FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Degeaba te isterizezi că suntem înconjurați de ruși, că tot votul e singura ta armă

S-a cam dus vremea sancţionării politicienilor prin anularea votului sau prin neprezentare.

Fotografie de Andreea Alexandru / Mediafax Foto

Dacă și pe tine te bântuie imaginea asta, poate ar fi cazul să ieși din casă la alegeri.

S-a iscat, oarecum pe bună dreptate, o mică isterie în jurul tău, pornind de la rezultatele alegerilor din Moldova, Bulgaria şi SUA. Te-ai trezit, vasăzică, ultima insulă de pro-occidentalism din regiune, dar nu-i nimic, şezi calm, a mai rămas mai puţin de o lună până când PSD-ul se pregăteşte să revină în forţă.

Publicitate

O să încerc să-ți explic scurt - şi vag superficial - cum te afectează alegerile din ultima săptămână, ca să pricepi de ce trebuie să ieşi la vot pe 11 decembrie. S-a cam dus vremea sancţionării politicienilor prin anularea votului sau prin neprezentare.

SUNTEM ÎNCONJURAŢI DE PRORUŞI

Igor Dodon, noul președinte al Moldovei. Fotografie de pagina sa de Facebook

Dacă te uiţi la dreapta hărţii, Republica Moldova a fost preluată cu arme şi bagaje de tătucul Putin prin degetul lui mic numit Igor Dodon. N-am zis degeaba cu arme, încă mai există soldaţi şi tancuri ruseşti în Transnistria. Moldova a fost găurită puternic printr-un jaf de un miliard de dolari.

Ştiu, la cum circulă şpăgile cu milioane de euro în traiste de rafie, dintr-o maşină în alta, prin parcări obscure din Bucureşti, ai zice că e puţin. Dar la cum bate crivăţul sărăciei prin Republica Moldova, e ca şi cum i-ai lăsa fără bugetul pe un an de zile.

Citește și: Tot ce trebuie să știi despre Igor Dodon, președintele Moldovei care a mințit că anulează bacul

Moldova, la fel ca şi vecinii noştri de la Sud, bulgarii, sunt uşor dependenţi de gazele ruseşti. Prin urmare, indiferent pe ce parte am întoarce-o, interesele moscovite sunt bine reprezentate acolo. La stânga hărţii, dăm de unguri, unde Viktor Orban taie şi spânzură, aşteptând cu mult interes să reia cât mai multe legături cu Rusia. De sârbi, alţi dependenţi de ruşi, nici nu mai discutăm, că n-are sens.

Pare c-am rămas ultima insulă de pro-occidentali din regiune. Dacă nu suntem atenţi, ne aşteaptă şi pe noi soarta Moldovei. Înapoi în sărăcie.

Publicitate

AŞTEPTĂRI PREA MARI, REZULTATE PREA MICI

Cu excepţia Ungariei, care a scăpat de comunişti mai repede, toate ţările din jurul nostru - implicit noi - au rămas blocate în noroaiele subdezvoltării şi corupţiei endemice. La fel ca în România, şi în cazul lor, odată cu căderea comunismului, puterea a fost preluată de eşaloanele secunde sau tot de aceiaşi indivizi, care au perpetuat proastele obiceiuri.

Dacă ți se pare ciudat că, la 27 ani de la Revoluţie, încă mai dăm cadouaşe învăţătoarelor şi băgăm bani în buzunarele asistentelor din spitale, acelaşi lucru se întâmplă şi pe la vecini, iar asta e din cauză că am avut parte de o clică de parlamentari care a preferat să ţină „masele" sub control punându-le bocancul salariilor mici pe cap. Ei au avut nevoie de voturi ca să fure liniştiţi, nu de o economie sănătoasă care să rupă dependenţa de politicieni.

Această mică corupţie a fost preluată de la părinţi şi dusă mai departe inclusiv de cei care au 30 ani azi, care ştiu ei că nu se face să te duci cu mâna goală la doctor, iar obişnuinţa asta creşte pe măsură ce vrei mai mult. Vrei să-ţi faci firmă? Dă o şpagă şi la ANAF. Vrei să faci mai mulţi bani? Încearcă un contract cu statul şi mânjeşte mai sus. Şi tot aşa. Sună cunoscut, nu?

Bulgăraşul ăsta mic se tot rostogoleşte, mai ales la nivel de provincie - în speţă, în localităţile mai mici - unde serviciile de calitate n-au ajuns şi, implicit, unde nu există grad de comparaţie. Bucureştiul este o bulă, mulţi au ajuns la clinici private, destui îşi duc copiii la grădiniţe sau şcoli particulare, vorbim de o economie complet diferită de cea din restul ţării şi de termeni concreţi de comparaţie.

Publicitate

Or, pentru restul ţării - şi, fireşte, al ţărilor din jurul nostru -, integrarea în Uniunea Europeană a însemnat promisiunea bunăstării, îmbogăţirea tuturor, eradicarea sărăciei şi aşa mai departe. Oamenii nu s-au mai uitat în propria curte, ci s-au raportat la Franţa, Germania, Anglia, Danemarca. „Ia uite ce bine o duc ăia din UE, să vezi ce bine o s-o ducem şi noi!"

Ah, n-o ducem? Oare de ce?

Citește și: Cum te urmărește șpaga de când te naști până mori

Problema în sine nu este la UE, ci este tot la noi în ogradă. După 27 ani de „libertate", suntem în continuare o societate neadaptată la realitate. Cei trecuţi de 35-40 ani (cum ziceam mai sus, nu socoti Bucureştiul aici, deşi nici cu capitala nu mi-e ruşine) încă mai cred că trebuie să le dea statul locuinţă şi loc de muncă. Ba chiar şi ăia mai tineri, care-au auzit de la părinţi că era bine „atunci".

