sună cunoscut scenariul, nu-i așa? Așa că autoritățile locale au luat aminte și au decis să schimbe asta. Cum? Au lansat o aplicație (web și mobilă) inteligentă care le oferă cetățenilor o multitudine de servicii personalizate. De la posibilitatea să-ți plătești facturile către municipalitate până la informații specifice pentru fiecare cetățean în parte.

Comunicarea cu autoritățile se face prin SMS și mail, în timp real, iar locuitorii află zilnic tot ce se întâmplă important în orașul lor. Spre exemplu, sunt anunțați atunci când o stradă e închisă din cauza lucrărilor sau când au loc evenimente speciale în oraș. În același timp, oamenii sunt încurajați să se implice activ și să transmită autorităților tot ce au pe suflet, de la gropi și spații care necesită reparații până la inițiative personale pentru îmbunătățirea vieții în comunitate.

În 2018, peste 60% dintre cetățenii de peste 13 ani din Tel Aviv foloseau aplicația asta. Iar ca să încurajeze și mai multă lume să facă asta, autoritățile locale le oferă utilizatorilor diverse beneficii, precum bilete reduse la diverse evenimente sportive, la teatru sau la cinema.

Santander, pentru proiectele inedite de reducere a deșeurilor

santander

Coșurile de gunoi din Santander au senzori inteligenți care transmit autorităților atunci când sunt pline. Fotografie de Nicolae Vigier, via Flickr

Un oraș de circa 170 de mii de locuitori din nordul Spaniei, Santander este astăzi una dintre cele mai digitalizate localități europene. Tehnologizarea a început prin 2009, când administrația locală a realizat că orașul era efectiv sufocat de lipsa locurilor de parcare. Primăria a accesat fonduri europene și a montat aproximativ 20 de mii de senzori inteligenți prin tot orașul. Sub asfalt, la fel ca în Barcelona, pentru a facilita găsirea unui loc de parcare, dar și la suprafață. De exemplu, în parcurile din Santander există senzori speciali de umiditate, care au rolul să se asigure că spațiile verzi sunt udate doar atunci când pământul e uscat.

Inclusiv coșurile de gunoi din oraș (împărțite pe categorii, elegant și normal!) au încorporate senzori inteligenți, care anunță prompt autoritățile atunci când sunt pline și transmit informații despre calitatea aerului. Practic, tehnologia asta ar putea rezolva una dintre chestiile care te sâcâie rău în România, cel puțin în București. De câte ori nu ți s-a întâmplat să fii pe stradă și să vrei să arunci ceva la gunoi, dar coșul să fie plin ochi?

Publicitate

Ah, și încă ceva. La fel ca alte orașe din Europa civilizată, Santander face tot posibilul să încurajeze reciclarea. În 2017, spre exemplu, pe câteva plaje din oraș s-au organizat ateliere, destinate copiilor, de reciclare a deșeurilor urbane.

Seul, pentru cum facilitează îmbunătățirea relațiilor din comunitate

seul

Fotografie de Sebastian Krzemieniewski, via Flickr

Un oraș smart nu înseamnă numai tehnologie, ci și conectivitate între membrii comunității. Poate cel mai bun exemplu în sensul ăsta este Seul, capitala Coreei de Sud, unde din 2012 există programul „Sharing City Seoul”, dezvoltat și administrat chiar de municipalitate. Ce face? Simplu, încurajează așa numita „sharing economy”, mai exact colaborările între cetățeni, cu scopul să le îmbunătățească viețile.

Proiectul se concentrează pe împărtășirea resurselor neutilizate sau a surplusurilor, chestie care nu are doar avantaje economice, într-o metropolă cu aproape zece milioane de locuitori, ci și ecologice, prin diminuarea risipei de orice fel. Spre exemplu, oamenii sunt încurajați să împartă mașinile cu care se deplasează, să împrumute diverse accesorii vecinilor (inclusiv costume cu care să meargă la interviuri pentru joburi) sau să doneze lucrurile pe care nu le mai folosesc celor care au nevoie de ele.

Pe deasupra, administrația locală din Seul mizează pe transparență în raport cu locuitorii orașului. Pune la dispoziția cetățenilor nu doar diverse documente și baze de date, ci inclusiv clădiri care pot fi folosite pentru întâlniri publice. Cc @Primăria Municipiului București & @Gabriela Firea.

Medelin, pentru cum a rezolvat problema cu traficul

columbia

Medelin. Fostul sediu al traficanților de droguri, Medelin este acum un oraș dat ca exemplu de dezvoltare durabilă. Fotografie via Pxhere.

Cunoscut mai mult pentru Pablo Escobar, Medelin a fost multă vreme orașul ăla dubios în care baronii drogurilor controlau tot ce mișcă și-n care oamenii de rând trăiau prost, în cartiere „uitate” complet de autoritățile locale. Cu 2,5 milioane de locuitori și cu o suprafață aproape dublă decât Bucureștiul, orașul era rupt în două în anii ‘90, iar ca să-l parcurgi dintr-un capăt într-altul era un adevărat chin.

Din 2004 însă, noul primar din Medelin a investit masiv în proiecte de infrastructură urbană, care în câțiva ani au schimbat fața orașului. Obiectivul principal a fost să lege zonele sărace, izolate pe dealurile din Medelin, de centrul economic al orașului, iar pentru asta a fost construită inclusiv o rețea de transport prin telegondole. Da, telegondole care circulă la ore fixe și care au scurtat semnificativ timpul petrecut de localnici în trafic. Smart, nu?!

Pe lângă chestia asta, administrația din Medelin a implementat, din 2010, un sistem inteligent care are ca scop îmbunătățirea mobilității în oraș a cetățenilor, de la siguranța lor până la durata drumului și reducerea poluării. Și totul prin utilizarea inteligentă a tehnologiei. Iar rezultatele sunt vizibile. Până în 2017, accidentele rutiere au scăzut cu până la 35%, timpul petrecut în trafic s-a diminuat și, în plus, s-a observat că șoferii sunt mai puțin tentați să depășească limita de viteză ori să treacă pe roșu.

Editor: Gabriel Bejan