Peste un milion de arbori au fost tăiați în București în ultimii ani

La începutul lui iunie, locatarii din Tineetului au protestat pentru defrișarea ilegală a Parcului. Foto: Mircea Topoleanu

Săptămâna trecută ne-am ultragiat toți când am văzut că s-au tăiat toți copacii de pe trotuarele șoșelei Pantelimon. Cu vreo două săptămâni înainte, lucrările pe un teren retrocedat din Parcul Tineretului au ras vreo 50 de copaci. Tot anul ăsta, s-a încercat modificarea legii spațiilor verzi care să permită afaceriștilor să construiască în parcuri. În 2013 s-a defrișat o treime din Parcul Operei pentru niște terenuri de tenis, iar în 2012 s-au tăiat o mie de copaci la lucrările pentru noua magistrală de metrou.

Nu mai continui, c-ai înțeles ideea. În București se defrișează frenetic, fie ca să se facă parcări, fie pentru pasaje. Iar fenomenul se accentuează, pentru că toate planurile urbanistice pe următorii ani implică niște lucrări care o să cam radă zonele verzi. Tăierile nu se mențin la bulevarde, ci vin și-n curțile noastre. Anul trecut vecinul de sub mine a chemat ADP-ul să „toaleteze” bradul din fața blocului, deranjat că îi strica priveliștea, dar până la urmă a profitat de ocazie și l-a tăiat cu totul. Acum câteva zile, au ras trei copaci micuți în rondul de la Arcul de Triumf, evident fără să planteze ceva în loc, că doar e parcul Herăstrău lângă, deci ce-ți mai trebuie copaci. Tot în Herăstrău, Aleea Stejarilor, aia care dă spre Arc, a avut până anul ăsta o boltă din coroanele copacilor care se uneau. Scuza pentru toate astea este mereu că ne protejează de crăcile și copacii care pică la furtună, când eu cred că mai degrabă se protejează pe ei înșiși de munca și cheltuiala să toaleteze copacii cum trebuie, așa că preferă să-i ciuntească sau să-i taie.

Ca să aflu mai multe despre numărul de copaci defrișați în București, despre motivele autorităților pentru atâta dendrocid și despre ce-am putea noi să facem să-i oprim pe angajații ADP când ne trezim cu ei înarmați cu drujbe în fața blocului, l-am contactat pe Dan Trifu, vicepreședintele fundației Ecocivica, care luptă cu aceste defrișări.

La rondul de la Arcul de Triumf nu sunt mai mult de trei copaci amărâţi pe o latură, dar aparent şi asta e prea mult pentru autorităţi. Fotografie făcută acum trei zile. Foto: Mihai Popescu

VICE: De credeți că au loc din ce în ce mai multe defrișări în 2014?
Dan Trifu: Sunt din ce în ce mai multe proiecte, dar și investiții și persoane particulare care defrișează arbori, vezi defrișările ilegale din Parcul Tineretului. Sute de copaci au fost tăiați anul acesta de pe trotuare. Din 2006 lipsesc peste un milion de arbori. Au început să astupe alveolele în care ar trebui să fie plantați arborii.

În ce zone au avut loc astupările?
Toate bulevardele principale și alte câteva străzi. Pe spațiile verzi de dinainte au apărut parcările în spic. Moda a început în sectorul trei, unde deja se vede insuccesul: se ocupă parcarea plus prima bandă a bulevardului. Au continuat sectoarele doi, şase şi patru. Cel mai bine stă sectorul unu, care nu a exagerat.De asemenea, firmele au obligația să planteze un arbore la patru locuri de parcare și se observă că nu este niciunul. De aici pierdem câteva mii de arbori, aproape o suprafață împădurită.

Multă lume este ultragiată zilele astea de cazul copacilor tăiați din Pantelimon.
În zona Iancului-Pantelimon s-au tăiat în jur de trei sute de copaci. Șoseaua Pantelimon avea un scuar de protecţie verde pe ambele trotuare ,tocmai ca să îmbunătățească climatul şi să protejeze cetăţenii de la bloc, că aţi văzut ce trafic infernal e p-acolo. Ori ei au defrişat scuarul, au pus nişte puieţi dintre care probabil doar câţiva vor ajunge la maturitate peste 20 de ani. S-a terminat cu protejarea cetăţenilor de noxele din zonă. Dacă le măsurăm după ce se termină ploiele, veţi vedea că normele maximele admise vor fi mai mari de patru-cinci ori.

