Poliţia franceză în timpul unui raid în casa unui tip suspectat de terorism. Credit: Chris93/Wikicommons
La mai puţin de o săptămână după ce Younes Abouyaaquob a condus o dubă pe bulevardul pietonal aglomerat Las Ramblas din Barcelona şi a ucis 13 persoane, rănind alte 130, toţi cei 12 suspecţi sunt fie morţi, fie în custodie. Cum i-au găsit serviciile de securitate? Şi ce e cel mai important la o astfel de vânătoare de suspecţi?Am vorbit cu Julia Rushchenko, cercetătoare la Centrul Henry Jackson pentru Radicalizare şi Terorism şi lector în Criminalistică la Universitatea West London, ca să obţin nişte răspunsuri.VICE: Salut, Julia. Cum găseşte poliţia terorişti în ziua de azi? Cine se implică în aceste operaţiuni?
Julia: Sigur că se implică şi poliţia, dar, la nivel comunitar, se caută şi persoanele care au legături cu familia. E interesant că în cazul din Barcelona a existat o conexiune cu familia şi am avt situaţii similare în multe alte incidente teroriste. În atacurile din Manchester, Paris şi Bruxelles au fost implicaţi fraţi, ceea ce e foarte interesant. Înseamnă că au fost mai mulţi oameni care au ştiut de atac. Serviciile de securitate investighează în primul rând în sânul comunităţilor.
Bineînţeles, fiecare caz e diferit. Autorităţile urmăresc oamenii. În cazul atacului din Barcelona, au presupus iniţial că vinovatul era altcineva, dar s-a dovedit că era fratele suspectului iniţial, aşa că primele rapoarte au fost greşite. Dar reacţia lor a fost rapidă. Ce mă interesează pe mine la această vânătoare e că, dacă te uiţi la detaliile videoclipului în care poliţia încearcă să împuşte suspecţii, realizezi că poliţiştii au tras între 15 şi 18 gloanţe şi suspecţii erau încă în viaţă.Întrebarea care rămâne e ce capacitate operaţională are poliţia. De ce n-au fost ucişi pe loc?
Răspunsul stă în practicile poliţiste din Europa. Ofiţerii de poliţie au arme cu gloanţe cu velocitate mică, spre deosebire de ţările ca Israelul, unde au gloanţe cu velocitate mare şi e de ajuns un singur glonţ ca să ucidă un om. În Barcelona, din cauza respectului pentru drepturile omului, se folosesc gloanţe cu velocitate mică.
Crezi că o să se schimbe chestia asta după atacul terorist?
S-ar putea să se schimbe, dar va fi nevoie de o dezbatere deschisă mai întâi. Poate că ofiţerii nu vor dori să implementeze măsuri mai stricte pentru că ar creşte potenţialul de a fi condamnaţi la închisoare pentru daune colaterale. Gloanţele cu velocitate mică prezintă un risc mai mic. De obicei, vânătoarea de terorişti are loc în zone foarte aglomerate - de exemplu, cum a fost atacul de pe Podul Londrei. Atacatorii tăiau oameni cu cuţitele şi erau înconjuraţi de oameni, aşa că era un mare risc ca poliţia să rănească oameni nevinovaţi. Sunt multe consideraţii etice şi de aceea ar trebui să existe o dezbatere publică pe tema asta.
De fiecare dată când cineva comite un atac terorist, investigatorii intră pe profilul persoanei de pe reţelele sociale şi identifică fotografii cu suspectul. De exemplu, în cazul atacului din Barcelona, unul dintre atacatori posta multe mesaje de ură online, deci se vedea clar că era radicalizat.Deci ajută reţelele sociale la prinderea lor?
Da, e mult mai uşor, pentru că oamenii lasă urme, fie pe Facebook, fie pe alte reţele de socializare. Chiar dacă au nume diferite, lasă mereu o urmă, în special tinerii. Oamenii nu realizează câte urme lasă pe unde trec.Cât de greu e să-i prinzi pe cei care fug din ţară?
Dacă încearcă să plece din ţară, problema cu zona Schengen e că nu au nevoie de viză şi nu există controale la graniţe. Pe de o parte, asta e una dintre valorile de bază ale Uniunii Europene, dar pe de altă parte, le oferă libertate teroriştilor să circule cu uşurinţă dintr-un loc în altul. Totuşi, ţările colaborează între ele, Interpolul şi serviciile locale de securitate sunt într-o permanentă colaborare.
Nu le e uşor, pentru că serviciile de securitate au informatori în comunităţile locale. Se pot ascunde doar dacă sunt implicaţi într-o reţea internaţională mare şi îşi pot schimba identitatea cu acte false. Altfel, le e dificil să se ascundă mult timp.Deci, practic, toată căutarea se bazează pe informatorii locali?
Din cauză că democraţiile liberale au restricţii mari pe arest şi detenţie, colaborarea cu informatorii locali ai comunităţilor şi obţinerea de informaţii de la indivizi cu un discurs extremist devin o prioritate pentru serviciile de informaţii. Sunt multe feluri prin care pot fi recrutaţi. Unii spun că britanicii convertiţi la Islam ar fi potenţiali informatori, alţii sugerează că serviciile de securitate plătesc membri ai comunităţilor pentru misiuni temporare.Mulţumesc, Julia.
