Fotografii cu ce a mai rămas din Afganistan
Foto

Fotografii cu ce a mai rămas din Afganistan

„Optimismul din 2013 a dispărut.”
24 August 2017, 4:00am

Doar acum câțiva ani, Andrew Quilty credea c-a pus mâna pe slujba lui ideală. Fotograful lucra pentru un mare ziar australian, făcea poze care aveau să ajungă lățite pe prima pagină odată la câteva zile. Dar asta a fost înainte de Afganistan.

Acum patru ani, Quilty a vizitat țara sfâșiată de război cu un coleg reporter, pentru ceea ce-ar fi trebuit să fie o scurtă deplasare. De-atunci acolo a rămas, documentând o țară răvășită în continuare de intervenția militară americană din 2001 și asistând cu ochii lui la revenirea talibanilor.

Săptămâna asta, președintele Donald Trump și-a anunțat noul plan pentru Afganistan și a jurat să anihileze talibanii, să înfrângă ISIS-ul și să distrugă capacitatea Pakistanului de a ascunde militanți. „Nu reconstruim din nou națiuni", a spus Trump în timpul discursului său. „Ucidem teroriști." E clar că asta nu mai e o bătălie pentru sufletele și mințile poporului afgan.

Citește și Fotografii cu cea mai violentă zonă din Afganistan

„Când am ajuns prima oară, la final de 2013, printre afgani adia o undă de optimism", spune Quilty. Stă de vorbă cu VICE prin Skype, printr-o conexiune slabă de internet, din curtea casei sale din Kabul. Pe deasupra se aud elicopterele care dau târcoale. Găinile scurmă prin preajmă în planul secund.
„Dar la scurt timp după asta, s-au întâmplat două chestie. Alegerile prezidențiale din 2014 s-au împotmolit în controverse din cauza unor insinuări răspândite de fraudă, care au rezultat într-un «guvern de coaliție» de compromis, între cele mai populare două partide", explică acesta. „Apoi, la finalul acelui an, operațiunile internaționale de luptă au încetat, iar talibanii au acționat."

Aici, Quilty spune pentru VICE poveștile din spatele imaginilor care au rămas cu el de-a lungul ultimilor patru ani. „Afganii sunt obișnuiți cu războiul, dar au obosit de el", spune acesta. „Optimismul din 2013 a dispărut."

În timpul unui schimb de focuri, un soldat al Armatei Naționale Afgane (ANA) trage cu ochiul la un avanpost taliban printr-o gaură de trageri din peretele unei școli din Chah-e-Anjir (cunoscut și sub numele de Changir), pe care ANA o folosește ca bază pentru linia frontului din Districtul Nadali, nu foarte departe de Lashkar Gah, capitala provinciei Helmand. Steagurile albe ale talibanilor se văd la nici 90 de metri distanță. Luptele dintre ANA și talibani au loc zilnic. Majoritatea locuitorilor din zonă și-au evacuat casele, iar bazarul local e practic gol.

Gul Ahmad, un băiețel care suferă de malnutriție acută, e acoperit cu șalul mamei sale, în timp ce e tratat la camera de gardă a centrului de alimentație clinică de la Spitalul Boost administrat de Medici fără Frontiere (MFF), din Lashkar Gah, capitala provinciei Helmand din sudul Afganistanului. Conform personalului MFF, malnutriția e problemă cronică în Afganistan. În majoritatea cazurilor, copiii nu ajung la spital din cauza malnutriției, ci din cauza unei boli provocate de faptul că copilul nu a reușit să se lupte cu infecția, pentru că corpul său e atât de lipsit de nutrienți vitali.

Pentru copiii mici din Afganistan, malnutriția e adeseori rezultatul faptului că mamele îi hrănesc cu lapte praf sau chiar ceai, în loc de lapte de la sân. Motivul, în general, e lipsa de acces la informație și de educație a tinerelor mame.

