Ce se întâmplă cu creierul tău când faci mai multe lucruri în același timp

Pentru prima dată în istorie – sau cel puțin de când autoritățile din domeniul sănătății au început să înregistreze chestia asta – rata bolilor psihice printre tinerii adulți cu vârste cuprinse între 18 și 25 de ani o depășește pe cea înregistrată la nivelul americanilor mai în vârstă.

Asta conform afirmațiilor făcute la începutul anului de Tom Price, fostul secretar al Serviciilor de Sănătate, bazate pe cele mai recente date despre sănătatea psihică, culese de departamentul său la nivel național. Anxietatea, depresia și alte forme de tulburare psihică sunt endemice la nivelul populației de 20-și de ani, arată datele.

Există multe teorii despre cauze; instabilitatea politică, economică și a pieței de muncă sunt capete de listă, precum și insinuarea tehnologiei în toate colțișoarele vieților noastre. Iar combinația mai multor (sau a tuturor) acestor factori e probabil cauza care alimentează furia oamenilor de 20-și-ceva de ani.
Dar, deși toată lumea recunoaște că avem o problemă și mulți cercetează variantele de tratament – de la medicamente mai bune la forme mai adecvate de terapie cognitiv comportamentală – nu prea se vorbește despre faptul că modul în care ne folosim creierele s-ar putea să contribuie la problemele astea. Asta s-ar putea să se schimbe în curând.

În 2014, doi cercetători de la University College Londra au publicat un studiu despre „multitasking-ul media" - un termen pe care probabil l-ai mai auzit și prin care se înțelege folosirea a două sau mai multe device-uri media în același timp. Uitatul la televizor în timp ce-ți faci de lucru pe laptop e exemplul clasic. Dar Kep Kee Loh, principalul autor al studiului UCL, zice că se aplică și pentru comutatul între aplicații și programe pe un smartphone.

„Cercetarea a demonstrat că structura creierul se poate modifica în urma expunerii prelungite la medii și experiențe noi", scriu Loh și co-autorii săi în studiu. Pornind de la această revelație, au fost curioși să vadă dacă oamenii care fac media multitasking la greu au o structură diferită a creierului față de cei care o iau mai ușor cu multitaskingul. Răspunsul a fost că da. O anumită zonă din creier în mod special – cortexul anterior cingular (CCA), care e implicat în concentrare și controlul emoțiilor – e mai mic la oamenii care fac mult multitasking media, prin comparație cu semenii lor, care fac un singur lucru odată.

Loh mai spune că alte studii indică o corelare între dimensiunie CCA și anumite tulburări psihice, printre care anxietatea și depresia. Dar, adaugă acesta, studiul lui indică doar o corelare – nu o relație de cauzalitate – între multitasking-ul media și niște schimbări cu potențial dăunător în creier. E posibil ca oamenii cu CCA mic să facă multitasking media mai des – sau e o posibil ca mult media multitasking să fie echivalentul junk food-ului sau al sedentarismului pentru sănătatea psihică. Numai că încă nu știm.
Un nou studiu, publicat luna asta în Science Advances, par să întărească argumentul că prea mult multitasking e rău pentru creier și poate și pentru sănătatea psihică. Dar studiul ăsta nu analizează multitasking-ul; în schimb, se uită la beneficiile concentrării susținute.

O echipă de la Institutul Max Planck din Germania a cerut unor adulți cu vârste cuprinse între 20 și 55 de ani să facă trei luni de antrenament psihic aproape zilnic, care a constat în exerciții bazate pe meditație, pentru „cultivarea atenției asupra momentului prezent". Cu ajutorul RMN-urilor, echipa studiului a constatat că CCA-ul oamenilor s-a „îngroșat" ca reacție la antrenamente. Corespunde rezultatelor unor studii mai vechi, care au asociat meditația și mindfulness-ul cu schimbări în morfologia creierului și în mod special cu CCA-uri mai robuste.

„Cred că e rezonabil să presupunem că o stare în care ești intens distras e opusul unei stări de concentrare în meditație", spune Miles Neale, psihoterapeut și mentor clinic de psihologie la Colegiul Medical Weill Cornell. Acesta explică faptul că meditația are parțial de a face cu observarea fără reacții – cu întărirea toleranței la stările de disconfort și cu respingerea poftelor viscerale. Modul în care cei mai mulți dintre noi folosesc tehnologia încurajează exact tipul opus de comportament, spune acesta.

Ca să rezumăm unde ne aflăm cu cercetarea, avem niște studii preliminare care corelează multitasking-ul media cu caracteristici ale creierului corelate, la rândul lor, cu bolile psihice. Mai avem și studii care sugerează că activitățile cognitive bazate pe concentrare – chestii gen meditația bazată pe mindfulness – pot să mărească și să întărească fix aceleași părți din creier.

Mai există o grămadă de întrebări fără răspuns – găuri pe care trebuie să le umple studiile viitoare. Dar ceea ce știm deja sugerează că faptul că ne petrecem zilele sărind de la o sarcină la alta – ne verificăm mail-ul în timpul ședințelor de la job sau alunecăm în feed-urile de social media în timp ce ne uităm la televizor sau o ardem cu prietenii – e posibil să ne atrofieze părți din creier pe care ar trebui, de fapt, să muncim să le întărim.

Asta nu-nseamnă c-ar trebui să ne înscriem toți la cursuri de meditație (deși nu-i o idee rea). Dar a ne face timp pentru concentrarea susținută și sarcini unice – indiferent dacă facem asta pe device-uri sau nu – s-ar putea să ajute la reducerea nivelului de stress și anxietate pe care-l resimt astăzi mulți tineri americani.