Publicitate
Săptămâna Schimbărilor Climatice

Tineri români mi-au arătat de ce se duce naibii tot ce-i mai frumos în România

Tu ce faci ca să oprești poluarea?

de Alexa Bejinariu
23 Septembrie 2019, 11:59am

Teodora. Fotografii de autoarea articolului

Când vezi că 88% dintre participanții la un sondaj cred că schimbările climatice sunt o problemă serioasă și că autoritățile ar trebui să ia măsuri pentru protejarea mediului, te gândești că românii au înțeles în sfârșit de ce să nu mai arunce chiștocul pe jos sau cum pot ajuta lumea prin colectarea selectivă. Doar că România verde și curată despre care românii din sondajul ăsta vorbesc nu există decât în ipocrizia omului care dă like-uri la „Salvați urșii și pădurile”, dar ține acasă un sertar cu pungi de plastic și își varsă gunoiul direct pe geamul mașinii.

Asta e România noastră, în procedură de infringement declanșată de Uniunea Europeană, pentru calitatea (dacă se mai numește calitate) aerului care nu respectă valorile limită. În București, Brașov și Iași, oamenii respiră toxicitate, dar autoritățile, deși avertizate, nu fac nimic de ani buni.

Eu stau la cămin, așa că nici vorbă de colectare selectivă, ba din contră. Pe vremuri, studenții își aruncau gunoiul direct pe fereastră, apoi s-au băgat amenzi usturătoare pentru asta și i-a mai descurajat pe unii, dar nu de tot. Și azi mulți consideră că orașul e propria lor scrumieră. Alții n-au nici cea mai mică remușcare dacă lasă luminile aprinse pe hol sau în băi. Cum nu plătesc utilitățile separat, atunci niciun student nu-și face griji de câtă apă consumă. Știu o tipă care a ținut lumina deschisă la baie, aproape doi ani, pentru că nu-i plăcea că se aprindea mai greu becul. Tind să cred că nu e un exemplu izolat.

Așa că atunci când am văzut acel sondaj, n-am putut să nu întreb tinerii, să văd cum ajută ei mediul.

Iulian, 30 de ani, Orăștie

„Oamenii ar trebui să fie mai conștienți de ce se întâmplă și mai responsabili. Să nu mai arunce atât pe jos. E un lucru de care și eu încerc să mă țin: să nu mai arunc chiștoace și ambalaje pe stradă. Am observat că în orașul în care stau, în Orăștie, încearcă să introducă colectarea selectivă, dar eu nu o fac pentru că n-am logistica necesară. Ar trebui să am patru tomberoane în casă. Și chiar dacă eu le-aș avea, când vin oamenii de la salubrizare să ia gunoiul, îl iau laolaltă. Deși să faci asta e mai scump, pentru că trebuie să plătești o taxă la groapa de gunoi, ei aleg să facă asta pentru că nu au mașinile potrivite pentru a colecta gunoiul selectiv.

Epuizăm resursele planetei și se intervine foarte mult asupra mediului natural. Iar el se adaptează în funcție de cum exploatează oamenii.”

Diana, 25 de ani, Orăștie

poluare

„Încerc să nu arunc gunoaie pe jos și de fiecare dată când fumez, nu arunc țigara pe jos, caut un coș sau o bag în pachet și-o arunc după. Cu asta chiar m-am obișnuit și foarte rar mi se întâmplă să arunc. Cred că aș putea totodată să nu mai cumpăr mobilă care e făcută din lemn masiv, să nu încurajăm consumul de plastic. Să cumpărăm produse biodegradabile.

Oamenii nu sunt interesați să avem un ecosistem sănătos și nu-i interesează dacă, peste 50 de ani, lucrurile și natura n-o să mai arate așa.

Oricât m-aș chinui să pun sticla la sticlă, hârtia la hârtie, vine mașina de gunoi și le pune pe toate grămadă. Deci, eforturile tale sunt în zadar.”

Alin, 28 de ani, Belgia

poluare

„Știu modalități, dar nu mă implic foarte mult, clar nu mai mult decât e nevoie. Eu stau în Belgia, deci acolo sistemul e destul de bine pus la punct. Există diferențe între Belgia și România, deșeurile sunt colectate selectiv. Nimănui nu i se pare că se chinuie pentru că e o chestie normală, vine de la sine. Când am ajuns acolo am fost oarecum obligat să fac asta, să mă integrez în locul în care stăteam. Spațiile erau și mai mari și avem coșuri pentru fiecare lucru: gunoi menajer, plastic, hârtie, sticlă. Acolo, dacă nu îndeplinești condițiile, nu îți ridică gunoiul. În fiecare săptămână se ridică gunoiul menajer și PET-urile sau gunoiul menajer și cartonul.

Când vine vorba de mașini, în Belgia e obligatoriu filtrul de particule. Cred că și în România e, dar am auzit că cu o sută de lei rezolvi să nu-ți pună. Rolul filtrului de particule este de a stopa emisele și noxele pe care le produce mașina.”

Teodora, 22 de ani, Buzău

poluare

„Cred că toată lumea știe câteva modalități prin care poate să ajute mediul, dar unii se blochează când vine vorba de făcut ceva propriu-zis, parcă uită. Cred că cea mai simplă și la îndemână modalitate e să nu mai aruncăm, fiecare dintre noi, gunoiul pe jos. Mai există și varianta prin care am putea să strângem gunoaiele aruncate de alții sau să folosim pe cât posibil mai puțin mijloacele de transport care poluează.

Încerc și eu să fac de fiecare dată când am ocazia, dar clar nu pe cât mi-aș dori. Am și participat la niște acțiuni de ecologizare, dar nimic mai mult, spre rușinea mea. Nu e un subiect standard de dezbătut cu prietenii, dar de fiecare dată când aud despre câte probleme sunt, cum a fost cea cu Pădurea Amazoniană, mă sperii.

De când am venit la facultate, am mers acasă, la Buzău, în câteva weekenduri. Așa că nu mai sunt la curent cu noutățile de pe acolo. Până să vin la facultate, în București, nu auzisem de implementarea colectării selective.”

Eduard, 21 de ani, Dâmbovița

poluare

„E inevitabil să nu cunoști o modalitate de a ajuta mediul, având în vedere campaniile de ecologizare susținute la nivel național și până la urmă spiritul civic pe care părinții ți-l inspiră în copilărie când îți spuneau că nu-i frumos să arunci gunoaiele pe jos.

Valul de informație la care suntem supuși în fiecare zi ne face conștienți fără să vrem, de la Trump care consideră schimbările climatice o problemă minoră pentru populația globală până la campania activistei Greta Thunberg, fetița de 16 ani care a traversat Atlanticul la bordul unui velier cu emisii de carbon zero. Și mi se întâmplă des să mă întreb oare cât îmi va lua până la următorul coș de gunoi amplasat de autoritățile locale, care în unele zone sunt aproape inexistente.

Stau în București de doi ani și știi și tu stadiul în care se află capitala noastră, intenția există din partea autorităților, însă majoritatea locuitorilor par prinși în alte vremuri. Dacă mă gândesc la comuna natală, concetățenii mei sunt mai preocupați de faptul că n-avem trotuare și cine cu cine se mai ia decât că există trei coșuri de gunoi în toată comuna. Când aleg de 1 mai să meargă la munte cu familia, pentru un mic la grătar și o bere rece, să adauge pe lista de cumpărături și un sul cu saci de gunoi pe care să-i și folosească, desigur.”

Alexa încearcă să fie amuzantă aici, mai puțin moldoveancă aici și sentimentală aici.

Editor: Iulia Roșu