S-a schimbat cumva legislația, ca să le dea voie să demareze astfel de operațiuni drastice?
Nu. Anul ăsta comisia pentru Administrație publică din Camera Deputaților a încercat schimbarea legislației spațiilor verzi, dar în urma protestelor a 74 de ONG-uri, s-au oprit. De fapt, le-am arătat ce dezastru ne păștea, mai ales că suntem monitorizați de UE pe calitatea aerului, și au renunțat. Parlamentul a dat lege că și Agenția de Mediu trebuie să-și dea acordul pentru defrișări, de parcă până acum nu și l-ar fi dat prin Legea Mediului.

Arcul de Trumf, București. Foto: Mihai Popescu

Defrișările se fac numai la stat sau contribuie și privații?
Un privat spune că vrea să facă o investiție pe terenul lui. Agenţie de mediu îi dă aviz și-i spune că la suprafața aia trebuie să aibă minimum 30% spațiu verde, așa cum cere și Hotărârea de Consiliu General al municipiului București, adoptată în urma monitorizării capitalei pe calitatea aerului. El o face între cinci şi 12% și vine cu un protocol făcut cu o primărie de sector, că a amenajat un spațiu verde în alt loc, lucru interzis, pentru că atât hotărârea, cât și legea mediului spun că spaţiul verde trebuie amenajat în perimetrul respectiv. Problema e că, dacă verifici locul amenajat de firmă, constați că este domeniul public sau că era deja spațiu verde al blocurilor. Parcul Giulești a fost compensat de atâtea ori, că-l mai făceam o dată. Noi i-am spus gărzii de mediu să nu mai ia în considerare astfel de situații. Legea privind bunurile proprietate publică interzice folosirea domeniului public pentru o investiție particulară. Dar nu există investiție din care bucureștenii sau cei din țară, că e generalizată practica asta, să nu piardă spațiu verde.

De ce s-au înmulțit proiectele de defrișare precum cel din Parcul Operei și cel de la metroul din Drumul Taberei în ultimii ani?
Cu timpul au venit niște administrații mult mai curajoase, care cred că legea nu le poate prinde. Noi am făcut numeroase plângeri și nu știm cum s-o rezolvăm decât respectând legea. Am cerut începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu în dauna interesului cetățenilor pentru cazuri flagrante în care se demolează parcuri și monumente verzi istorice, dar oamenii ăștia sunt protejați într-un fel și nimeni nu vrea să înceapă urmărie penală împotriva primarului general, a arhitectului șef sau a primarilor sectoarelor doi și trei.

Târgu Mureș. Foto: Ecocivica

Care au fost cele mai grave defrișări din ultimii ani în București?
Absolut toate pepinierele din nordul orașului au fost defrișate. Pe majoritatea au fost deja construite clădiri de birouri sau locuințe. Acum suntem în conflict pentru pepiniera din Tei-Toboc, care este retrocedată aproape în totalitate. După ce Primăriile și-au retras copacii, tot mai avem peste o sută de mii de arbori acolo, care se află în stare de maturitate. Noi notificăm în continuare direcția de mediu din cadrul primăriei București, să nu mai elibereze avize de defrișare. Bucureștiul a avut și plantații pomicole, care au dispărut. Tot ce înseamnă refacerea infrastructurii implică defrișări masive. Chiar am avut o acțiune în Lumea Copiilor din sectorul patru, unde am plantat vreo două sute de cireși, în încercarea de a recupera livada defrișată unde e mall-ul din Berceni. O parte dintre ei s-au prins. Urmează zona împădurită a sediului Jandarmeriei din Băneasa, 20 de hectare.

