Acest articol are mai mult de cinci ani de la publicare.
Muzică

„Nu dorm, doar mă gândesc puţin!”

Hamacul de festival dă un alt tip de somn, asemănător celui de acasă sau din Paradis, depinde ce ai luat.

de Bogdan Meseșan
01 Iulie 2013, 9:11am

Nu-i aşa că doar la festivaluri pică atât de bine să dormi pe boxe, în picioare, cu fundu'n baltă, pe-o mână sau în cap? Eu odată am dormit pe-un norişor turcoaz. Deh, câteva minute doar. Cel mai comun e somnul direct pe pământul reavăn, dar se poate ațipi la derută pe colţ de zid sau păzind degeaba vreun container. Hamacul de festival dă un alt tip de somn, asemănător celui de acasă sau din Paradis, depinde ce ai luat.

Avantajul la festivaluri e că, oriunde se întâmplă să pic unplugged, muzica intră pe urechi mai lejer şi la fel ca mulți alții, continui să dansez mai sincer în vis, chiar dacă treaz aș înjura DJ-ul. Aşa îmi lărgesc orizonturile onirice. Îmi place tare, e un tip de somn foarte odihnitor. Visez mult mai adânc lipit de soundsystem, bum-bum-bum! Cel care mă trezeşte îmi este duşman pentru câteva clipe, apoi prieten desigur - voia să mă mute puţin din razele soarelui. Şi/sau foiţe.

La Electric Castle s-a dormit foarte puţin – din cauza line-up-urilor forjoase, da, şi a oamenilor puşi pe party benga. Strictul necesar de somn: cea mai subţirică geană cade pentru o clipă pe penultima.

Aşadar, foarte dificil i-am vânat iată pe cei câţiva mai obosiţi. Unul dintre ei vorbea în somn şi am luat-o ca pe un scurt interviu (vezi citatul din titlu). Ghiciţi care? Pont: lângă lăculeţul ăla mişto cu broaşte paranoice era lux. No swimming!

N-ai dormit? Poate te-ai pupat...

Slow public sex made in Transilvania la Electric Castle