Relație

Am rugat „experți” în relații să mă ajute să mă împac cu fostul

O industrie tot mai mare de persoane necalificate încearcă să-i ajute pe oameni să se împace cu foștii parteneri. Chiar funcționează?
14 Noiembrie 2019, 5:00am
fosti

„Of, Annie”, oftează o voce la celălalt capăt al telefonului. „Ai fost fata pe care o putea avea oricând dorea, acum trebuie să fii fata pe care aproape o poate avea.”

Stau de vorbă cu Chris Seiter, un expert în dragoste care cere până la 230 de lire sterline pe serviciile lui (un apel telefonic de nouăzeci de minute, la care se adaugă teme pentru acasă). Se pare că niciuna dintre reacțiile mele la despărțirea de iubitul meu nu fusese pozitivă: nici că i-am spus că antrenorul meu personal are brațele cât pulpele lui, ca să-i trezesc gelozia, nici că scrolasem prin fotografiile pe care i le făcusem cât dormea și arăta adorabil, nici că îi trimisesem o poză cu fundul meu în colanți de sală, cu mesajul „e ultima oară când mai vezi piersicuța asta” (n-a fost ultima).

Nu auzisem în viața mea de experți în relații până când nu i-a găsit maică-mea online după ce s-a săturat să mă audă cum mă smiorcăi în pernă, dar se pare că sunt destul de populari. Deși experții în amor tind să fie americani, cei doi cu care am vorbit eu au zis că clienții lor sunt, în proporție de 25-35 de procente, britanici. Chris și-a înființat site-ul Ex Boyfriend Recovery după ce și-a ajutat o amică însărcinată să se împace cu fostul, care o părăsise din cauză că erau prea codependenți. De atunci, afacerea lui Chris a crescut până în punctul în care are deja trei angajați care preiau peste șaizeci de apeluri telefonice pe săptămână.

Expertul Lee Wilson, de la My Ex Back Coach, cere 115 dolari pentru un apel telefonic de jumătate de oră și, deși preia cam șase telefoane pe zi, tot are o listă de așteptare de șase săptămâni pentru sufletele rănite care caută tratament.

Așadar, cum te împaci cu fostul sau cu fosta? (Evident, întreb pentru o prietenă.) Și oare e dezirabil sau sănătos să încurajezi oamenii să se împace cu fostul partener? Ca să aflu, am stat de vorbă cu Chris și Lee despre arta recuperării exului.

Principiul de bază din învățăturile lui Lee și ale lui Chris e ceea ce ei numesc „regula fără contact” – ideea că fostul partener nu trebuie să știe nimic de tine după despărțire. „Oamenii intră în panică după ce sunt părăsiți. Se gândesc că trebuie să interacționeze ca să atragă persoana înapoi, dar de fapt trebuie să facă fix opusul”, a explicat Lee. „Trebuie să-l faci pe fost să creadă că poți fi fericit singur. Trebuie să-l lași să-i fie dor de tine și să observe că îi e dor de tine. Să-i vibreze telefonul și să fie dezamăgit că nu ești tu, să vadă cum e să fie singur într-o seară de vineri. O vreme, trebuie să te asiguri că nu exiști decât în amintirile lui nostalgice.”

Lungimea perioadei fără contact depinde de circumstanțe. Chris recomandă 21 de zile pentru o despărțire de un partener pe termen scurt, treizeci de zile pentru o despărțire standard de tip „nu e vina ta, e vina mea” și 45 de zile dacă ai înșelat partenerul sau dacă acesta e cu altcineva – ca să-i dai timp să iasă din faza de lună de miere cu persoana respectivă. „Unii recomandă chiar șaizeci sau nouăzeci de zile, dar eu am făcut cercetări și durează 66 de zile ca să-ți creezi sau să întrerupi un obicei. Rezistă atât și îl obligi să renunțe la obiceiul de a vorbi cu tine”, a zis Chris.

Deși practică regula fără contact, Chris sfătuiește persoana cu inima frântă să nu stea degeaba. „Trebuie să progresezi, să-ți crești valoarea, să schimbi paradigma, a zis el. Înscrie-te la cursuri de desen, ia lecții de pian, du-te la sală, gătește, fă cursuri de jujitsu sau taekwondo, cumpără-ți un cățel, orice care să te scoată din starea proastă. După ce simți că ai devenit o persoană mai bună, e timpul să încerci să reiei legătura.”

