Cum arată cartierul pe care Google vrea să-l construiască, fără nicio mașină personală
Imagine via Wikipedia Commons
Călătorii

Cum arată cartierul pe care Google vrea să-l construiască, fără nicio mașină personală

O călătorie în planul uriașului online de a construi un cartier utopic, fără mașini, pe țărmurile din Toronto.
11.5.18

ADN-ul suburbiei a fost creat de dezvoltatorul imobiliar din Brooklyn William Levitt. La final de ani 40 – începutul anilor 50, acesta a construit două comunități numite Levittown: una în Long Island, New York, și cealaltă în Pennsylvania. Deși e greu să-ți închipui acum, orașele astea au fost văzute drept miracole ale tehnologiei. Niciodată până la ele nu mai locuiseră oamenii în case pentru o singură familie, pe străzi curbe. „Era o lume nouă și ciudată”, s-a scris ulterior în The New York Times. Lumea asta depindea complet de mașina personală și combustibili fosili. Când au explodat prețurile la benzină în 1979, din cauza embargoului petrolier al OPEC, camionagiii din Levvittown-ul din Pennsylvania s-au răsculat și au rănit 44 de polițiști.

Publicitate

Dar automobilul personal nu mai domină lumea ca pe vremuri. Evoluția rapidă a tehnologiilor de autopilotaj, costul în scădere al bateriilor litiiu-ion și adoptarea la scară largă a aplicațiilor care îți permit să împarți mașinile, în loc să le deții pe persoană fizică, ar putea să însemne că „ne apropiem de finalul epocii automobilului”, conform fostului vice-președinte al General Motors, Bob Lutz. Începând de toamna trecută, Google încearcă să creeze ADN-ul pentru ce va urma.

Atunci Sidewalk Labs, o companie deținută de firma-mamă a Google, Alphabet, a câștigat un concurs pentru dezvoltarea unui cartier numit Quayside, pe faleza din Toronto. S-a demarat o serie de consultări publice pe tema proiectului, iar cetățenii au asistat la descrierile făcute de Sidewalk Labs, pentru o comunitate densă, cu multe spații pietonale, acoperită de senzori de date și traversată de taxiuri electrice robotizate.

Sidewalk susține că o să fie „primul loc din lume în care vehiculele convenționale vor fi de domeniul trecutului.” Principalul director pe politici al companiei, Rit Aggarwala, l-a asemănat cu un Levittown de secol XXI. „Când [William] Levitt și-a dat seama cum să producă în masă locuințe suburbane la finalul anilor 1940, a cucerit lumea”, mi-a spus acesta de curând, într-o cafenea din cartierul new-yorkez Upper East Side. Scopul Quayside e „să arate lumii ce e posibil și să exporte ideile astea.”

Dacă Google poate să accelereze moartea automobilului personal, asta ar grăbi și o schimbare de forțe corporatiste de la vârful economiei noastre. De la apariția suburbiilor dependente de mașini precum Levvittown, cele mai valoroase companii din lume au fost producătorii de benzină, precum Exxon, Shell, BP și Chevron. Astăzi, lista e dominată de Apple, Google, Microsoft, Amazon și Facebook. Numai compania mamă a Google, Alphabet, valorează 763 de miliarde de dolari. „Cifrele sunt năucitoare”, mi-a spus de curând Gerd Leonhard, un futurist stabilit în Elveția. „Tehnologia e, practic, mult mai mare și mai puternică decât a fost vreodată petrolul.” Vasta putere financiară a Google vine din faptul că e șefă peste lumea digitală. Quayside face conexiunea cu lumea fizică.

Publicitate

Pentru moment, șantierul de 12 hectare constă în principal de o parcare noroioasă, cu un depozit al Victory Soya Mills din 1943 în mijloc. Când l-am vizitat, în aprilie, am văzut pescărușii care mâncau gunoi lângă apa tulbure din Lacul Ontario. „E ca începutul unui film cu detectivi, când scot cadavrul din apă”, a sesizat un prieten.

