Publicitate
Sănătate

Câtă apă ar trebui să bei de fapt?

Ce cred experții despre regula celor „opt pahare pe zi”.

de Karin Klein; translated by Irina Gache
04 Iunie 2018, 4:00am

Fotografie de Marc Tran/Stocksy 

Apa are acum momentul său de glorie ca panaceu. Ni se spune că dacă bem cel puțin opt pahare de apă (sau doi litri) pe zi – sau altă variantă, o cantitate cel puțin egală cu jumătate din greutatea noastră – ni se va hidrata pielea, vom elimina toxinele din corp, vom slabi și ne vom menține mintea ageră.

Adevărul totuși e mai mult așa: nu, nu chiar, cam da, și nuuu.

Dacă ar fi să numin o poțiune magică pentru sănătate, cu siguranță e mai bine să alegem apa în locul băuturilor la modă. În SUA, apa este un produs destul de pur și sigur (cel puțin dacă nu locuiești în Flint). Fără calorii, fără îndulcitori artificiali, nu contribuie la obezitate sau diabet.

Dar la fel ca multe alte lucruri care ne fac bine, mai mult nu înseamnă neapărat și mai bine. În mare, doctorii încearcă să-și dea seama de ce sticlele de apă au devenit însoțitori fideli în viețile atâtor americani, până în punctul în care studenții cară sticlele cu ei de la o oră la alta și cei care lucrează în birouri fac tot posibilul să le aibă mereu la îndemână.

Poate au auzit că și o deshidratare medie poate să deterioreze funcția congnitivă. Unul dintre cele mai citate studii pe acest subiect a scos la iveală că la tinerii adulți o pierdere de apă în cantitate de 1 sau 2 la sută din greutatea corporală poate să le reducă vigilența și concentrarea.

Ia gândește-te puțin la asta! La un adult de 68 de kilograme, 1 până la 2 la sută din greutatea corporală ar însemna pierderea a 0,68 până la 1,36 de kilograme numai din apă. În limbaj medical al deshidratării, e considerată a fi ușoară, spune Rachel C. Vreeman, profesor asociat de pediatrie la Indiana University School of Medicine, dar în viața de zi cu zi, este o mare pierdere de apă, mult peste punctul când oamenilor le-ar fi sete.

Ai încredere în setea ta, spun Vreeman și alți doctori. E un mecanism foarte bine acordat care ține oamenii cât de hidratați trebuie să fie – ceea ce nu înseamnă neapărat că ar avea de nevoie de doi litri de apă pe zi.

„Corpul te anunță că ți-e sete destul de devreme”, spune Vreeman, care a cercetat credințele despre hidratare și a fost co-autor la o carte care a distrus mituri medicale, inclusiv cel cu opt pahare de apă.

Ai mai putea să te gândești și la asta: Cine finanțează și face aceste cercetări? Multe din studiile care dau crezare ideii că suntem o țară destul de deshidratată sunt finanțate de industria apei îmbuteliate care comercializează același mesaj, spune Vreeman. „Totul are legătură cu industria care a crescut pe conceptul de a bea apă îmbuteliată”, adaugă ea.

Și deși auzi totul despre cercetările care te atenționează că abilitățile tale de gândire ar putea fi îngreunate, rezultatele studiilor sunt mult mai mixte. Unele studii nu au descoperit o abilitate cognitivă redusă la oamenii care au cantități reduse de apă în corpuri. Anumite persoane au declarat că se simt mai alerte după ce au băut apă, dar performanțele lor de fapt erau identice cu ale celor care nu băuseră nimic. „Rezultatele acestor studii sunt inconsistente și împiedică orice concluzie”, conform unui articol din 2011 în revista Nutrients.

De fapt, tocmai definiția hidratării este un motiv de dezbatere. De câtă apă avem nevoie zilnic ca să fim hidratați? De opt pahare pe zi, care a devenit regula tradițională? Sau ar trebui să folosim alt calcul repetat des: atâția mililitri pe zi în concordanță cu greutatea corporală în kilograme pentru oameni activi? Sau jumătate pentru cei sedentari?

Adevărul este, spune Vreeman, că nu avem nicio dovadă pentru aceste numere. De fapt, nici măcar nu știm cum au pornit aceste idei, și cu atât mai puțin cum au devenit reguli comun acceptate.

În Don’t Swallow Your Gum!, cartea cu mituri despre sănătate pe care a scris-o Vreeman împreună cu colegul ei de la Indiana University, Aaron E. Carroll, ei presupun că ar fi venit de la oameni prostiți cu sfaturi de la National Research Council din 1945.

Consiliul „a stabilit că adulții ar trebui să consume aproximativ 2,5 litri de apă pe zi și că mult din această cantitate se găsește în mâncarea preparată”, scriu autorii. „Dacă ignori ultima parte a afirmației, ai interpreta asta ca pe un mandat să bei opt pahare de apă pe zi.”

