Actrița Ada Galeș este un caz atipic în rândul avertizorilor de integritate. Dacă ceilalți whistleblowers cu care am vorbit pentru seria „Cei care nu tac” aveau o experiență îndelungată de luptă cu sistemul, Ada abia terminase facultatea când și-a dat seama că lucrurile nu merg cum trebuie la locul ei de muncă. Acum are 28 de ani, iar toată lupta ei din urmă cu trei ani a avut rezultate.
Iată povestea Adei Galeș.
Videos by VICE
Un prim protest public al actorilor brașoveni
Ada Galeș se angajase la Teatrul „Sică Alexandrescu” din Brașov în 2015, când încă era masterandă în Arta Actorului la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, Facultatea de Teatru, din București. A avut imediat succes, iar anul următor a luat premiul UNITER pentru debut.
Imediat însă au început problemele.
„Mă angajasem destul de recent la teatrul din Brașov și, treptat, am constatat că există niște probleme cu primăria, care închiria sala peste programul nostru de repetiții și de spectacole. Erau alte priorități și erau cumva nesimțite, nu țineau cont de ce se întâmplă la teatru. Ușor, ușor, am început să semnalăm problemele astea…”.
Unde să le semnaleze? Pe scenă, în fața publicului.
Asta după ce deja vorbiseră cu autoritățile. „Conducerea de atunci avea tot timpul discuții cu cei de la primărie. Dar, la un moment dat, înaintea unui festival de dramaturgie care are loc la Brașov, am ieșit pe scenă și am spus că nu e OK ce se întâmplă și că cerem demisia doamnei de la Direcția de Cultură din Brașov. Am spus că ceea ce se întâmplă este neartistic și se bate cap în cap cu misiunea noastră, cu demnitatea și principiile noastre”, spune Ada.
Era noiembrie 2015, înaintea Festivalului de Dramaturgie Contemporană. Pe atunci, director al teatrului, de 13 ani, era regizorul Claudiu Goga. În semn de protest, acesta, împreună cu alți oameni din conducere, a ales să demisioneze.
Vizată era șefa Direcţiei Relaţii Externe, Cultură şi Evenimente din Primăria Brașov, Cecilia Doiciu. 13 dintre cei 21 de actori din teatru au citit un manifest în cadrul festivalului și au jucat piesa cu buline roșii în piept. Printre ei, desigur, Ada Galeș.
„Teoretic, primăria, ca ordonator de credite, are dreptul să închirieze sala”, spune ea. „Doar că ei închiriau când aveau ei nevoie. Când suntem cu două zile înainte de premieră, nu poți să-mi iei sala. Că trebuie să facem niște lumini, să facem niște șnururi în sală. Evident că, dacă ar fi vrut să facă bani teatrul sau primăria din asta, s-ar fi găsit tot felul de forme. Doar că ei aveau de mulțumit diverși oameni și să le dea sala când aveau ei nevoie.”
Cu protestatarii brașoveni s-au solidarizat actori și regizori din toată țara, pentru că lumea teatrului e mică și, iată, când e cazul destul de solidară. O petiție în sprijinul actorilor de la Brașov strânge două mii de semnături.
În urma scandalului, funcționara din cadrul Primăriei Brașov responsabilă de ce se întâmpla la teatru este retrasă din conducere.
Ping-pong cu directori și concursuri
Primăria o numește manager interimar pe Mariana Hudişteanu, contabila șefă a teatrului, care demisionase și ea, în semn de protest, odată cu regizorul Goga. „Nu poți să faci prea multe chestii ca director interimar”, îmi spune Ada.