Deci Băneasa este zona cea mai afectată de defrișări.
Da, prin tot ce înseamnă partea dreaptă de la Academia Alexandru Ioan Cuza, unde acum sunt tot felul de clădiri, posturi de televiziune, Liceul Francez și alte obiective. Mai avem și ansamblul Stejarii al domnului Țiriac, din mijlocul pădurii, care a defrișat o groază de copaci. Am salvat o parte din institutul pomicol vizavi de aeroportul Băneasa, deși presiunile erau foarte mari din partea investitorilor, inclusiv a lui Becali. Pe lângă astea, s-au mai ras vreo 60-70 de hectare din pădure. Sunt unii care ar fi trebuit să taie maximum zece arbori, dar au defrișat trei hectare, doar ca să-și facă un palat.

Aparțineau terenurile astea și de Facultatea de Agronomie?
Da. Cele 224 de hectare din nordul Bucureștiului, unde acum e zona comercială Băneasa, ar trebui să aparțină în continuare universității agricole, dar acolo a fost o defrișare masivă, printre care o suprafață enormă de nuci și un arbore protejat pentru valoarea fructelor și lemnului.

Toaletare. Foto: Ecocivica

De foarte multe ori au loc defrișări în spatele blocurilor, sub scuza toaletării.
Hai să lămurim un lucru. Avizul de la Direcția de mediu pleacă foarte bine, li se spune ca la carte ce trebuie să facă. Dar în momentul în care ajunge la ADP-ul de sector, care e în subordinea primăriei de sector, se face exact ce spune primarul, care habar n-are pe ce lume trăiește. Și așa ajung arborii ciuntiți ca niște stâlpi de telegraf, cu scuza să nu cadă o ramură peste vreo mașină sau vreun cetățean. Încercăm să obținem o hotărâre de consiliu mai restrictivă și o măsură de la administrația centrală cu închisoarea pentru aceste „toaletări.” Legislaţia este destul de clară, nu ai voie să tai tot copacul, ci maximum o treime din coroană sau doar vârful ramurilor şi o faci echilibrat.

În ce măsură afectează toaletarea aia barbară copacul?
Unii chiar se usucă în urma ciuntirii, dar problema este alta. Trei arbori produc oxigenul necesar unei persoane, dar dacă e toaletat aşa, nu mai eliberează oxigen aproape deloc şi asta afectează mediul şi sănătatea populaţiei.  Se reflectă și în bugetul Ministerului Sănătății, care cheltuie cu un bolnav de cancer și trei mii de euro pe zi, pentru că nu vor să ia niște măsuri de îmbunătățire a aerului pe care-l respirăm. Spitalul Fundeni înregistrează într-o lună cancere, cât înregistra înainte într-un an.

Artă. Foto: Ecocivica

Cum le foloseşte autorităţilor locale să facă genul ăsta de defrişări masive?  
Lor le e teamă să nu cadă o cracă pe o maşină și să trebuiască s-o plătească. Dar la bugetul de sute de milioane de euro al unei primării, nu e mare lucru să ai câteva maşini avariate într-un an. Noi n-am avut decât un deces provocat de un copac prin Vitan. Așadar, scopul e să facă cât mai multe parcări pe care să le taxeze.

Vecinul meu de la parter avea o problemă că bradul din faţa blocului îi bloca priveliştea spre stradă şi ADP-ul a venit şi l-a tăiat într-o zi în ciuda protestelor noastre.
Un arbore nu poate fi defrişat decât cu aviz de la Direcţia de Mediu. Doamnele care fac vizita pentru aviz se sperie de tot felul de persoane influente sau de locatari gălăgioşi. Chiar mie mi-au tăiat bradul din faţa blocului. Sunt nişte inşi care nu realizează că le oferă copiilor un mediu infect. Oamenii gândesc cu volanul şi autorităţile profită de asta.

Este un mod prin care un locatar care se trezeşte cu echipa ADP în faţa blocului se poate opune sau poate contesta tăierea?
Da, are dreptul să le ceară avizul de defrişare. E bine să sune imediat la Direcţia Inspecţie a Primăriei Generale. Şi să sune eventual şi Garda de Mediu. Dar prima care se ocupă e Poliţia Locală.

Mulțumesc.

Citește mai multe despre copaci și păduri:

Mai taie din ele, dă-le dracu’

Moții s-au răsculat împotriva unei corporații care le taie pădurea

Protestul din Parcul Tineretului a fost ca o plimbare romantică prin ploaie