Fetele sunt văzute ca siluete în spatele unui cearșaf care le separă de băieți, la o școală din cadrul Taberei de Refugiați Gualn pentru persoanele din regiunea nordică a Waziristanului. Școala e administrată de Consiliul Norvegian pentru Refugați, care momentan are circa 2 000 de copii din tabără înscriși la școală. Ei se numără printre miile de oameni care-au fugit din nordul Waziristanului în iunie, când armata pakistaneză a început un atac împotriva grupurilor de insurgenți, printre care și talibanii, în zonele tribale de vest ale țării, în urma câtorva atacuri notorii pe teritoriul Pakistanului.

Aici, un medic militar tratează un soldat al cărui gât a fost zgâriat de un glonț, după ce complexul de clădiri pe care-l ocupau a fost atacat de forțele talibane din apropiere. Într-un labirint de complexe rezidențiale aflate la 16 kilometri de Lashkar Gah, capitala Helmandului, o unitate de soldați din Armata Națională Afgană (ANA) susțineau o linie de front împotriva forțelor talibane, care – în săptămâna (sau săptămânile) dinainte – avansaseră cu câțiva kilometri mai aproape de capitală din pozițiile lor anterioare.



Pe lângă soldații ANA, comandantul forțelor speciale Rohid susținea linia frontului cu 14 oameni și 30 de forțe de comando. Forțele speciale și cele de comando erau acolo de o săptămână și spun că erau atacați de până la trei ori pe zi, de un grup de atac despre care se presupune că ar fi numărat circa o sută de persoane. În timpul unui atac la care au asistat reporteri ai publicației internaționale Foreign Policy, mulți dintre soldații ANA și-au abandonat punctele de observație ca să se pună la adăpost înăuntrul complexelor, până când trupele speciale și de comando au avansat și au alungat atacatorii.

Înainte de răsărit, pe latura nordică a Heratului, în vestul Afganistanului – la doar câteva sute de metri de Consulatul american și pe marginea drumului principal – familiile din provincia Ghor se încălzesc la foc în adăposturi și corturi improvizate. Cele circa 300 de persoane strămutate intern și-au abandonat casele dintr-o multitudine de motive: de la lupte între bande la secete și efectele acestora asupra surselor de hrană și de trai ale comunităților agricole. Temperatura la scurt timp după răsărit era de -14 grade Celsius.

Elevii tineri se adună într-o sală de clasă fără profesor, într-o școală din zona Sayedabad din districtul Nadali al Helmandului. La momentul respectiv, școala funcționa cu soldați ANA plasați pe acoperiș, cu un număr redus de elevi și de profesori și cu sunetul bătăliilor care se auzea frecvent prin preajmă. Satele controlate de talibani se află la doar câteva sute de metri distanță. După niște ani de acalmie relativă în districtul Nadali, ALP-ul, cu sprijinul ANA, mențin acum o linie dificilă a frontului împotriva talibanilor, care îi încercuiesc din ce în ce mai strâns și în ultimele luni s-au apropiat mai mult ca niciodată până acum de Lashkar Gah, capitala provinciei aflată în apropiere. ALP-ul e strâmtorat – nu pot depune armele, din cauza proximității imediate a luptătorilor talibani și sunt prea slab echipați ca să asigure o protecție corespunzătoare satelor pe care le apără și în care locuiesc.

Andrew Quilty pentru New York Times

Polițiști din forțele naționale afgane se odihnesc și fumează țigări într-un punct abandonat de control de frontireră, aflat la mai puțin de 60 de metri de un complex controlat de talibani în Chah-e Anjir. Îi desparte doar un drum de mai puțin de jumătate de oră cu mașina de centrul orașului Kashkar Gah, capitala provinciei Helmand din sudul Afganistanului. În ultima lună, trei oameni au fost uciși la graniță și alți câțiva au fost răniți.

Niște băieți fac autostopul pe acoperișul unui taxi spre Masivul Asmai, un lanț muntos de la periferia Kabulului, cunoscut drept Muntele TV.