„Apoi, au scos postul la concurs. Iar noi am aflat că va fi un concurs de fațadă. Nu s-a calificat nimeni la primele concursuri. Până când a reușit un domn să ia o notă bună. Culmea, cu un concurs înainte el luase nota 5 și acum luase peste 9. Eu am fost doar la ultimul concurs și mi s-a părut o aberație totală proiectul lui. Pe o parte dintre noi, nu pe toți, ne-a afectat foarte tare lucrul ăsta. Pentru mine personal, a fost unul dintre cele mai mari șocuri pe care le-am avut. Pentru că ți se zice în timp ce crești că viața e nedreaptă, că nu e așa cum crezi. Dar privești lucrul ăsta ca un basm. Și atunci când simți organic că mori cu dreptatea în mână… M-am panicat foarte tare”, povestește Ada.
În presa din zilele acelea, se scria la greu despre protestele de la teatrul din Brașov. Într-un articol din Adevărul se menționa, de pildă, că noul director al teatrului „a luat nota 9,21, după ce în luna mai luase media 5,45”.
Protestele au continuat. Actorii simțeau că sunt cumva trași pe sfoară.
În 2016, Ada și alți 12 actori au refuzat să mai urce pe scenă, iar noul director și-a dat demisia după doar câteva zile de la numire, pe 19 septembrie 2016.
Există însă și „cealaltă tabără”
Cei 13 actori, deși majoritari (erau 21 de actori angajați), nu erau singurii oameni care lucrau în teatru. Se văzuse și în noiembrie, la demisia lui Claudiu Goga, că există o grupare care ține partea primăriei.
La începutul lunii ianuarie 2016, presa locală promova o petiție semnată de „cealaltă parte a angajaților teatrului”, care protesta împotriva numirii managerului interimar. În fruntea listei semnatarilor: Viorica Geantă Chelbea, președinta Sindicatului Independent al salariaților teatrului „Sică Alexandrescu”.
Acțiunile Vioricăi Chelbea au fost remarcate în cele din urmă de Primărie: la o lună după demisia lui Zarafescu, aceasta este numită director interimar. Viceprimarul Costel Mihai o susține: „Am ținut cont de solicitarea venită din partea unui mare număr de angajați ai teatrului, care au propus-o pe Viorica Geantă Chelbea. A fost, de altfel, pentru a doua oară când grupul majoritar al angajaților a venit cu această propunere”.
Ada își explică destul de simplu apetitul primăriei pentru cealaltă tabără:
„Am tot încercat să avem discuții diplomatice cu ei. A fost foarte clar că nu le pasă de nimic din ce se întâmplă cu noi sau cu teatrul. Primar era, ca și acum, Scripcaru. Am încercat la un moment dat să vorbim cu partidele de opoziție din Brașov. Mi-a zis cineva că Scripcaru are blat cu toată lumea. Că nu mișcă nimeni în front, e orașul lui, punct.”
De la numirea lui Zarafescu, nu se mai jucaseră spectacole, și din cauza protestelor, și fiindcă nu mai avea cine să le programeze. Așa că Viorica Geantă Chelbea s-a grăbit să „se apuce de treabă”.
Actorii protestatari au fost dați afară
„Doamna a reușit să ne dea afară foarte rapid”, spune Ada.
„Pe cei cinci care eram foarte vocali: fostul director, care era și regizor angajat, directoarea economică și trei actori, printre care și eu. Începusem înainte de toată nebunia asta repetițiile la un nou spectacol. Și ne-am trezit, că la avizier – deși programul era deja făcut –, sunt puse cu pixul niște repetiții la spectacolul acesta. Ai obligația să te uiți pe avizier, ca angajat al teatrului, doar că erau puse peste noapte… Și, oricum, ce repetiții să faci, la un spectacol pentru care tu nu mai faci decorul? Să mai facem niște lecturi, să ne uităm unii la alții? Și, culmea, au pus repetiții la spectacolul ăsta, dar doi actori din distribuție fuseseră deja dați afară.”
Într-un final, Ada Galeș și Claudiu Goga au fost demiși pentru că au absentat de la repetiții, după ce înainte cu câteva săptămâni fuseseră demiși Marius Cordoș, Maria Gârbovan și contabila șefă Mariana Hudișteanu. Actorii protestatari începuseră imediat după numire ca director interimar o campanie împotriva Vioricăi Geantă Chelbea, însă și ea s-a mișcat mai repede.
