My First Time este o rubrică și podcast care explorează sexualitatea, genul și perversiunile cu o curiozitate ca de virgin. Știi bine că „prima oară” este despre mai mult decât să-ți pierzi virginitatea. De la experimentarea perversiunilor la ceva nou și sălbatic, toată lumea are parte de mii de prime dăți în dormitor – așa rămâne sexul distractiv, nu?
Săptămâna asta, am vorbit cu Lola Phoenix, care are podcastul Non-Monogamy Help, despre experiențele ei poliamoroase. Poți asculta My First Time pe Apple Podcasts, Google Play, Spotify sau de unde-ți mai iei tu podcast-urile.
Videos by VICE
Am devenit poliamoroasă probabil acum zece sau 12 ani. Nu aveam o relație foarte bună cu sexul – mă temeam de el, practic -, deci am decis să învăţ despre pozitivitatea sexuală. Am început să ascult multe podcast-uri sex-pozitive și aşa am aflat de poliamor.
Sunt demisexuală, iar asta înseamnă că trebuie să am o conexiune emoțională cu cineva înainte să simt atracție sexuală. Aleg poliamorul fiindcă nu sunt atrasă de oameni prea des, deci, când se întâmplă, vreau să am șansa să explorez.
L-am cunoscut pe Kylie online. Plănuiam să mă mut din State în Marea Britanie pentru studii, deci am vrut să mă conectez cu oameni poliamoroși înainte să ajung acolo. Am vorbit cu el aproape un an, zilnic, mereu online. Aveam o relație la distanță. Într-o zi mi-a spus: „mi-ai văzut pagina de Facebook?”. M-am uitat și am găsit, „Kylie este acum într-o relație cu Felicity”. Atunci mi-a picat fisa.
Când începi să experimentezi poliamorul, multe dintre cărțile pe care le citești plusează pe importanța de a nu fi gelos sau de a nu-i controla pe alții. Deci m-am gândit că trebuie să fiu cool, chiar dacă mi s-a părut ciudat că nu mi-a menționat înainte de ea și că nu mă lăsa să o contactez ca să o salut. Tot pe atunci am realizat că el era destul de des abuziv (psihologic). Devenea nepoliticos fără niciun motiv.
Când am decis să vin în Londra la studii i-am scris lui Kyle și i-am sugerat să vin să stau la el. Mi-a spus: „Este în regulă, dar trebuie să o întreb pe Felicity”. Atunci m-am gândit, Pe mine nici nu m-anunți când începi o nouă relație, dar nu pot sta la tine câteva zile fără să-i ceri ei acordul? M-a înfuriat, dar fiindcă eram nouă în asta m-am gândit că trebuia să fiu ok cu absolut tot, ca și cum așa se face în poliamor. Mi-a spus că a vorbit cu ea, era entuziasmată să mă cunoască și voia să facem sex în trei. Am fost destul de șocată de asta și cu cât se apropia timpul am decis să nu mai stau la el – gândul că vom face sex în trei mă făcea să mă simt dubios.
I-am trimis un mesaj și i-am spus: „De fapt nu cred că vreau să ne vedem”. Când m-a întrebat de ce, i-am spus că „Ești cam dobitoc”. M-a blocat și m-a șters de pretutindeni. A dispărut de peste tot, mai puțin de pe FetLife. M-am gândit să-i scriu lui Felicity și să o avertizez ce dobitoc era, dar nu am vrut să par fosta nebună și geloasă. Câteva luni mai târziu, eram la o petrecere și am dat nas în nas cu ea acolo.
M-am dus, am salutat-o și a devenit clar că nu știa cine eram; el nu i-a spus niciodată despre mine. La care ea i-a scris: „Tocmai ce am cunoscut-o pe Lola!”. Și jur că nu te mint, a blocat-o și pe ea. Era iubita lui! Avea lucruri la el acasă. A durat mult până a putut să și le recupereze. Nu am mai auzit de el în afară de mesajul ăsta: „Voi credeți că eu sunt inamicul”. M-am gândit, bine, omule, fie.
Când ești într-o relație poliamoroasă și nu merge, poţi să te simți judecat de oameni. Toţi o să spună că relația a dat rateu fiindcă a fost una deschisă. Deci a fost greu. Din fericire, în perioada aia mai vorbeam cu încă cineva. Era foarte blând și susținător, l-am cunoscut în prima zi când am ajuns în Londra.
Multe cărţi despre poliamor sunt dintr-o perspectivă chiar îngustă. Sunt scrise de oameni cisgen heterosexuali. Ei scriu: „Dacă te temi că partenerul te va părăsi, nu e cazul! Pentru că ești special și unic în felul tău”. Sfatul ăla merge pe hârtie, dar dacă ai anxietate și trăiești într-o societate care-ți spune că nu ești atrăgător sau că nevoile tale sunt greşite, atunci mesajul nu prea funcționează. Deci ca începător am încercat prea tare să fiu cool cu totul, în loc să am grijă de propriile nevoi.
Gelozia este destul de neînțeleasă în poliamor. Pentru mine, este mereu un defect, dar o emoție umană naturală pe care o simți din motive pertinente. De exemplu, partenerul meu se vedea cu altcineva și a venit cu ea să ne uităm la TV împreună. Care nu pare mare lucru, nu? Dar cu mine nu se uită niciodată la televizor. Deci eram furioasă!
Există acest concept în poliamor care se numește „poliamor la masa din bucătărie”. Ideea e că ar trebui să fii prietenă cu iubitele partenerului și că ar trebui să puteți sta la aceeași masă și să vă înțelegeți bine, ca o mare familie. Unii oameni vor să facă asta, eu nu. Politica mea e: dacă ne înțelegem, super, dar nu vreau să le cunosc.
Toată lumea înșală diferit, fie că sunt poliamoroși sau monogami. Pentru mine, înșeli când minți și ascunzi ceva. Ceva ce am discutat și cu partenerii: când să-ți spun că am o relație nouă? Nu trebuie să-mi spui totul de la început, dar trebuie să fii responsabil din punct de vedere al sănătății sexuale. Și dacă te întreb de ceva, nu poți să minți. Imediat cum începi să ascunzi lucruri, înseamnă înșelat.
Relațiile noi, fie că sunt poliamoroase sau monogame, sunt mereu înfricoșătoare. Oamenii își pun prea multe așteptări în poliamor. Au impresia că este un fel de nirvana al relațiilor. Atunci când nu merge din prima, se întorc la monogamie. Dar monogamia nu este neapărat sigură – doar fiindcă ești exclusiv cu o persoană, nu înseamnă că nu te poate răni sau părăsi.
Dacă te gândești să îmbrățișezi poliamorul, gândește-te la motivele pentru care vrei s-o faci. Ce beneficii ți-ar aduce asta? Unde te vezi peste zece ani? Eu vreau să am relații diferite cu mai mulți parteneri cu care pot să fiu romantică – așa funcționează pentru mine poliamorul.
Articolul a apărut iniţial pe VICE US.