Sidewalk plănuiește să testeze tehnologia pe șantier în vara asta. Dacă orașul Toronto aprobă planurile spre final de an – deși discuțiile sunt deja într-o mare întârziere—construcția ar putea să înceapă în 2020. Primii locuitori s-ar putea muta acolo peste încă doi ani. O să împartă cartierul cu o rețea de roboți uniți prin senzori. Roboți în formă de paleți o să facă livrări în tunelurile pentru utilităzi. „Taxiboți” auto-pilotați, alimentați prin energii regenerabile, o să ducă oamenii pe străzi. Sidewalk vrea să facă transportul autonom atât de ieftin și de accesibil, încât „[oamenii] în general să nu mai opteze pentru automobile private”, a explicat Aggarwala .

Nu e atât de impresionant când iei în calcul faptul că suprafața Quayside va fi doar cât câteva străzi dintr-un oraș. Dar Sidewalk vede proiectul ca spațiu de testare pentru idei și tehnologii care pot fi exportate pe tot cuprinsul lumii. „[Putem] să mergem la Londra, Tokyo, New York, Indianapolis sau oriunde și să zicem: A funcționat la Toronto”, a profețit Aggarwala.

Marii producători de petrol au din ce în ce mai des tendința să ia astfel de afirmații în serios. Shell a prevăzut de curând că adoptarea tehnologiei de auto-pilotaj în marile orașe ar putea contribui la sporirea cu 50% a vânzării de mașini electrice, din numărul total de mașini, până în 2030. „Chiar ar echivala cu o recablare a economiei globale”, l-a auzit spunând pe Mark Gainsborough, director la Shell, în timpul unui discurs susținut la un prânz de la Summit-ul pentru Energii ale Viitorului BNEF din Manhattan. „Mă aflu aici ca om din petrol și benzină, dar să știți că trebuie să recunosc că se apropie o mare schimbare în sistemul energetic”, a spus acesta.

Publicitate

Tranziția asta înseamnă mai mult decât panouri solare și mașini electrice. E despre resursa din centrul societății noastre. În suburbiile care depind de mașini, precum Levittown, e evident că cea mai valoroasă resursă e petrolul. Dar în locuri precum Quayside, unde mașinile cu auto-pilotare trebuie să se folosească de inteligența artificială pentru a naviga străzile orașului, sunt datele. „Datele înseamnă pentru secolul ăsta ce-a însemnat petrolul pentru precedentul: un motor al dezvoltării și schimbării”, susține The Economis. „O să se dea multe lupte pe tema celor care ar trebui să dețină și să beneficieze de date.”

Pe măsură ce valoarea economică a datelor crește, companiile de tehnologie se grăbesc să asigure rezerve noi de date. „Un exemplu bun este cursa companiilor de industrie să se poziționeze pe piața de mașini cu autopilotaj”, a scris Dan Ciuriak, cercetător senior la Centrul pentru Inovație în Guvernare din Waterloo. Google, Amazon, Tesla, BMW și Uber sunt doar câteva dintre companiile care concurează. O singură mașină auto-pilotată poate să genereze 100 de Giga de date pe secundă – adică echivalentul a ceea ce produc cei 270 de milioane de utilizatori de pe Twitter într-o singură zi. „[Oricine] va pune mâna pe date se va poziționa ideal pentru a deveni următoarea companie super-vedetă din industria serviciilor de mobilitate”, a scris Ciuriak. Prijn Quayside, Google are ocazia să lanseze mașinile auto-pilotate mai repede decât rivalii săi. „Mulți jucători se bat pentru piața asta”, mi-a scris Ciuriak într-un mail.

L-am rugat pe Aggarwala să-mi descrie modelul de business pentru Quayside. „Nu cred că știm încă”, a spus acesta. „Nu ne așteptăm ca fiecare aspect al acestui proiect să fie profitabil.” Înainte să lucreze pentru Sidewalk, Aggarwala a creat un plan de sustenabilitate pentru New York, care a contribuit la scăderea cu 15% a emisiilor de carbon din oraș. Principiul pe care-l aduce în Quayside e că spiritul schimbării sociale pozitive – sub forma, spre exemplu, vehiculelor electrice, care contribuie la lupta împotriva schimbării climaterice – poate să fie și profitabil: „Nu încerci să împingi un bolovan în sus pe deal, ai capitalismul în spate”, a explicat acesta.