„Nu știam nici măcar ce-i aia avertizor de integritate”, spune Ada despre momentul în care s-a trezit șomeră pentru că a protestat.
„Am vorbit cu cei de la Active Watch, și mi-au zis că pot să folosesc chestia asta în instanță. Nici măcar n-a fost nevoie, pentru că atât de aberant era ce au făcut ei, încât am câștigat foarte ușor procesul. În plus, pârghiile legale pentru avertizorii de integritate sunt complicate, pentru că nu cunoaște nimeni legislația asta. Aș fi avut nevoie de alt fel de avocați, specializați. Dar am aflat cel puțin că sunt avertizor de integritate, am aflat de alte cazuri de avertizori de integritate, am vorbit și cu doamna de la Sibiu, de la Bruckental (n.red. – Mariana Rădulescu, contabilul șef al muzeului). Mi se pare grav ce se întâmplă și acolo”, mai povestește Ada Galeș.
Ce faci cât te judeci? Te angajezi în altă parte
Până să rezolve cu procesul, Ada a luat decizia să-și caute un alt job. „Sunt un caz fericit. Ok, am suferit îngrozitor, dar m-a și ajutat foarte tare. Am fost nevoită să caut ceva mai repede în București. La câteva luni după ce m-au dat afară de la Brașov, am făcut un spectacol la TNB și m-am angajat aici. Eram încă în proces, l-am câștigat abia în vara lui 2018. De atunci, sunt pe cumul de funcții la Brașov.”
Acum Teatrul „Sică Alexandrescu” are un director nou. Dan Cogălniceanu a fost angajat în iulie 2017, în urma unui concurs. Viorica Geantă Chelbea demisionase în martie același an, după mai puțin de șase luni de la numire, din „motive personale”.
Sursele citate de Transilvania Expres vorbeau de „hărțuielile în justiție din partea actorilor îndepărtați din teatru ca urmare a refuzului lor de a urca pe scenă”.
„Hărțuielile” au fost amplificate de Tribunalul Brașov, care a luat, în 2017, decizia de a-i reangaja pe Maria Gârbovan, Maria Hudișteanu, Marius Cordoş şi Claudiu Goga, lucru care s-a și întâmplat în octombrie 2017.
Conform noului director, Cogălniceanu, Maria Gârbovan și Maria Hudișteanu au ales, după o vreme, să-și dea demisia. Ada Galeș a primit decizia instanței, evident, favorabilă, abia în iunie 2018. Ea înțelege foarte bine de ce două dintre colegele de suferință au preferată să plece.
„Am fost în februarie la Brașov și am simțit, fizic, durere și anxietate când am simțit mirosul și am intrat în teatru. Mi-am dat seama că trăiesc un fel de șoc post-traumatic după confruntarea asta cu realitatea. Aveam 24 de ani. Între 24 și 26, așa i-am trăit. A fost prima mea experiență și cu justiția, și cu primăria, și cu nedreptatea. Ceea ce pentru mine a fost foarte greu de digerat. Cum? Nu toată lumea vrea să construiască? Nu toată lumea vrea să facă bine? Nu! Dar Nu!.”
Să fii curajos nu înseamnă să nu-ți fie frică
Chiar dacă a fost dură această confruntare cu realitatea, Ada Galeș n-ar ezita să repete protestul.
„Aș face-o din nou, fără niciun dubiu. E greu, și sinistru, și îngrozitor, dar a avea integritate și demnitate organic, nu doar a crede că ai aceste principii, ci a ți-o lua în gură pentru ele, te face să stai mai bine pe două picioare. Efectiv, să dormi mai liniștit noaptea.
