Știri

Extremiștii de dreapta înarmați care se pregătesc să dărâme America

Am vorbit cu oameni din Three Percenters (mișcarea 3%) și cu experți în mișcarea modernă de miliții înarmate din America.
Ioana Pelehatăi
translated by Ioana Pelehatăi
1.11.17
Fotografie de Mark Seger

Chiar înainte ca marșul neonaziștilor din Charlottesville, Virginia, să se transforme într-un măcel ucigaș vara asta, mulți dintre participanți n-au putut să nu observe hoardele de bărbați bine înarmați, îmbrăcați în haine de camuflaj, care bântuiau străzile orașului. Presărați printre ei, se aflau membrii unei coaliții laxe de organizații paramilitare care-și spun Three Percenters, o referință la credința demult demistificată conform căreia doar 3% dintre coloniștii americani au luptat în Războiul de Independență. Observați adeseori pe marginea evenimentelor de extremă dreaptă din ultimele luni, Three Percenters poartă de obicei haine militare – și multe arme. De altfel, la fel ca un număr sănătos de alte grupări paramilitare din America zilelor noastre, în care legislația armamentului e mai relaxată decât efectiv oriunde altundeva pe lume, Three Percenters se pricep să fie mai bine înarmați decât poliția locală.



De asemenea, la fel ca multe alte grupuri de tip milițienesc, Three Percenters au afirmat că singurul lor scop la Charlottesville a fost să contribuie la menținerea păcii. Despre Alex Michael Ramos, care a fost arestat din cauza legăturii sale cu un atac asupra unui bărbat de culoare în vârstă de 20 de ani la protest, se spune că a fost, cel puțin, membru al grupului. Dar Three Percenters au avut grijă să emită un ordin de repaus după Charlottesville, în care s-au pronunțat explicit împotriva suprematismului alb – și au cerut susținătorilor lor să evite luptele între dreapta alternativă și Antifa. Între timp, nu pare să existe nicio legătură între Three Percenters și James Alex Fields Jr, bărbatul acuzat de uciderea lui Heather Heyer, în vârstă de 32 de ani, și de rănirea multor altor participanți la protest cu propria mașină.

Three Percenters sunt doar un segment din mișcarea milițienească din America zilelor noastre, care a răsărit în anii 1990 și a continuat un soi de tradiție națională de organizare militară în jurul unor principii de nișă. Membrii mișcării se chinuie adeseori să se dezică de rasismul fățiș de care suferă din plin tradiția grupărilor milițienești mai vechi (gândește-te la KKK și alte organizații suprematiste albe), deși unele încă mai țin la, să zicem, imaginarul neo-Confederat. Majoritatea par să creadă că niște forțe nebuloase sinistre corup guvernarea americană și erodează voit libertatea. Se coalizează în miliții ca să se opună oricărei tentative percepute de ei drept o îngrădire a dreptului – și să se pregătească de ceva ce din ce în ce mai mulți dintre ei percep drept o viitoare bătălie apocaliptică în apărarea libertății.

Publicitate

Însă, spre deosebire de multe alte grupuri cu care seamănă la prima vedere și care s-au format în ultimele decenii, Three Percenters - care-au răsărit pentru prima oară în jurul anului 2008 – sunt mai degrabă proactivi. Carevasăzică, se mobilizează adeseori în jurul unor evenimente publice mari, în loc să vină cu idei și să se organizeze în tăcere. Mulți dintre membrii mișcării cred că dacă – sau, mai corect spus, când – o să vină bătălia aia, adevărații susținători ai Constituției n-au cum să nu câștige și că un stat democratic pur și liber va renaște din cenușă.

„Când un conducător devine despotic, noi, poporul, avem dreptul de a aboli guvernul și de a instaura un nou guvern, bazat pe idealurile care ne eliberează", a spus Chris Hill, de la Forța de Securitate a Celor 3% din Georgia, în cadrul căreia a adoptat titlul de Generalul Sfântului Război, sub numele de cod Agentul Însângerat.

