5 fenomene meteo extreme prin care (va) trece România din cauza schimbărilor climatice

Anul trecut a fost al treilea cel mai cald de când se fac măsurători în România, ceea ce confirmă trendul de încălzire globală de care vorbesc cercetătorii. Dacă creșterea temperaturii medii globale nu va fi limitată la sub 1,5 grade Celsius în următorii 12 ani, ne așteaptă fenomene extreme, care vor face viața pe planetă tot mai grea. Omenirea n-are de ales decât să se adapteze noii realități: incendii și inundații devastatoare, valuri de căldură, migrație climatică, topirea ghețarilor, extincția speciilor.

Am vorbit cu climatologul Roxana Bojariu, cu antropologul Ștefan Dorondel și cu medicul Tudor Hurmuzache despre cele mai mari riscuri de mediu la care e supusă România în prezent, dar și în viitorul apropiat. Totodată, am clarificat pentru tine ce înseamnă factorul climatic și impactul acestuia în societate și asupra ecosistemelor.

Valurile de căldură în România sunt definite prin lege: mai mult de două zile consecutive cu temperaturi peste 37 de grade Celsius. În aceste situații, legea vine cu obligații, precum angajatorii care trebuie să asigure apă pentru angajați, ventilație corespunzătoare și să modifice programul de muncă.

„E o lege veche, de prin anii 2000. Nu bag mâna în foc că legiuitorul a avut în vedere semnalul schimbării climei în mod direct, dar indirect problema a apărut și a generat această legislație”, explică Roxana.

În sudul țării se înregistrează de obicei cele mai multe zile cu valuri de căldură. În 2014, aceste au au fost 22 la număr, în 2015 (cel mai călduros an din istoria României) numărul maxim a fost 41, iar în 2017 a fost 34. Numărului de zile cu valuri de căldură e clar în creștere, iar viața în orașe va fi în mod deosebit mult mai grea pentru că valurile de căldură se suprapun cu insulele de căldură.

Ce spune climatologul: „Într-un oraș ai un mediu artificial construit care nu a avut în vedere astfel de fenomene generate de schimbările climatice. Sunt afectate asfaltul care izolează atmosfera de sol, clădirile înalte care rețin mare parte din căldura din oraș, mașinile care sunt și ele surse, chiar aerul condiționat este o problemă. Chiar dacă răcim local, undeva există un revers, o cantitate de căldură care se degajă. Toate astea fac din oraș un mediu în care temperaturile sunt în general mai mari dacă le compari cu zonele din afara sa”, adaugă Roxana Bojariu.

Europa a simțit din plin încălzirea globală anul trecut când chiar și în Suedia, țară nordică și răcoroasă, a înregistrat cea mai caldă lună iulie din ultimii 250 de ani.

Ce spune antropologul: Ștefan Dorondel susține că viața în niște cutii de beton supraaglomerate și poluate, așa cum sunt blocurile, va fi tot mai grea. El este și unul dintre puținii cercetători din științele sociale care urmăresc impactul activităților umane asupra mediului. „Noi și așa suntem o națiune ușor iritabilă, pe căldură oamenii devin și mai irascibili, șoferii sunt și mai bezmetici, claxoanele și mai numeroase. Fără vreo cercetare, eu astea le pun în legătură cu viața greu de suportat în orașe, iar cei care fac legile nu fac prea multe lucruri pentru a schimba asta”, spune Ștefan.

Ce spune medicul: omul este animal homeoterm, adică își menține o temperatură constantă a corpului. Și eschimosul, și cel care trăiește la Ecuator au aceeași temperatură corporală. Asta înseamnă homeostazie. Schimbările climatice dau peste cap această normalitate, pentru că valurile de căldură duc la dereglarea termoreglării. Homeostazia înseamnă mai mult decât o temperatură constantă, înseamnă și menținerea glicemiei în limite. Pe scurt, valurile de căldură duc la deshidratare, iar deshidratarea înseamnă deces, explică medicul Tudor Hurmuzache. Categoriile cele mai vulnerabile sunt copiii și bătrânii.

În cazul insulelor de căldură din orașe, lipsa zonelor verzi, clădirile înalte și asfaltul sunt o rețetă a morții. Riscurile sunt boli cardiace, pulmonare, precum cardiopatia ischemică sau asmult bronșic.

Știrile cu „apa le-a luat agoniseala de o viață” vor fi tot mai dese. Roxana Bojariu spune că avem de-a face cu inundații rapide care sunt provocate de precipitații foarte intense care cad într-un timp scurt.

