Publicitate
tech

Startup-ul care crede că va salva jurnalismul

Knowhere folosește inteligența artificială pentru a aduna știri și a le rescrie într-un mod „imparțial”.

de Mack DeGeurin; translated by Raluca Miheșan
10 Aprilie 2018, 11:30am

Imagine de Shutterstock

Boom-ul inteligenței artificiale s-a extins în domeniile creative, altădată considerate strict de competența unui om, precum muzica, poezia și chiar podcasturile. Inteligența artificială a început să scrie și știri rudimentare și să-i asiste pe reporteri, dar un startup nou, lansat pe 4 aprilie, spune că va folosi inteligența artificială ca să publice știri de ultimă oră despre o gamă largă de subiecte.

Site-ul se numește „Knowhere” și cei care l-au construit cred că inteligența artificială poate fi folosită pentru scrierea știrilor imparțiale. Site-ul va publica trei versiuni pentru fiecare articol, adunând informații de pe site-urile de dreapta, stânga și centru.

„Fake news, scandalul cu dezinformarea din Rusia, toate aceste situații presante din prezent sunt simptome ale unei probleme fundamentale; informația circulă prea repede, într-o cantitate mult prea mare, pentru ca noi să fim capabili s-o analizăm și să putem să înțelegem lumea în care trăim”, mi-a spus la telefon editorul-șef și cofondatorul Knowhere, Nathaniel Barling.

Site-ul funcționează prin căutarea pe Internet a celor mai populare știri. Algoritmul analizează, aproape în timp real, cele mai recente articole publicate pentru a determina care sunt subiectele cele mai discutate de către site-urile de știri.

Apoi Knowhere adună știri dintr-un inventar în continuă creștere, din peste o mie de surse diferite, cu diverse opinii politice pentru a crea un „grafic de cunoștințe” sau o bază de date pentru fiecare știre. Desigur, toate tehnologiile de inteligență artificială necesită momentan implicarea unei persoane. Cofondatorii au cântărit fiecare sursă din punct de vedere al încrederii, așa că o publicație cu un istoric bun precum New York Times este apreciată diferit față de un site cu o reputație mai șubredă precum Breitbart.

Sunt publicate trei versiuni ale aceluiași articol: de stânga, imparțial și de dreapta. Aceste distincții sunt menite să-i arate cititorului cum selecția de cuvinte și accentuarea anumitor puncte de vedere pot produce știri părtinitoare.

Barling crede că așa va arăta viitorul jurnalismului. Legăturile lui cu industria sunt vechi. Tatăl lui, Kurt Barling, a lucrat 25 de ani ca reporter de investigații pentru BBC.

„Tatăl meu m-a îndemnat mereu să mă gândesc și la responsabilitățile editoriale, nu doar la problemele tehnice”, a spus Barling.

Într-un final, compania vrea să renunțe la etichetele ideologice și să ofere doar opțiunea imparțială.

Cu toate că este condus de inteligență artificială, Knowhere încă se bazează pe oameni, în ciuda analizei sale de opinie. Conform lui Barling, cel puțin doi editori vor revizui fiecare știre înainte de publicare, pentru a verifica greșelile și stilul de scriere. Editorii verifică și urmele de prejudecată sau favorizare în versiunile imparțiale. Echipa editorială – formată din ingineri și jurnaliști freelance – are membri în mai multe țări.

„Ce este adevărul absolut și ce este imparțialitatea absolută sunt o problemă aproape imposibilă, dacă nu chiar imposibilă de deslușit, iar ăsta este unul dintre motivele pentru care toate știrile de pe site sunt revizuite”, a spus Barling. „Totul este verificat și recitit și după revizuire pentru a se putea ajunge la un echilibru între jurnalist, echipa noastră editorială și algoritmi.”

În final, Barling spune că el are ultimul cuvânt pentru fiecare știre în parte.

„Lupta se termină când spun eu”, a spus el.

