Știri

Am întrebat un expert de ce e periculoasă noua lege anti-ONG-uri a PSD

Obsesia anti-Soroș a pesediștilor Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae atinge noi culmi.
Răzvan Filip
Bucharest, RO
21.11.17
Liviu Pleșoianu, autorul acestui proiect de lege. Fotografie de Andreea Alexandru/Mediafax 

În caz că ai fost prea ocupat cu revoluția fiscală sau noul dosar al lui Dragnea și ai crezut că Liviu Pleșoianu și Șerban Nicolae au stat degeaba tot timpul ăsta, ei bine, te-ai înșelat. Cei doi social-democrați au pregătit o frumusețe de proiect legislativ care vizează cel mai aprig dușman al partidelor cu porniri autoritare: societatea civilă.

Mai exact, pornind de la conspirații trendy cu Soros și Statul Paralel, proiectul prevede, printre altele, ca fundațiile și asociațiile să publice, la fiecare șase luni, o declarație în Monitorul Oficial în care să fie menționată fiecare persoană care a donat bani respectivei fundații sau asociații. Sau asta-i cea mai evidentă interpretare a unui articol din proiectul ăsta de lege, care spune așa:

„În declarația publicată, se menționează distinct, pentru fiecare venit în parte, persoana sau activitatea, după caz, care a generat venitul respectiv, precum și valoarea acestuia.”

În cazul în care ONG-urile nu se conformează, acestea riscă suspendarea activității pentru 30 de zile, iar dacă nici după alea 30 de zile nu publică declarațiile în condițiile specificate la alineatul 2, asociațiile, fundațiile sau federațiile respective își încetează activitatea.

Conform juristului Adrian Iordache, managing partner la una dintre cele mai mari firme de avocatură din București, această cerință poate aduce la abuzuri și situații absurde. De exemplu, să spunem că o asociație depune declarația cu donatorii, autoritățile constată că lipsește un nume pentru o donație de cinci lei și, drept urmare, activitatea organizației este suspendată și eventual încetată înainte de sfârșitul anului.

De ce era nevoie de o astfel de lege?

Cel mai îngrijorător lucru e că legea a trecut deja de Senat. Fără dezbatere, fără nimic, doar pentru că propunerea legislativă avea termen de adoptare tacită pe 20 noiembrie și ieri senatorii puterii au hotărât să plece la plimbare, ca să nu se întrunească cvorum.

Deși mi se pare dubios că un proiect poate trece de o cameră fără a exista un vot pe marginea lui, Adrian Iordache m-a asigurat că-i o practică la ordinea zilei în Parlamentul nostru:

Publicitate

„Există o cameră care este inițial sesizată și dacă nu zice nimic, proiectul trece și ajunge totuși spre vot în cealaltă cameră. La prima cameră se întâmplă de obicei chestia asta, nu este o dezbatere deplină la toate proiectele de legi. Și atunci se așteaptă ca dezbaterea asta să fie făcută-n camera decizională. Nu este complet neobișnuit, doar că e îngrijorător, evident, e un proiect de foarte mare importanță și ar fi trebuit să știm mai multe, să fie dezbaterea mult mai reală.”

Citește și: Tot ce trebuie să știi despre Șerban Nicolae, PSD-istul care crede că lanterna consumă minute

Totuși, întrebarea pe care și-o pun mai toți membrii societății civile în momentul de față este „de ce era nevoie de un astfel de proiect?”. Ce rost are să publici numele fiecărui donator în Monitorul Oficial, cu ce ajută? Nu existau deja mecanisme de control?

Ba da, existau, spune Adrian Iordache, doar că grija parlamentarilor PSD nu era corectitudinea financiară:

„Nu e interzis să sponsorizezi o asociație, atunci nu e important cine o face. Nefiind importantă identitatea în sine a susținătorului, nu e niciun motiv s-o publici. Adică, dacă este ceva ilegal, asta rezultă din audit, din alte metode de verificare. Rostul este pur politic, tocmai ca să forțeze toată societatea civilă să-și expună public finanțatorii.”

Cum n-a existat nicio dezbatere reală pe tema asta, nu știm foarte bine ce a fost în capul Liviu Pleșoianu când a inițiat proiectul.

Publicitate

În expunerea de motive publicată pe site-ul Senatului, este menționată, vag, nevoia unei transparentizări în privința fondurilor obținute de ONG-uri. Însă, deputatul PSD n-a explicat nicăieri de ce transparentizarea asta trebuie să presupună publicarea numelui fiecărui donator în Monitorul Oficial.