Ce spune climatologul: „Noi deja observăm că intensitatea precipitațiilor de durată scurtă a crescut, calculele ne arată că se vor intensifica aceste precipitații intense. Când există temperaturi mai ridicate, o atmosferă mai caldă ține o cantitate mai mare de vapori de apă. Dacă ai mai mulți vapori în atmosferă, precipitațiile vor fi în cantitate mai mare”, detaliază Roxana.

Astfel de inundații sunt mai dificil de prognozat și de avertizat. În câteva ore poți avea probleme grave în bazine mici din cauza scurgerilor de pe versanți. Avem de-a face și cu inundații pe perioade mai întinse de timp, cum sunt viiturile pe Dunăre pentru care pot fi transmise avertizări mai din timp, pentru că vezi ce se întâmplă în aminte. Acestea au și ele legătură cu factorul climatic, dar la scară mai mare, fiind un efect al topirii ghețarilor care alimentează râurile și fluviile mari din lume.

Ce spune antropologul: inundațiile sunt un fenomen care a intrat în viața comunităților care trăiesc de-a lungul râurilor și fluviilor. Dacă e o iarnă mai sănătoasă, cu ploi virulente și de scurtă durată, oamenii se așteaptă la inundații. Deși prognoza există, adaptarea, nu, întrucât autoritățile sunt mereu luate pe nepregătite. Pericolul există și poate fi pus în legătură cu schimbările climatice, spune Ștefan.

Anul trecut, patru români au murit din cauza inundațiilor, alte sute de oameni au fost salvați din calea apelor, peste o sută de localități au fost afectate de inundații grave, iar pagubele materiale au fost majore.

Ce spune medicul: pericolul cel mai de temut e contaminarea. Cazurile de infecții fecal-orale pot exploda. Diareea și leptopspiroza sunt două exemple de boli favorizate de inundații. Cea din urmă poate provoca decesul dacă nu e descoperită la timp. Și țânțarii sunt un pericol în cazul staționării unei cantități mari de apă în sezonul cald, ei fiind vectori pentru multe boli infecțioase, spune Hurmuzache.

Deșertificarea care amenință România este o combinație între factorul climatic – aridizare – și factorul uman care degradează solul și provoacă o scădere a resursei de apă prin folosirea ei fără cap. Practicile agricole – rotația culturilor, folosirea îngrășămintelor, substanțelor chimice etc. – contribuie mult la starea solului din care ne hrănim.

Ce spune climatologul: clima are o contribuție semnificativă. „Există tendințe de aridizare mai ales în bazinele Dunării de jos si extracarpatice, sud și sud-est.Tendința de aridizare este tot mai accentuată, iar în viitor tot teritoriul va avea o astfel de tendință”, detaliază Roxana Bojariu.

Din măsurătorilor meteorologice de-a lungul a 100 de ani, se observă o aridizare în Dobrogea, sudul Moldovei și estul Munteniei pe o suprafață de trei milioane de hectare, adică 20% din suprafața agricolă a țării. Efectul direct e fix în capacitatea solului de-a mai susține culturi, iar asta poate avea ca urmare și dispariția faunei sau dispariția anumitor specii de animale. Mai mult, deșertificarea amplifică schimbările climatice. Deoarece terenurile își pierd capacitatea de-a înmagazina carbonului, gazele cu efect de seră (cum e dioxidul de carbon) ajung direct în atmosferă.

Ce spune antropologul: oamenii simt că se întâmplă „ceva” de la generație la generație, mai ales cei care se bazează aproape exclusiv pe agricultură. Sudul țării este expus unui proces destul de dur de deșertificare, spune Ștefan Dorondel, care a cercetat regiunea. Oamenii „sudului” văd că verile sunt mai secetoase, unele plante care se cultivau în mod tradițional pe acolo nu mai au sens, dar apar altele. De exemplu, undeva în Bulgaria, între Vidin și Slanotrăn, Ștefan a văzut banani în curțile oamenilor pe o distanță de vreo 15 kilometri.

Ce a mai observat Ștefan sunt tensiunile dintre generații în interiorul comunităților. „Am asistat de vreo trei ori la discuții între nepoți care zic: «gata, din martie punem porumbul» și bătrânii care știu că porumbul se pune în luna mai, adică „atunci când te așezi cu fundul pe pământ și nu te trage”. Bătrânii au experiența anilor ‘30 - ‘50, tinerii văd ce e acum, iar asta provoacă un soi de tensiune între cei în vârstă care se presupune că sunt deținătorii unei cunoașteri pe care tânărul nu o are. Săracul bătrân e deprivat și de această cunoaștere”, adaugă Ștefan.