Lee își ajută deseori clienții să scrie textele de reconectare care, spune el, ar trebui să fie fără presiune și să conțină măcar o amintire comună. Un tip pe care l-am ajutat mergea cu fosta lui iubită la un restaurant numit Caprino’s, care a ars la câteva luni după despărțirea lor. La sfârșitul perioadei fără contact, tipul i-a dat mesaj: „Acum câteva nopți, niște prieteni m-au dus la un restaurant italian. Bun, dar nu se compară cu Caprino’s. M-a făcut să mă gândesc la tine și să zâmbesc. Sper că ești bine.” Poate părea simplu, dar conține multe informații utile: prietenii l-au scos în oraș, deci are viață socială, faptul că se uită în urmă și zâmbește în loc să fie trist denotă putere, iar „sper că ești bine” nu e o invitație, deci nu are nicio presiune. Și a funcționat. Tipa l-a invitat în oraș la o cafea.

„Felul în care se încheie conversațiile e mult mai important decât cum încep”, a adăugat Chris. Mi-a menționat efectul Zeigarnik – un concept psihologic care susține că oamenii își amintesc sarcinile întrerupte sau incomplete mai bine decât pe cele completate. „Deci dacă deschizi conversația cu fostul sau fosta și renunți la ea fix când devine mai interesantă, ai mai mari șanse să continue decât dacă te lansezi într-o discuție de trei ore care se lasă cu o tăcere dubioasă. Trebuie să-i menții interesul viu.”

Se pare că sfaturile experților funcționează. Am stat de vorbă cu Anna, o asistentă de 26 de ani din Gloucestershire, al cărei iubit s-a despărțit de ea din cauza traumelor nerezolvate pe care le avea dintr-o relație anterioară. Anna crede că experții în relații oferă sfaturi valoroase pe care prietenii și familia nu ți le pot oferi. „Cei dragi nu suportă să te vadă suferind. Toți te încurajează să treci peste despărțire”, a zis ea. Am întrebat-o pe Anna dacă iubitul ei s-ar fi împăcat cu ea în cazul în care n-ar fi consultat un expert în relații. „Nu, sunt absolut sigură. Dacă aș fi făcut ce am făcut în relațiile anterioare, sunat prea des, sms-uri, implorat, nu ne-am fi împăcat. Dar pentru că mi-am schimbat abordarea și i-am urmat sfatul expertului, am reușit în primul rând să mă dezvolt eu ca persoană și asta l-a făcut să fie din nou atras de mine.”

Sam, o profesoară de 35 de ani din Liverpool, a beneficiat și ea de programul lui Chris. Sam mi-a povestit că ea și partenerul ei s-au despărțit din cauză că se certau constant pe chestii mărunte de zi cu zi. „Am născut de curând și nu reușesc să-mi controlez emoțiile”, a zis ea. La fel ca Anna, Sam spune că s-a împăcat cu fostul partener doar datorită expertului în dragoste: „Nu cred că m-aș fi împăcat cu fostul fără Chris. Eram un haos umblător după despărțire.”

După ce am stat de vorbă cu Chris și Lee, mi-am dat seama că regret mai multe acțiuni pe care le-am făcut după propria despărțire. Poate că n-ar fi trebuit să-i trimit scrisoarea aia de dragoste de trei pagini la locul de muncă. Nu doar că am încălcat regula fără contact, dar am uitat să trec numele destinatarului, așa că managerul de birou s-o fi întrebat ce fel de persoană dubioasă îi trimite unei companii declarații precum „Am o grămadă de mușcături de țânțari, aș vrea să fii aici să-mi spui să nu mă mai scarpin”. Faptul că l-am blocat pe toate rețelele sociale l-a împiedicat să vadă cât de sexy m-am costumat de Halloween, ca o târfă angelică picată din Rai. A fost o greșeală până și faptul că i-am răspuns formal și plictisitor la întrebarea „Mergi la petrecerea lui Sam? Eu nu merg dacă te deranjează”.



Chris a analizat și ultima mea întâlnire cu fostul: un mesaj în care îi ceream să-și strângă toate hainele, „casa mea nu e depozitul tău”. N-a fost mesajul puternic pe care voiam să i-l transmit.