Dar Three Percenters nu discută foarte des despre cum s-ar forma acest nou stat ideal sau cum ar arăta el, de fapt. Așa că i-am strâns pe liderii dispuși să stea de vorbă cu noi, ca să ne facem o idee despre cum cred Three Percenters că arată viitorul – și despre provocările la care se așteaptă într-un viitor despre care mulți americani speră să nu vină niciodată.

În ce-l privește, Hill insistă că Three Percenters vor pace și că nu vor fi niciodată ei primii care să lovească în cineva. Desigur, membrii individuali pot să nu fie de acord cu el; unii dintre aderenți chiar par să creadă că războiul deja a început. În august, un bărbat din Oklahoma care își asuma explicit crezurile Three Percenters, a fost surprins în timpul unei presupuse tentative de a detona o bombă, într-un act de violență împotriva guvernului; Three Percenters au încercat agresiv să se distanțeze de el după ce a fost arestat.

Publicitate

În viziunea celor din Three Percenters despre lume, America de după război ar trebui să aibă o tabula rasa guvernamentală, să construiască un sistem nou de la zero, bazat strict pe Constituție și pe Carta Drepturilor. „Trebuie să ne întoarcem la esență", a spus Dan Kish, ofițerul comandant al Forței de Securitate Three Percenters din Ohio. „E exact ca la fotbal… Trebuie să ne întoarcem de unde am plecat și să-ncepem din nou", ca să ne asigurăm că suntem siguri pe fundamentele idealurilor noastre, a adăugat acesta.

Liderii cu care am stat de vorbă individuali nu ne-au oferit o perspectivă clară asupra modului în care americanii ar construi un sistem nou după un conflict care ar rezulta din căderea unui guvern. Hill a sugerat că ar trebui să existe o conferință a statelor ca să rezolve situația, iar Kish a pus accentul asupra faptului că toată națiunea ar trebui să fie implicată în legitimizarea noului guvern. N-au avut prea multe de spus despre cum ar fi organizată conferința asta, sau despre cum s-ar asigura Three Percenters că statul astfel creat ar putea să adere la interpretarea lor asupra Constituției. Nici n-au vorbitdspre ce rol ar juca grupările sau principiile minoritare în acest proiect de construcție a unui stat. Mark Pitcavage, expert în miliții populare de la Liga Anti-Defăimare, a susținut că e din cauza faptului că mulți membri consideră că majoritatea americanilor le împărtășesc opiniile – sau le vor împărtăși, odată ce se trezesc din blestemul aruncat asupra lor de forțele oculte și guvernele corupte.

Publicitate

Lane Crothers, expert în mișcările sociale de dreapta, de la Universitatea de Stat din Illinois, e de acord. „Odată ce oamenii nu mai sunt corupți", cred, în general, milițiile, „o să răsară pur și simplu pe partea cealaltă ca un popor nou și democratic", mi-a spus el.

Când i-am întrebat pe Three Percenters despre rolul grupărilor militare în formarea și conducerea unui nou stat construit în jurul interpretării lor asupa Constituției, n-am prea dat nici măcar de vreo vagă idee de consens intern. Hill a sugerat că ar trebui și că s-ar retrage ca să-i lase pe oameni să deducă un nou sistem pe cont propriu; trupele paramilitare ar sta doar pregătite să se confrunte cu orice amenințare percepută, ulterioară asupra libertăților lor. În același timp, Kish a susținut că Three Percenters ar trebui să joace un rol important în ghidarea procesului de formare a oricărui nou guvern. „Oricare patriot sau membru 3% ar avea mai mari șanse să respecte Constituția și să se asigure că e respectată și să refacă America", a spus acesta.

Kish chiar și-a imaginat că Three Percenters ar forma un partid politic. Rămâne neclar cum face asta, întrucât chiar și membrii actuali cam recunosc că se sparg în diferite facțiuni tot timpul. Nu s-au putut pune de acord nici măcar asupra pozițiilor asupra evenimentelor naționale importante și asupra unor probleme fundamentale, gen dacă ar trebui sau nu să-și spună miliții. Dar Kish are încredere că se pot aduna ca să producă un soi de consens funcțional. A mai sugerat și că noul stat ar trebui să-i mobilizeze pe ei drept forța paramilitară, într-un tip sau altul de relație cu armata, care ar da astfel naștere unui fel de partid politic cvasi-militar.