UE ne-a dat, dar nu ne-a băgat şi-n traistă. Ne-a dat fonduri europene să ridicăm România din mizerie, dar noi ce-am făcut? Am aşteptat să vină, precum Ceauşescu, să ne mai dea câte-o sută de euro la salariu - indiferent că-n privat sau la stat - şi să ne construiască UE o casă şi să ne sape tot ei grădina, să ne pună şi-o maşină în faţa porţii, în timp ce noi am votat mai departe cu PSD-ul sau ne-am plâns în gura mare că ne-am săturat de clasa politică, „toate partidele, aceeaşi mizerie."

RUŞII N-OR SĂ INTRE CU TANCURILE ÎN ROMÂNIA, DAR INTRĂ CU POLITICIENII

Fotografie de Hanna Blahed, via În mod ciudat, te simți puternică atunci când porți chiloți cu Putin

Democraţia în sine e un exerciţiu de răbdare. Încerci cu toţi până-l găseşti pe cel potrivit. În ultimii 12 ani, am ratat două rânduri de alegeri în care puteam propune oameni noi, în care puteam încerca partide noi şi, cel mai probabil, asta se va întâmpla şi în 2016. Fiecare tur de scrutin atinge noi recorduri negative de prezentare la vot. Tot mai puţini oameni votează, iar după alegeri, ne căcăm pe noi că iar au ales moşnegii PSD-ul în loc nostru. Asta în timp ce noi ne smiorcăim că n-avem pe cine alege.

Publicitate

Iar ăsta e un lucru bun pentru Vladimir Putin. Ruşii n-or să intre cu tancurile peste noi, dar lucrează finuţ prin grija politicienilor. Eu încă mă-ntreb cum de se mai uită cineva în gura lui Ponta după Colectiv, dar iată că, totuşi, există lume care-l bagă pe sticlă şi pe site-urile de ştiri, mai ales atunci când spune că România ar trebui s-o lase mai moale cu NATO, că Rusia nu e aşa de mare sperietoare.

Putin n-are nevoie de tancuri, e suficientă o armată de Pontaci, de Ghiţăi, de Tăriceni, de Corlăţeni, de Năstăşi, de Băseşti, Videni, de Udre şi Abramburici, de Drăgni şi restul găştilor lor de borfaşi care, de 27 ani încoace, nu sunt interesaţi decât de privatizări dubioase şi contracte cu statul. Niciunuia dintre ei nu-i pasă pe bune de omul de rând, ci doar de averea personală. Iar averea personală depinde în primul rând de restul mafioţilor din jurul lor, care-i susţin şi care, la rândul lor, trebuie să-şi scoată pârleala.

CARE E PERICOLUL PENTRU ROMÂNIA

Pericolul pentru România nu este că vin ruşii peste noi cu tancurile, ci că ne întoarcem într-o epocă întunecată, similară anilor '90 şi începutului anilor 2000, ne întoarcem la corupţie şi la servicii de rahat, la pumnul împins în gura presei, la jaf generalizat, la contracte cu dedicaţie pentru clientela politică, la spitale din care ieşi mai bolnav decât ai intrat şi la şcoli care te prostesc în loc să te deştepte. La încă 50 lei la minimul pe economie şi la alte găleţi electorale, la şpăgi date la ANAF şi la inspectorii ISU ca să treacă cu vederea lipsa stingătorului.

Uită-te la discursul împotriva DNA pe care-l auzi zilele astea. Nu e decât parte din strategie. Propaganda antioccidentală e şi ea tot parte din demersul lor de întoarcere a României în întunericul care le protejează lor ciordelile. Îi auzi des, „Cioloş ne-a fost băgat pe gât de francezi", „Iohannis primeşte ordine de la Merkel", „DNA e unealta dracului american" şi tot restul. La pachet, popii se răscoală împotriva gazelor de şist, iar Coaliţia pentru familie urlă împotriva homosexualilor ca şi când ar reprezenta Antichristul.

Publicitate

Citește și: Am citit o zi numai presă alternativă din România și am simțit cum îmi putrezesc neuronii

Nu trebuie să iubeşti Rusia ca să fii prorus, poţi s-o urăşti în continuare. E suficient să pici în plasa propagandei şi să urăşti Vestul, chit că te-ai deprimat la fiecare aterizare pe Otopeni, la întoarcerea în ţară, aducându-ţi aminte cât de curat şi frumos era la ei şi ce mizerie te aşteaptă acasă. Despre asta-i vorba, „Occidentul decandent" pe care trebuie să-l urâm ca să câştige Putin. Chit că cealaltă faţă a „decadenţei" vestice se defineşte prin corupţie minimă, servicii de calitate, lefuri bune, curăţenie, civilizaţie şi, în general, cam tot ce am vrea şi noi în România, dar nu avem din cauză că stăm acasă şi miorlăim că n-avem pe cine vota.

Nu-i nimic, stai acasă. Pe 13 decembrie, vei smiorcăi că iarăşi au votat babele şi moşnegii în locul tău, iar PSD a luat majoritatea-n Parlament.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre alegeri:
Fraudarea alegerilor este una dintre cele mai vechi tradiţii româneşti
Am vorbit cu românii din Marea Britanie despre alegerile la care n-au voie să participe
VICE îţi dă un kit cu care să treci prin alegeri