Barling spune că mașinăria poate să adune articole publicate anterior în mai puțin de un minut și că poate să publice o știre în doar cincisprezece minute. În stadiul curent, Knowhere este limitat la extragerea informațiilor de pe site-urile verificate, ceea ce înseamnă că nu poate lansa știri de ultimă oră și nu poate nici să citeze de pe platforme, precum cele de social media. Pentru a preveni răspândirea informațiilor eronate, Barling spune că Knowhere nu publică o știre până nu scriu despre subiect cel puțin cinci surse verificate.

Knowhere nu este nici pe departe prima încercare de integrare a inteligenței artificiale într-o redacție de știri.

Associated Press a folosit tehnologia pentru a face rapoarte economice pe ultimii trei ani. În 2016, The Washington Post a folosit inteligența artificială pentru a scrie despre rezultatele de la Jocurile Olimpice și pentru a păstra actualizate scorurile, sub numele „Heliograph”. Și Reuters a declarat recent că vrea să folosească inteligența artificială – în colaborare cu jurnaliști adevărați – pentru a crea o redacție cibernetică.

Anul trecut, un reporter de la ziarul Atlantic a creat un bot care să detecteze dacă Donald Trump își scrie singur sau nu postările de pe Twitter.

Majoritatea site-urilor de știri care au apelat la inteligența artificială au făcut-o pentru a dispersa povara muncii plictisitoare și pentru a le permite jurnaliștilor să ducă la îndeplinire sarcini mai interesante. Knowhere nu doar că mai taie din muncă, dar și lucrează cot la cot cu jurnaliștii pentru acoperirea celor mai presante subiecte.

Knowhere diferă de tehnologiile anterioare de inteligență artificială atât prin selecția de conținut, cât și prin structură. În loc să producă știri cu multe statistici, actualizări cu risc scăzut ale bursei de stocuri și evenimente din lumea sportului, Knowhere va scrie despre cele mai în tendințe subiecte și de obicei cele mai controversate probleme politice. În loc să urmeze un șablon rigid, Knowhere produce conținut în mod organic prin folosirea procesării limbii naturale neurale – o tehnică de machine-learning care adună date și le transformă într-un text care poate fi ușor citit de oameni.

Cu toate că nu sunt la nivelul lui Ta-Nehisi Coates sau Hunter S. Thompson, articolele care apar pe Knowhere au un stil ceva mai puțin robotic decât toate încercările anterioare. Se pare că versiunile articolelor (stânga, dreapta, „imparțial”) nu diferă atât de mult până acum.

Unii oameni, precum Meredith Broussard, profesoară de jurnalism în cadrul NYU și autoarea cărții în curs de apariție Artificial Intelligence: How Computers Misunderstand the World, rămân sceptici dacă tehnologiile de inteligență artificială pot sau nu să atingă țelurile Knowhere.

„Cu siguranță văd sistemele care necesită interacțiunea umană ca fiind viitorul jurnalismului, dar cred că omul ar trebui să fie elementul principal, nu mașinăria”, a declarat Broussard pentru Motherboard la telefon. „Nu-mi este clar cum chestia asta este mai bună decât orice altceva. Nu fac jurnalism pe bune. Doar rescriu articolele altor persoane și fac asta cu ajutorul unei mașinării, ceea ce e un truc interesant, dar nu este jurnalism.”

Knowhere a primit fonduri în valoare de 1,8 milioane de dolari de la investitori. Barling spune că sunt deschiși pe viitor la mai multe forme de strategii de monetizare, inclusiv abonamente, reclame plătite și vânzarea metadatelor.

Atunci când a fost întrebat dacă aceste tehnologii ar putea să însemne sfârșitul practicienilor, Barling a dat un răspuns liniștitor:

„Asta este despre construirea adevăratului viitor al jurnalismului din care facem parte cu toții”, a spus el. „Trebuie să construim instrumente pentru a înțelege mai bine lumea care ne înconjoară, având în vedere schimbările radicale care au momentan loc.”

Modificare: În versiunea anterioară am scris că Knowhere e deschis pe viitor la ideea de monetizare prin vânzarea de metadate de la utilizatori. Knowhere a spus că este dispus să vândă metadatele articolelor, nu ale utilizatorilor. Această știre a identificat incorect procesarea limbajului natural neural ca generație de limbă naturală. Motherboard regretă eroarea comisă.

Articolul a apărut inițial în Motherboard US.