Publicitate

Comandanții cu care am vorbit au atras atenția asupra faptului că viitorul lor stat ar trebui să adauge și niște noi amendamente la Constituție de la bun început, pentru a evita repetarea corupției pe care o deplâng astăzi. Hill și Kish s-au pus de acord asupra faptului, de exemplu, că ar trebui să existe limite ferme pentru toate mandatele politicienilor și că ar trebui să existe mai multe mecanisme de control democratic și referendumuri. Printre altele, Hill a propus împiedicarea judecătorilor de la a viola ceea ce el consideră că sunt niște valori constituționale de la sine înțelese, permițând poporului să voteze ca să le încheie mandatul.

Unele dintre ideile Celor 3% aduc a libertarianism: să oblige guvernul să rămână minimal și să nu interfereze cu ce fac oamenii, ca să garanteze cât mai multă libertate cu putință. Are sens, din punctul de vedere al lui Pitcavage, care descrie anumite facțiuni ale mișcării miliției populare drept „libertarianism, plus arme, plus conspirații".

„Avem dreptul să fim eliberați de chestiile cu care nu vrem să fim legați", spune Hill. „Nu poți să-ți impui sistemul de credințe asupra altora."

Dar deși s-au putut pune întrucâtva de acord, la modul abstract, asupra beneficiilor unui stat minimal, dorința lui Kish de a asigura că noul guvern n-o ia razna a părut să intre în conflict cu chestia asta. El ar face să fie ilegală lipsa de respect pentru steag prin îngenunchere, care clar pare să contrazică principiului declarat al Celor 3% în libertatea absolută de expresie. Tot el a mai sugerat că nou guvern ar trebui să impună restricții dure asupra statelor și orașelor, ca să n-o ia pe arătură. „E ierarhia de conducere", a spus acesta. „E ca și cum ai fi la muncă. O bușești, așa că intervine șeful și te micro-manage-uiește și-ți stă pe cap toată ziua."

Pitcavage nu e surprins de lipsa de detalii și la de semnalele amestecate în viziunile celor 3%. „La fel ca multe alte mișcări extremiste, mișcarea milițiilor populare se definește mai mult în termeni de ce vrea să dea jos și să elimine, nu de ce vrea să construiască", mi-a spus acesta. „Probabil nu s-au gândit niciodată la asta… Sunt mai mult bărbați de acțiune decât de cuvânt. Și când se gândesc la diverse chestii, se gândesc mai mult la teorii ale conspirație" decât la perspective de viitor.

„Ideea cu existența acestei mișcări… e să aibă loc revoluția", a adăugat Crothers. „Eu unul sigur n-am văzut nicio formulare clară și sinceră" a ceea ce s-ar întâmpla după conflict, a notat acesta.
Poate că așa e și firesc pentru o mișcare care se definește drept proiect defensiv. Three Percenters sunt preocupați de supraviețuire și conservare, de confruntarea cu relele pe care le percep aici și acum și funcționează în baza credinței că odată ce acestea sunt înfrânte, bunul-simț și bunăvoința fățișă vor triumfa.

„N-o să fie un sistem perfect", a spus Hill despre ce-o fi chestia care o să răsară din cenușa Americii. Dar, din punctul lui de vedere, la urma urmei asta e ok. A descris democrația americană drept un „arbore al libertății" și a susținut că mișcarea corectă e să „tot udăm nenorocitul ăsta de copac până o nimerim". Iar dacă publicul nu prinde ideea corectă iar forțele oculte corup și noul sistem, ei bine, milițiile vor fi mereu acolo ca să pună lucrurile la punct – să ajungă la acea tabula rasa din nou și să le ofere tuturor o nouă șansă la un stat cum trebuie.

Cu alte cuvinte, Three Percenters își rezervă dreptul de a se opune oricărui guvern pe care-l consideră tiranic – chiar și unul la a cărei construcție ar putea să contribuie într-un viitor îndepărtat.