Publicitate
Julia: Sigur că se implică şi poliţia, dar, la nivel comunitar, se caută şi persoanele care au legături cu familia. E interesant că în cazul din Barcelona a existat o conexiune cu familia şi am avt situaţii similare în multe alte incidente teroriste. În atacurile din Manchester, Paris şi Bruxelles au fost implicaţi fraţi, ceea ce e foarte interesant. Înseamnă că au fost mai mulţi oameni care au ştiut de atac. Serviciile de securitate investighează în primul rând în sânul comunităţilor.
Ce măsuri imediate iau autorităţile?Citeşte şi: Am vorbit cu tineri români despre cum au ajuns să nu mai creadă că orice refugiat e terorist
Bineînţeles, fiecare caz e diferit. Autorităţile urmăresc oamenii. În cazul atacului din Barcelona, au presupus iniţial că vinovatul era altcineva, dar s-a dovedit că era fratele suspectului iniţial, aşa că primele rapoarte au fost greşite. Dar reacţia lor a fost rapidă. Ce mă interesează pe mine la această vânătoare e că, dacă te uiţi la detaliile videoclipului în care poliţia încearcă să împuşte suspecţii, realizezi că poliţiştii au tras între 15 şi 18 gloanţe şi suspecţii erau încă în viaţă.Întrebarea care rămâne e ce capacitate operaţională are poliţia. De ce n-au fost ucişi pe loc?
Răspunsul stă în practicile poliţiste din Europa. Ofiţerii de poliţie au arme cu gloanţe cu velocitate mică, spre deosebire de ţările ca Israelul, unde au gloanţe cu velocitate mare şi e de ajuns un singur glonţ ca să ucidă un om. În Barcelona, din cauza respectului pentru drepturile omului, se folosesc gloanţe cu velocitate mică.
Publicitate
Crezi că o să se schimbe chestia asta după atacul terorist?
S-ar putea să se schimbe, dar va fi nevoie de o dezbatere deschisă mai întâi. Poate că ofiţerii nu vor dori să implementeze măsuri mai stricte pentru că ar creşte potenţialul de a fi condamnaţi la închisoare pentru daune colaterale. Gloanţele cu velocitate mică prezintă un risc mai mic. De obicei, vânătoarea de terorişti are loc în zone foarte aglomerate - de exemplu, cum a fost atacul de pe Podul Londrei. Atacatorii tăiau oameni cu cuţitele şi erau înconjuraţi de oameni, aşa că era un mare risc ca poliţia să rănească oameni nevinovaţi. Sunt multe consideraţii etice şi de aceea ar trebui să existe o dezbatere publică pe tema asta.
Cum a uşurat tehnologia această vânătoare?Citeşte şi: Ce s-ar întâmpla în București în cazul unui atac terorist, conform SRI
De fiecare dată când cineva comite un atac terorist, investigatorii intră pe profilul persoanei de pe reţelele sociale şi identifică fotografii cu suspectul. De exemplu, în cazul atacului din Barcelona, unul dintre atacatori posta multe mesaje de ură online, deci se vedea clar că era radicalizat.Deci ajută reţelele sociale la prinderea lor?
Da, e mult mai uşor, pentru că oamenii lasă urme, fie pe Facebook, fie pe alte reţele de socializare. Chiar dacă au nume diferite, lasă mereu o urmă, în special tinerii. Oamenii nu realizează câte urme lasă pe unde trec.Cât de greu e să-i prinzi pe cei care fug din ţară?
Dacă încearcă să plece din ţară, problema cu zona Schengen e că nu au nevoie de viză şi nu există controale la graniţe. Pe de o parte, asta e una dintre valorile de bază ale Uniunii Europene, dar pe de altă parte, le oferă libertate teroriştilor să circule cu uşurinţă dintr-un loc în altul. Totuşi, ţările colaborează între ele, Interpolul şi serviciile locale de securitate sunt într-o permanentă colaborare.
Cât de uşor le e atacatorilor să ajungă undeva şi să păstreze discreţia?Citeşte şi: De ce atentatele în Europa n-o să se oprească, deși guvernele vor să știe tot ce faci
Nu le e uşor, pentru că serviciile de securitate au informatori în comunităţile locale. Se pot ascunde doar dacă sunt implicaţi într-o reţea internaţională mare şi îşi pot schimba identitatea cu acte false. Altfel, le e dificil să se ascundă mult timp.Deci, practic, toată căutarea se bazează pe informatorii locali?
Din cauză că democraţiile liberale au restricţii mari pe arest şi detenţie, colaborarea cu informatorii locali ai comunităţilor şi obţinerea de informaţii de la indivizi cu un discurs extremist devin o prioritate pentru serviciile de informaţii. Sunt multe feluri prin care pot fi recrutaţi. Unii spun că britanicii convertiţi la Islam ar fi potenţiali informatori, alţii sugerează că serviciile de securitate plătesc membri ai comunităţilor pentru misiuni temporare.Mulţumesc, Julia.