Cum scapi de amenzile primite la proteste

Acum două zile, m-am trezit cu o amendă de cinci milioane, pentru c-am fost la protestul împotriva proiectului minier Roșia Montană.

|
22 noiembrie 2013, 12:07pm


Alexandru Surcel, foto: Vlad Brăteanu

M-am trezit cu o amendă de cinci milioane, pentru c-am fost la protestul împotriva proiectului minier Roșia Montană. Eu o contest ușor, că eram acolo ca #presaliberă, dar pe lângă mine mai sunt 62 de protestatari care au fost sancționați și amenzile continuă să curgă. Așa că am contactat un specialist care să-mi explice ce spune legea vizavi de proteste și cum contești o amendă. Alexandru Surcel este avocat de 14 ani și parte din grupul juridic Uniți Săltăm, care s-a format la începutul lui octombrie, pentru a oferi asistență juridică protestatarilor. Asta se întâmplă proactiv, prin consiliere în vederea unor acțiuni, cât și retroactiv, prin contestarea amenzilor.

Actele legislative care trebuie cunoscute de toți protestatarii:

VICE: Este împiedicarea traficului o faptă sancționabilă?
Alexandru Surcel: Da, este sancționabilă contravențional și penal.

Care este comportamentul pe care trebuie să îl adopte forțele de ordine la fața locului?
Prima obligație a jandarmului este să se legitimeze, iar dacă nu o face, protestatarul poate să-i ceară asta. Apoi jandarmul trebuie să-i spună protestatarului dacă urmează să-l sancționeze sau este doar o legitimare din rutină. Legea le permite să facă legitimări la libera lor apreciere. Dacă li se pare că situația impune asta, nu ai cum să cenzurezi, au dreptul să o facă. Mai mult, au dreptul să percheziționeze bagajele și buzunarele. Sunt obligați să facă proces verbal la fața locului, dar legea le lasă o portiță.

Protestatarul cum ar trebui să se poarte?
Este recomandabil să te legitimezi. Refuzul te poate duce la secția de poliție. Dacă nu ai acte, dar știi CNP-ul, te pot verifica prin stație. Dacă se întocmește proces verbal pe loc, este recomandabil să faci obiecții pe foaie: nu consideri că faptul este o contravenție, participi la o adunare conformă cu articolul 3 din legea 60 sau ai fost la un flashmob. Flashmoburile nu existau în 1991 când s-a adoptat legea și nu sunt cuprinse în act. Iar ceea ce nu este interzis prin lege, nici noi nu putem interzice – este un principiu de pe vremea romanilor, motiv pentru care, de regulă, jandarmeria tolerează flashmoburile. Dar dacă au ordin să intervină, vor face asta și vor aplica și amenzi. Tu poți însă, să invoci flashmobul în favoarea ta. Refuză semnarea procesului verbal, dar nu spune asta dinainte, pentru că-i obligi să-ți comunice actul acasă și nu ți-l mai fac pe loc. Este un abuz să nu-ți consemneze obiecțiile după ce ai refuzat semnarea. În timpul protestului și al interacțiunii cu jandarmii, e bine să fie întotdeauna cineva care filmează. Nu pot refuza asta pe domeniul public. Filmările previn eventualele abuzuri: dacă sunt filmați, sunt șanse mari să nu abuzeze de autoritate și de funcție.


Foto: Mircea Topoleanu

Jandarmii filmează constant la protest. Au voie? Ce se întâmplă cu filmările respective?
Au voie, ba chiar te pot amenda sau sancționa cu un avertisment ulterior evenimentului, în funcție de ce văd în filmări. Acestea sunt depozitate și păstrate oficial șase luni, exact termenul în care pot fi aplicate contravenții. După care sunt șterse teoretic, dar practic nu avem de unde să știm.

Care este planul de atac când primeşti abuziv o amendă?
Dacă îți vine recomandată cu confirmare de primire, cel mai sănătos e să nu o ridici. Un proces verbal de contravenție care odată emis nu a fost comunicat în 30 de zile, se anulează. E adevărat, băieții ți-l pot aduce acasă personal. Dacă nu te găsesc, ți-l afișează pe ușă, iar atunci se consideră comunicat. Plângere contravențională se face în 15 zile. De anul ăsta plătești și o taxă de timbru de 20 de lei la direcția de taxe locale. Plângerea se depune la judecătoria care trebuie să fie indicată obligatoriu în procesul verbal. Dacă ai refuzat să-l semnezi, este nevoie de un martor, introdus de ei. De multe ori se face asta din burtă, din rândul oamenilor care se găsesc la secțiile de poliție. Este o practică curentă, greu de demonstrat. Ai dreptul să spui altă poveste decât cea din procesul verbal, să adaugi detalii și evident dovada: un martor, pe care-l aduci tu. Teoretic, se poate face și cu filmări.

Îți afectează amenzile cazierul?
Nu există cazier contravențional. Ce se poate întâmpla este să-ți crească amenda în zilele cu mai multe proteste: „Te-am mai prins, nu-ți dăm minimul, ci pe la jumătate, după care maximul cuantumului amenzii".