Când i-am vorbit de transparența invocată de Pleșoianu, juristul Adrian Iorache s-a arătat sceptic: „Nu este nicio problemă să impui control fiscal, există deja metode de a controla financiar asociațiile, fundațiile, cerințe de audit și așa mai departe. Ar trebui să explice de unde vine problema practică, pentru că o inițiativă de politică publică ar trebui să plece și de la o problemă. A ridicat cineva problema asta, ne-am trezit cu 15 fundații care au făcut și au dres și a ieșit în presă că au zis DNA-ul și Poliția ceva? Nu, n-am avut absolut nicio situație și nicio necesitate pe teren care să ne atragă atenția că e o problemă cu modul în care asociațiile și fundațiile sunt finanțate.”

Ba dimpotrivă, cea mai mare problemă a asociațiilor și a fundațiilor rămâne că sunt subfinanțate, mi-a mărturisit același Adrian Iordache:

„Per total, dacă vă uitați pe cifre, veți observa că societatea civilă din România este drastic subdezvoltată. În contextul ăsta, să spui «de unde aveți voi banii, ia să vedem» este o falsă problemă. Vor să descurajeze finanțarea societății civile pentru că este primul impediment pentru consolidarea puterii politice. Cu cât ai o societate civilă mai slabă, cu atât puterea politică centrală se poate extinde fără piedici.”

Cum ar putea fi atacată o astfel de lege?

În cazul în care proiectul lui Pleșoianu trece de Camera Deputaților, ce altă căi de atac există pentru societatea civilă? Este o astfel de lege constituțională măcar? L-am întrebat despre asta pe Adrian Iordache, care a declarat că, din moment ce actul de a dona bani către un ONG constituie totuși un contract privat, s-ar putea face obiecțiuni constituționale pe modul de control al datelor personale. Din păcate, în România, nu-i la fel de ușor s-o contești din perspectiva încălcării dreptului la libera exprimare:

„În America, ar fi foarte simplu - legea are un chilling effect, de descurajare a implicării, și atunci intră-n conflict cu libera exprimare din Constituție. La noi, legătura asta dintre libera exprimare și susținerea, spre exemplu, a unei asociații sau a unei fundații nu este atât de evidentă în practica constituțională. Deci cineva trebuie să construiască și să susțină argumentul ăsta la CCR.”

Ce riscă România dacă legea lui Pleșoianu trece?

În cazul în care proiectul crailor PSD-iști trece, ne putem trezi în situația unor țări precum Rusia, Ungaria sau Turcia, unde societatea civilă e asaltată de ani buni de guverne iliberale. În Rusia, de exemplu, ONG-urile finanțate din afara țării sunt tratate ca agenți străini și legea le permite procurorilor să închidă toate organizațiile indezirabile din punct de vedere politic, iar activiștii care nu se conformează riscă amenzi uriașe sau chiar pedeapsa cu închisoarea.

În Ungaria, conform unui raport la redactarea căruia a participat inclusiv Transparency International, a fost adoptată o lege prin care asociațiile sau fundațiile ce primesc din afara țării peste 23 mii de euro anual sunt obligate să se înregistreze ca atare și să specifice asta pe site-urile și publicațiile lor, altfel riscă amenzi și alte tipuri de sancțiuni.

Citește și: Cine e parlamentarul PSD care vrea să-l dea afară din țară pe ambasadorul Americii

Proiectul lui Pleșoianu și Șerban Nicolae nu prevede amenzi sau sancțiuni penale, dar merge mai departe decât Rusia sau Ungaria în privința ONG-urilor vizate.

Practic, pe cei doi parlamentari PSD nu-i interesează doar banii veniți de afară, ei vor să știe cum îi cheamă pe toți cei care a cutezat să doneze bani unor ONG-uri incomode pentru PSD.

O astfel de măsură ar afecta și donatorul de rând, nu doar ONG-ul în sine. Să zicem că lucrezi pentru Antena 3 și, la un moment dat, trimiți 10-20 de lei către asociații precum Inițiativa România sau Funky Citizens. Mihai Gâdea, adică angajatorul, se uită-n Monitorul Oficial, îți vede numele acolo, iar ziua următoare îți explică mieros cum nu mai poate continua colaborarea cu tine.