Ce spune medicul: omul e făcut în cea mai mare parte din apă. Lipsa totală a apei din organism produce decesul în câteva zile. Lipsa parțială determină slăbirea mecanismelor de protecție. Oamenii nu mai sunt de mult ființe acvatice, deci s-au adaptat la lipsa de apă, dar când lipsa asta se prelungește apar insuficiența renală sau chiar tulburări electrolitice ale căror victimă este creierul. Prin urmare ne putem aștepta la confuzie, comă sau chiar deces, spune Tudor.

În 2017, o furtună puternică a rupt copaci și-a dărâmat panouri publicitare în Timișoara. A fost deosebit de gravă pentru o țară ca România, neobișnuită cu astfel de fenomene meteo. Pentru cei care neagă schimbarea climatică, un astfel de episod poate trece drept o excepție, doar că nu e chiar așa și lucrurile vor deveni mai violente.

Ce spune climatologul: într-o lume mai caldă, avem toate ingredientele care să aducă o intensitate crescută a unor furtuni și chiar a tornadelor, detaliază Roxana Bojariu. Dar, din punct de vedere științific, cercetătorii încă mai au nevoie de date pentru a face o corelație între schimbările climatice și intensitatea tornadelor. Tornada are o scară spațială de câțiva kilometri și un ciclu de viață de 30 - 60 de minute. Rețeaua meteorologică a României, care are vreo 100 de ani vechime, are ochiuri prea mari pentru a observa fenomene atât de rapide, dar cu noile radare instalate e de așteptat ca oamenii de știință să vină cu date mai lămuritoare în curând.

Chiar dacă rețeaua meteorologică abia începe să le prindă și să le analizeze, tornadele din România au fost surprinse de telefoanelor cetățenilor. Mai mulți internauți au postat imagini cu fuioare de tornadă lângă cetatea Histria sau Teleorman. Furtuna puternică din Timișoara, cu aspect de tornadă, a omorât opt persoane.

Ce spune antropologul: spre deosebire de americani care învață chiar la școală cum să se apere în caz de tornade, noi nu suntem deloc pregătiți. Ștefan compară furtunile puternice care ne așteaptă cu seismele. „Populația nu e pregătită nici măcar pentru cutremure cu care suntem deja obișnuiți, știm că la 40 - 50 de ani un cutremur mare vine și dărâmă. Am avut niște cutremure „sănătoase” și cu toate astea se vede că nu suntem pregătiți, ne bazăm pe noroc. În viitorul nu foarte îndepărtat, dacă trendul continuă, fenomenele se vor înteți, nu am niciun fel de dubiu, și vor afecta nu doar material, dar vor duce și la pierderi de vieți omenești”, explică Ștefan.

Ce spune medicul: tornadele nu sunt (încă) obișnuite în România, așa că m-am uitat în curtea americanilor să văd ce se întâmplă din punct de vedere medical. Centrul pentru Controlul Bolilor și Prevenție din SUA avertizează că, în timpul tornadelor, dar și în timpul operațiunilor de după, au loc multe accidentări. În plus, din cauza afectării liniilor de electricitate, conductelor de gaz etc., au loc incendii, explozii sau electrocutări.

Schimbările climatice au efecte sociale și economice profunde. Securitatea hranei, lipsa resursei de apă, modificarea epidemiilor sunt doar câteva dintre factorii care pot să împingă o populație să-și părăsească zona care nu mai oferă condițiile necesare supraviețuirii. Un raport al Băncii Mondiale arată că 143 de milioane de oameni din Asia, Africa și America Latină vor fi în curând refugiați climatici.

Africa și Asia sunt cele mai afectate continente de schimbările climatice care vor „produce” migranți climatici. Europa este văzută ca destinație a celor care își pierd casele și resursele pentru supraviețuire în lupta cu clima. Prin urmare, toate documentele produse la Bruxelles care vizează adaptarea statelor membre includ și adaptarea statelor vulnerabile din alte colțuri ale lumii.

Ce spune antropologul: toate rapoartele științifice vorbesc despre migrație masivă din cauza schimbărilor climatice. Sunt populații întregi care vor migra către țări dezvoltate, bogate pe măsură ce nu mai pot cultiva nimic pe pământurile lor. România nu e o destinație sigură, pentru că nu se numără printre țările bogate, dar e de luat în calcul, spune Ștefan.

Ce spune medicul: în mod previzibill, în cazul migrațiilor climatice vorbim de provocare infecțioasă, spune Tudor. Cu toate triajele și carantinele, multe boli pot fi în perioaa incubației, adică fără simptome. Așadar, medicii europeni se pot întâlni cu boli noi, dar nu se pune problema de epidemii, ci de cazuri izolate provocate de bacterii, viruși sau paraziți.