Najibah încearcă să-și liniștească fiica de opt ani, Zahra, în timp ce plâng amândouă la mormântul soțului, respectiv tatălui lor, Baynazar, în imediata apropiere a limitei de sud a orașului Kunduz.

Baynazar, în vârstă de 43 de ani, a fost rănit de foc de arme în timp ce se întorcea acasă de la muncă, în timpul ocupației talibane a orașului Kunduz, din nordul Afganistanului, la finalul anului 2015. A fost dus la centrul pentru traumatisme MFF din apropire, pentru a primi tratament. Cu toate acestea, dimineața devreme pe 3 octombrie, în timpul celei de-a doua intervenții chirurgicale care i se acorda, un avion american AC-130 a atacat spitalul timp de mai mult de o jumătate de oră și a ucis 43 de membri ai personalului MFF, pacienți, îngrijitori și a rănit alte câteva zeci.

Citește și Fotografii cu viețile dure ale refugiaților în Europa

Statele Unite și-au asumat responsabilitatea pentru atac și au dat vina pe erori umane și greșeli tehnice, pentru distrugerea a ceea ce au susținut a fi fost ținta greșită – deși rămân multe întrebări fără răspuns. La momentul scrierii acestui text, se știe că 12 cadre militare au fost pedepsite pe linie administrativă pentru implicarea în incident, dar niciunul dintre ei nu a fost pus sub acuzare penală, la ora actuală. Baynazar a lăsat în urmă o soție, Najibah, doi fii – Samiullah, de 19 ani, și Khalid, de șase ani, și două fiice – Raiana, zece ani, și Zahra.

Fotografie de Andrew Quilty

Sâmbătă, 3 mai 2014: Fotografia aceasta a fost făcută la circa 24 de ore după ce două alunecări de teren au îngropat mai mult de 2 000 de locuitori ai districtului Agro, din statul montan Badakhshan, din nord-estul țării, la sute de metri adâncime în noroi. Prima alunecare de teren a îngropat circa 300 de case, precum și pe cei care se aflau la momentul respectiv în case, pe străzi, precum și niște nuntași din zonă. A doua alunecare de teren a avut loc în timp ce sătenii încercau să-i salveze pe captivi – săpau cu lopețile și cu mâinile goale. Salvatorii au anulat căutarea supraviețuitorilor, pentru că nu aveau la îndemână utilajele grele necesare pentru operațiunea de proporții. Mohammad Karim Khalili, unul dintre cei doi vicepreședinți ai Afganistanului, a sosit de la Kabul, însoțit de câțiva miniștri, pentru a-și exprima condoleanțele la locul faptei. Cu alunecarea de teren pe fundal, bărbații privesc cerul, în timp ce un elicopter al Armatei Naționale Afgane cu vicepreședintele la bord, survolează zona dezastrului.

Andrew Quilty pentru New York Times

7 august 2015: Vânzătorii stau la intrarea în magazine, după ce ușile și ferestrele acestora au fost spulberate de o bombă pusă pe un camion. Au fost ucise cincisprezece persoane și sute de alți civili au fost răniți în explozie, la orele mici ale dimineții, în estul Kabulului. Atacul a fost primul din cele trei care au avut loc de-a lungul următoarelor 24 de ore.

Andrew Quilty pentru Australian Broadcasting Corporation

16 august 2015: Un ofițer al poliției naționale afgane întreprinde prima percheziție corporală pentru sutele de solicitanți de pașaport afgan care stau la coadă înainte de răsăritul soarelui, în fața singurului birou de eliberări pașapoarte din capitala țării, Kabul. În fiecare zi, se primesc mii de solicitări și se eliberează mii de pașapoarte, în timp ce din ce în ce mai multe persoane încearcă să părăsească țara, din cauza condițiilor de siguranță care se deteriorează și a lipsei de oportunități de muncă.