Au fost și oameni care mi-au zis: «Bravo!», au fost și oameni care mi-au zis: «Ce faci nu e bine», au fost și oameni care mi-au zis: «N-o să te mai ia nimeni, că ești certăreață, și isterică, și arogantă, și deranjezi, și ai gura mare, și superi». Că «nu asta-i treaba actorului», ziceau.
What the fuck, are you for real? Am o fișă de post, ca om, pe care trebuie să o bifez? Cum «Actorul joacă și atât. Un actor n-are dreptul să anuleze spectacole, că e ceva sfânt»? Dude, pe bune? Cred că am mai mult respect pentru sfânta scândură dacă nu apar ca ultima ipocrită și zic, «Mamă, câtă integritate am eu ca artist, urmați-mă pe mine», deși eu am tăcut când s-au întâmplat niște abuzuri. Adică, eu apar pe scenă, pe sfânta scenă, dar eu sunt un om de căcat, mie mi-e frică și sunt lașă. Și sigur că mi-a fost frică, că a fi curajos nu înseamnă să nu-ți fie frică, ci a acționa chiar și atunci când îți este teamă. Dar m-a îngrozit, cumva, percepția oamenilor care au spus că n-ar trebui să deranjez.”
There is an end in happy-end
Ada Galeș s-a reangajat la Brașov, după ce justiția i-a dat dreptate. O victorie, ai zice. Doar că, pentru ea e mai important acum serviciul din București. Nu putea aștepta decizia justiție fără niciun ban în buzunar, iar planetele s-au aliniat perfect pentru ea. Pentru că nu se întâmplă tuturor celor aflați în situația asta să ajungă în distribuția „Pădurii spânzuraților”.
Însă Ada vrea să-și continue și aventura de la Brașov:
„Eu fiind din Brașov, având o bunică bolnavă, îmi doresc să mai vină o dată să mă vadă. Și părinții mei sunt acolo… Prin clasa a IX-a am făcut o trupă de teatru cu un coleg care e și el acum în teatru – am fost foarte supărată că a fost neutru în conflictul ăsta. Ne-am zis atunci că noi o să fim în teatrul ăsta. Și cumva, s-a întâmplat asta. Acum, sigur că îmi vine să-mi bag picioarele – dau o groază de bani pe navetă, salariul nu e foarte mare. E strict o luptă personală de a mă vindeca de experiența prin care am trecut, să văd că nu mi se mai întâmplă nimic. Cumva, am nevoie de un closure, de o interacțiune pozitivă.”
S-a schimbat ceva în bine la teatrul din Brașov după protestul actorilor?
După ce am auzit povestea Adei, am vrut să văd dacă teatrul din Brașov a învățat ceva din acest scandal care a făcut ocolul României. L-am sunat pe actualul director, Dan Cogălniceanu, care mi-a spus sec că preferă să nu discute subiectul. Mi-a precizat însă că „acum suntem într-o normalitate”.
„Nu am cum să comentez ce s-a întâmplat acum trei ani, când nu era aici. Ar însemna să fabulez sau să dau curs unor zvonuri. Dacă vorbim de Ada Galeș, ea are spectacol în seara asta”, mi-a zis Dan Cogălniceanu.
Tot despre „normalitatea” de la teatrul din Brașov am vrut să stau de vorbă și cu reprezentanții Primăriei, de unde a plecat tot răul. Viceprimarul Mihai Costel, care se ocupă de cultura brașoveană, a promis că ne va trimite și punctul său de vedere, dar nu a făcut-o până în acest moment.
Ada Galeș joacă acum în piesa „Ea şi numai ea” de Andrei Ivanov pe scena Teatrului „Sică Alexandrescu” din Brașov.
„Am jucat de două ori. Colegii din piesă și regizorul, pe care nu-l știam, era de la Iași, au fost foarte drăguți.” Iată că acel closure a venit, iar Ada s-a întors pe scena teatrului din care a fost alungată într-un mod absurd. Pentru cât timp, rămâne de văzut.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru Europa de Sud-Est.
Editor: Gabriel Bejan