În 2004, Institutul de Medicină a sugerat o cantitate chiar mai mare de apă să fie băută zilnic – 2,7 litri, din mâncare și băuturi la femei și 3,7 litri la bărbați, dar în mod ciudat, au concluzionat că o cantitate corectă nu este știută. Ultimul lor cuvânt pe această temă? „Marea majoritate a oamenilor sănătoși își ating nevoile de hidratare lăsându-se purtați de sete ca fiind propriul lor ghid.”

Problema, spune Vreeman, este că oamenii s-au obișnuit cu aceste scopuri arbitrare încât și-au ignorat semnalul de sete și nu mai știu exact când au nevoie cu adevărat să bea ceva. Totuși îl pot recupera dacă sunt mai atenți în loc să bea automat o anumită cantitate de apă.

Isteria hidratării a dat naștere la numeroase mituri corolare: Cum ar fi că apa simplă este singura băutură care te va hidrata, că e un semnal de alarmă dacă urina este mai închisă la culoare decât un galben pal sau că dacă ți-e sete, deja ești deshidratat.

Ultimul este adevărat doar dacă definești „deshidratarea” ca a avea mai puțină apă în organism decât aveai înainte, spune Stanley Goldfarv, un specialist în problemele cu rinichii de la Universitatea din Pennsylvania, care a discutat deschis despre fricile noastre legate de deshidratare. Ăsta este scopul setei – că nu ești la nivelul tău obișnuit de hidratare și că poate ar trebui să bei ceva. Nu înseamnă că te face mai plăpând pierderea de apă sau că nu mai ești în stare să rezolvi ecuații matematice.

Cafeaua, ceaiul, sucurile naturale, carbogazoase și laptele, toate te hidratează, spune Goldfarb. Acele băuturi ar putea conține și alte lucruri pe care personal ai vrea să le eviți, cum ar fi cofeina sau calorii negative. Dar toate te vor hidrata, la fel ca și ce iese de pe țeava robinetului.

Și deși urina foarte închisă la culoare poate fi un semn al unor probleme serioase cum ar fi boli de ficat, rămâne loc pentru variații personale, spune Vreeman. Urina de o culoare de la galben mediu la închis nu înseamnă nimic rău la o persoană sănătoasă, nici chiar o culoare apropiată de cea a sucului de mere.

Când vine vorba despre „eliminarea toxinelor”, aceasta este o funcție naturală care se întâmplă la oricine cu rinichi sănătoși, spun Vreeman și Goldfarb. Mai multă apă decât necesarul tău zilnic nu va căuta cumva toxinele ca să le elimine lăsându-ți corpul mai pur.

Cât despre hidratarea pielii, nu avem cum să bem îndeajuns de multă apă ca să vedem o așa diferență. „Cantitatea de apă care se duce la pielea ta este similară ca proporție cu cea a unui bărbat stând lângă Turnul Eiffel”, spune Goldfarb. Vreeman ne sfătuiește să folosim creme decât să încercăm ineficient să prevenim uscarea ei din interior.

Există mai multe dovezi rezonabile despre slăbit, spune Vreeman. Într-un studiu, oamenii care au băut apă cu 30 de minute înainte de mese, nu numai ca au mâncat mai puțin la masă, dar au și slăbit mai mult. Aparent, odată ce apa a fost eliminată, nu le era îndeajuns de foame încât să mai mănânce în plus. Dar cercetarea nu este decisivă și alte studii nu au ajuns la aceleași concluzii.

Niciunul dintre astea nu spune că trupurile noastre nu au nevoie de apă într-o formă sau alta. Și niște apă în plus nu ne face rău, atâta timp cât nu este dusă la extreme. În plus, oamenii cu anumite probleme de sănătate s-ar putea să aibă nevoie să bea mai mult decât alții – sau mai puțin, spune Vreeman.

Dar oamenii sănătoși pot să dea uitării cele opt pahare pe zi sau 2,7 litri pentru femei și 3,7 litri pentru bărbați. Contrar cuvântului cetățenilor îndopați cu apă, americanii nu se încurcă cu nimicuri. Iar un pic de sete nu înseamnă ca suntem niște prune uscate încărcate de toxine.

„Dacă te uiți la studii, nu vei vedea o masă mare de oameni care se plimbă pe străzi extrem de deshidratați”, spune Vreeman.

Deci înainte să iei o înghițitură din sticla aia, ar fi bine să verifici împreună cu vocea aia micuță din tine ca să vezi daca ți-e chiar sete.

Articolul a apărut inițial în VICE US.

Tagged:
Sète
mituri
oameni de stiinta
toxine
studii
APA