„E foarte rău să te cerți cu fostul partener”, mi-a explicat Chris. „Ființele umane sunt egoiste, iau decizii în funcție de ce le place, cântăresc dezavantajele și beneficiile. Dacă te cerți cu el, o să-și spună că e foarte bine că s-a despărțit de tine și nu vrei să-și amintească asta.”

Lee a accentuat și importanța medierii emoțiilor. „Oamenii cred că trebuie să fie răi sau reci cu persoana respectivă. Eu le spun că, dacă ar avea o viață împlinită, n-ar simți nevoia să reacționeze așa. Le spun să încerce să proiecteze imaginea unei vieți fericite. Dacă pari puternic, fostul sau fosta o să-și facă griji că deja treci prea ușor peste despărțire.”

Fostul meu încă nu și-a luat hainele de la mine. Chris spune că asta e o oportunitate, așa că pune la cale un plan de bătaie: „Când vine să le ia, ai grijă să arăți cât mai bine – dar nu super sexuală. Gândește-te din timp despre ce vrei să vorbești și, după o scurtă conversație, spune-i că trebuie să ajungi undeva.” Scopul e să pară că te-ai maturizat emoțional și să-l lași cu o amintire frumoasă a întâlnirii pe care s-o rememoreze data viitoare când e mahmur și n-are cine să-i facă un ceai sau un sandviș.

Îi spun lui Chris că deja mi-am făcut planuri pentru duminică; mă întâlnesc cu o veche prietenă să mâncăm, după care mergem la cinema și apoi la bar – activități care vor avea loc fix în momentul în care fostul o să vină să-și ia lucrurile. Chris oftează: „Bine, atunci asta e, n-o să fii acasă când vine.”

Pe lângă penibilitatea de a aștepta un fost iubit aranjată în casă doar ca să te prefaci că pleci să te distrezi undeva, recomandarea lui Chris nu ia în calcul eroarea umană. E nevoie de mult calm ca să poți privi cum cineva care ți-a fost și îți este drag își ia ultimele lucruri de la tine din casă. Dacă aș vrea să știe că sufăr când îi văd pantalonii ăia de camuflaj pătați cu vopsea verde de la petrecerea la care am fost amândoi în squat? Sau când simt mâncărimi din cauză că obișnuiam să-l rad în cap și mi-au rămas firele lui de păr în bluza de pijama?

Poate că prefăcătoria asta poate face o persoană să revină în brațele tale, dar după ce o primești înapoi, cum ai putea continua ca și cum nimic nu s-a întâmplat? Chiar dacă aș face pe dura, cât timp ar dura până când resentimentele ar ieși din nou la suprafață?

Pot înțelege de ce dau oamenii bani pe „experți” în relații. Când suferi, ai face orice ca să oprești durerea. La urma urmei, regulile recomandate de Chris și Lee nu sunt noi. Sunt aceleași sfaturi pe care ni le dau prietenii noștri: șterge-i numărul, nu te duce la petrecerea la care merge și el, nu îl adăuga din nou pe Facebook. Nu asculți niciodată pentru că ai inima frântă și nu-ți poți controla emoțiile. Oamenii vor doar să le spună cineva ce să facă și să-i felicite că au urmat pașii.

Până la urmă, m-am dus la crâșmă cu prietena mea și apoi am mers la ea să mâncăm gnocchi și să ne uităm la Vrei să fii miliardar?. Când am ajuns acasă, hainele lui nu mai erau și locul de deasupra șemineului, unde înainte era actrița din Pasiunea Ioanei d’Arc, era gol.

Poate că dacă aș fi rămas acasă – cu părul făcut cu placa, buzele date cu ruj și câteva replici despre ce seară minunată mă așteaptă – fostul meu s-ar fi simțit mai nașpa în timp ce lua Uber-ul spre noua lui casă. Poate că s-ar fi gândit la zâmbetul meu în timp ce își împacheta hainele și le punea în dulapul nou. Sau poate că nu-mi mai pasă. În săptămâna următoare, m-am întors acasă după o noapte în club și era cât pe ce să apăs send la mesajul ăsta: „Cum ar fi dacă te-aș suna, am țâțele umflate de la ciclu, arată superb”. I l-am trimis prietenei mele și am râs amândouă. Dacă i l-aș fi trimis lui, poate că aș fi pierdut din valoare, poate că aș fi încălcat regula fără contact, dar poate că m-aș fi simțit mai bine.

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.