Publicitate

Dar unii dintre locuitorii din Toronto nu sunt mulțumiți că orașul lor va fi folosit pentru a testa idei al căror scop suprem e să facă Google mai bogat și mai puternic. „Planul de dezvoltare al Sidewalk e un laborator de cercetare, nu o comunitat adevărată”, a scris John Lorinc în publicația Spacing Toronto. Ar putea permite capitalismului să intervină și mai adânc în viețile noastre. Multe aspecte ale vieții publice din Quayside vor fi urmărite de senzori de date. Sunt chiar și în băncile din parcuri. „Să nu ne amăgim cu ce ni se propune, adică comercializarea locuirii în și a mișcării prin spațiul urban”, a scris Lorinc.

Aggarwala nu neagă faptul că locuitorii din Quayside vor fi atent monitorizați. Dar susține că locuitorii orașelor deja sunt. „Majoritatea guvernărilor municipale sunt despre date”, a spus acesta. Orașele monitorizează cine merge cu metroul, unde e blocat traficul, cât de mult gunoi se colectează. „Există o suspiciune atât de răspândită la adresa datelor”, a spus el. „Frica ne bântuie și pierdem din vedere avantajele.” Cu toate astea, e o diferență majoră între ceea ce fac deja guvernele și ce propune Google. La modul ideal, orașele colectează date despre propriii cetățeni ca să îmbunătățească spațiul public. Dar datele colectate de Sidewalk Labs devin profit pentru o corporație. „Aici s-ar trece o linie”, a spus Bianca Wylie, șefa Institutului pentru Date Deschise din Toronto. „Practic, ar fi ca și cum ar construi o structură guvernamentală paralelă.”

Publicitate

Mulți dintre noi s-ar putea să trăiască într-o zi în structura aia. Și ce ne va duce acolo s-ar putea să fie mașinile auto-pilotate de la Quayside. „Puterea și controlul asupra tehnologiei vehiculelor autonome e deja concentrată în mâinile câtorva companii”, a scris Anna Wiener în noiembrie anul trecut, în New York Times. „Dacă o companie precum Uber sau Alphabet controlează infrastructura dominantă de transport, nu e nevoie să locuiești într-o comunitate anume concepută precum Quayside ca să simți că orașul tău se transformă în orașul unei companii.”

De ce este atât de greu să renunți la Facebook

E greu de zis ce-ar trebui să simțim pe tema asta. „Există atât de mulți oameni cu care stau de vorbă care n-ai cuvinte să-și exprime îngrijorarea”, mi-a spus Wylie. Ca să obțin un pic de perspectivă, am închiriat o mașină în aprilie și am condus până în Levittown, Pennsylvania. La radio, Mark Zuckerberg depunea mărturie în Congres, pe tema scandalului Cambridge Analytica. „Nu cred că omul obișnuit chiar citește tot documentul ăla”, s spus acesta despre acordul cu utilizatorii făcut de Facebook.

Când am ajuns în Levittown, m-am hotărât să mă opresc la restaurantul Golden Dawn. Masa mea avea priveliște la intersecția „în cinci puncte” pe care au blocat-o camionagiii în iunie 1979, când xplozia prețurilor la benzină le-a dezvăluit cât de precară era existența lor suburbană. În timp ce mâncam o felie uriașă de plăcintă cu măr, am încercat să-mi închipui scena: 2.000 de protestatari care dau foc la dubițe, sparg oficiul poștal și aruncă cu pietre în forțele de ordine. Unul dintre camionagii a intrat cu camionul într-un grup de polițiști.

La o masă din apropiere, două femei în vârstă se pregăteau să plece din restaurant. „Ți-ai luat tot?”, a întrebat una dintre ele. „Tot, doar mințile nu”, a răspuns în glumă prietena ei. Trebuie să fi avut cam vârsta mea când s-a construit Levittown. La momentul respectiv, nu aveau cum să bănuiască că societatea noastră se înscria într-o isterie lungă de zeci de ani de dependență de mașini și o criză climaterică atât de gravă, încât amenință existența umană. Mi-am dat seama în clipa aia că înțelept ar fi să lumă afirmațiile utopice ale Google despre Quayside în serios. Trebuie să știm la ce ne băgăm, înainte să fie prea târziu să mai alegem altă variantă.

Articolul original a apărut în VICE Canada.