Jandarmeria la protestele din 2012. Foto Vlad Brăteanu

Dar dacă ai o fire răzbunătoare și vrei ca abuzul jandarmului să fie sancționat?
Poți face o plângere cu caracter disciplinar, dar eu cunosc doar două cazuri de astfel de sancțiuni, iar alea erau cazuri penale. Sunt alte metode de reacție. Poți face petiții către Avocatul Poporului și Comisia Pentru Cercetarea Abuzurilor de la Camera Deputaților. Anul trecut, Piața au făcut asta și a avut loc o anchetă internă a Jandarmeriei. Am primit și noi raportul, este un text amuzant în care Jandarmeria recunoaște că s-au comis abuzuri, dar nu dă niciun nume de abuzator și nici nu recomandă sancțiuni. Răspuns oficial din partea Comisiei nu avem nici până azi. Fără a fi susținător USL, i-am trimis și lui Ponta o petiție prin care-i ceream armistiție contravențională (n.r.: iertarea amenzilor), pentru că s-a urcat la putere pe valul acelor proteste. De un an jumătate, tăcere totală.

Ce-i de făcut dacă pe lângă amendă, te alegi și cu o mică bătaie?
Asta e infracțiune de purtare abuzivă. Trebuie făcută plângere penală cu autor necunoscut la Parchetul Militar și ei îl identifică - se știe cine a fost în dispozitiv, există filmările. Din păcate, există și modalitatea justificată, când prefectul dă ordin să se spargă o adunare care nu vrea să se spargă singură. Există o procedură: se somează o dată, de două ori, trag o rachetă de semnalizare, după care intră în mulțime. Bătăile în asemenea condiții sunt considerate legale. Am avut situații și chiar știu că vor exista niște plângeri penale, când jandarmii au încercat să blocheze coloana de manifestanți și unii dintre jandarmi au lovit efectiv niște oameni, nu i-au îmbrâncit. Astea sunt clar subiecte de plângere penală.

Câte cereri s-au strâns pe grupul juridic până acum și pentru ce?
Până acum s-au strâns 20, 30 de plângeri contravenționale, dar vor fi și mai multe. Cele din valul ăsta nu s-au soluționat, pentru că vor primi termen la anul. Trebuie să se știe că, când sunt mai puțini protestatari, șansele sancționării sunt mai mari. Eventual, în cazul mai multor protestatari, vor fi amendați doar aceia presupuși a fi organizatori. Asta e una dintre preocupările lor de căpătâi: să identifice liderii și să-i atace.


Un protestatar cu un certificat de la Institutul de Medicină Legală, care confirma că un jandarm l-a lovit nasol la picior. Foto: Mircea Topoleanu

Care au fost cele mai nasoale abuzuri de până acum?
Cunosc două cazuri de abuz penal, unde a fost condamnat un jandarm care a zdrobit piciorul unui protestatar în ianuarie 2012. Mai este cazul căpitanului Cașcaval, mutat disciplinar din București în Ilfov după ce, înfuriat fiind că un grup mic de protestatari scanda împotriva lui personal în urma unei conduite abuzive, i-a urcat în dubă, i-a amenințat cu bătaia, a depășit niște limite. Ar fi trebuit să aibă dosar pentru abuz în serviciu, dar nu au mers atât de departe.

Mai există și abuzul de dosar penal, adică inventarea unor cazuri cusute cu ață albă. Cum ar fi incidentul de la Club A, unde avem cinci învinuiri nejustificate: ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea liniștii și ordinii publice, dar nu pentru distrugere. Acuzațiile sunt hilare, pentru că nimeni nu și-a scos mădularul în fața ministrului și e greu să presupui că locatarii n-au dormit din cauza protestului, care se desfășura într-o zonă plină de cârciumi deschise până foarte târziu. Abuzul ăsta este mult mai neplăcut, că se poate lăsa și cu cazier și cu altele, dacă se ajunge la condamnare. Acum trebuie văzut dacă Guvernul vrea asta sau doar să frece niște oameni, după care să înceteze urmărirea penală cu transformare în răspundere administrativă, adică tot aplicarea unor amenzi de tip contravențional.

Există dovezi concrete împotriva învinuiților?
Cazul nu a ajuns în instanță, este încă în stadiul de cercetare penală și nu pot să spun exact toate dovezile de la dosar, pentru că niciunul dintre noi nu are încă acces la el. Eu însumi am fost audiat. M-am aflat în situația caraghioasă de a mă duce la Poliție ca avocat cu trei clienți, de a intra făptuitor și de a ieși martor, ceea ce automat m-a blocat din a acționa ca avocat în cazul respectiv. Nu mi s-a părut că ar exista ceva mari dovezi împotriva învinuiților. Există într-adevăr dovezi împotriva celui care chiar a spart luneta lui Barbu. Doar că ăla este genul de băiat pe care nu-l cunoaște absolut nimeni. Nu l-a văzut nimeni până atunci, nici de atunci încoace. Nu se știe identitatea lui, se știe ce hanorac purta, cum arăta, ba pe filmare am reușit chiar să vedem că avea ceva ascuțit în mână. Probabil nu va fi găsit, întrucât 90% a fost trimis din altă parte.

Pentru abuzurile jandarmeriei la proteste contactați Uniți Săltăm sau scrieți pe adresa avocatiiUS@gmail.com

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte isprăvi ale forțelor de ordine:
Abuzurile de la proteste îi vor costa pe jandarmi jumătate de miliard
Legitimați, salvăm Roșia Montană
Jandarmii nu mai lasă protestele în stradă, fără bătaie
Poliția te învoiește de la școală cu o citație de învinuit

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE