FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

​Cum poți face cancer la maturitate din cauza traumelor din copilărie

Niște cercetări revoluționare au demonstrat legătura puternică dintre traumele din copilărie și multe dintre bolile fatale, inclusiv cancerul.

Fotografie de Jamie Lee Curtis Taete

În 1998, viața lui Carol Redding era un haos. Tocmai trecea printr-o despărțire și începea să piardă controlul după o luptă de-o viață cu coșmarele, anxietatea, depresia, tulburarea tiroidă și trei tipuri de cancer (leucemie, cancer la sân și limfom).

Un prieten, care a recunoscut simptomele traumei, a trimis-o pe Redding la Vincent Felitti, pe atunci directorul Institutului de Medicină Preventivă din San Diego și fondator al Studiului despre experiențele adverse din copilărie. Împreună cu Rob Anda, epidemiolog la Centrul de Prevenire și Tratare a Bolilor, Felitti publicase niște cercetări revoluționare care arătau o legătură puternică între traumele din copilărie și multe dintre bolile fatale, inclusiv cancerul.

Publicitate

Felitti i-a cerut lui Redding să completeze un sondaj intitulat Chestionarul ACE, care acoperea zece categorii de abuz, neglijență și disfuncțiune în familie. Redding a primit câte un punct pentru fiecare astfel de experiență bifată. Persoanele care au un scot mai mare de patru au de două ori mai multe șanse să dezvolte boli de inimă, conform descoperirilor lui Felitti. Respondenții cu un scor de peste șapte au șanse de trei ori mai mari să dezvolte cancer.

Redding avea un scor de zece.

„Imediat ce dr. Felitti mi-a zis despre studiul ACE, am văzut puzzle-ul vieții mele în fața ochilor", a declarat Redding pentru VICE. „Dacă nu aș fi trecut prin despărțirea aia, n-aș fi realizat niciodată cât de distrusă eram. Eram distrusă profund. "

Astăzi, studiul ACE e recunoscut de Centrul de Prevenire și tratare a Bolilor și de Organizația Mondială a Sănătății. Mai multe state au aprobat chiar și legi care să încurajeze programele și cercetările în acest domeniu. Dar când Redding l-a cunoscut pe Felitti, studiul abia fusese publicat.

Studiul ACE a fost întocmit din întâmplare, a declarat Felitti pentru VICE. În 1984, Felitti conducea un studiu despre obezitate la facultatea Kaiser. Unul dintre participanții cei mai de succes de la studiu a fost o femeie de 28 de ani care reușise să slăbească 130 de kilograme. Dar șa câteva săptămâni după ce a ajuns la cea mai mică greutate din viața ei, i s-au făcut avansuri la muncă și a pus la loc toată grăsimea pe care o dăduse jos.

Publicitate

„Ne-a zis că fusese victima incestuoasă a bunicului ei de la vârsta de 11 până la 21 de ani și în tot acel timp mâncase ca să gestioneze stresul și suferința", a zis Felitti. „Prin îngrășare, a încercat, inconștient, să devină cât mai puțin atractivă. "

Citește și: iKnife, bisturiul care miroase cancerul, ar putea fi folosit de roboți

Pe măsură ce Felitti a intervievat mai mulți pacienți, a descoperit că jumătate dintre participanții la programul despre obezitate fuseseră abuzați sexual. Stresul toxic în copilărie părea să fie asociat cu obezitatea ; Felitti a început să se întrebe dacă nu cumva traumele din copilărie ar putea avea legătură cu alte boli ale maturității. Așa s-a născut Studiul ACE.

Deși astăzi s-au scris peste optzeci de articole despre ACE, Felitti a zis că majoritatea doctorilor n-au auzit de el și nu întreabă pacienții despre copilărie la consultații.

Pradeep Gidwani, un doctor pediatru din San Diego și director de proiecte la Academia Americană de Pediatrie, ne-a zis că domeniul medical a îmbrățișat foarte lent cercetările ACE, de multe ori pentru că doctorii nu au pregătirea sau resursele potrivite ca să trateze pacienții care prezintă simptome de traume din copilărie.

Redding a zis că nimeni până la Felitti nu a asociat problemele ei de sănătate cu evenimentele toxice petrecute în copilărie – dar era clar că avea traume.

Când ea avea doar patru ani, mama ei a murit din cauza unei hemoragii la creier. Tatăl ei – veteran de război cu simptome de stres post-traumatic – a fost doborât de moartea ei și a devenit un alcoolic agresiv. În copilărie, o bătea regulat pe ea și pe surorile ei ; erau mereu săraci, nu aveau ce să mănânce, iar la un moment dat, familia ei a fost evacuată și Redding a fost trimisă să locuiască cu mătușa ei.

Publicitate

Când l-a întâlnit pe Felitti, a bușit-o plânsul. „Cine ar fi crezut că o chestie care ți s-a întâmplat pe la trei-patru ani te poate îmbolnăvi de cancer când ai patruzeci de ani?" a zis ea.

Bruce D. Perry, doctor la Academia Traumelor din copilărie, ne-a spus că evenimentele din copilăria lui Redding nu au fost neapărat cauza cancerului ei. Studiul original ACE, deși revoluționar, a examinat legăturile dintre experiențele din copilărie și sănătatea la maturitate – nu cauzele directe.

Perry a adăugat că, din cauză că scorul ACE nu ia în considerare vârsta la care s-au petrecut evenimentul traumatic sau numărul evenimentelor sau factorii din jur, „scorul e uneori interpretat greșit de oameni și de doctori – cu cele mai bune intenții".

Citește și: Care e cel mai nasol mod de a muri, din punct de vedere științific?

Totuși, Perry a zis că există dovezi clare de „neurobiologie a stresului".

„De-a lungul timpului, sistemul care îi spune corpului să se apere sau să se pună în gardă ne obosește inima, plămânii, stomacul, sistemul imunitar și chiar și creierul", a zis Perry. „Așadar, cresc riscurile de a dezvolta probleme mintale sau fizice."

Conform spuselor lui Felitti, traumele din copilărie afectează sănătatea adulților în trei feluri: primul e prin mecanisme de apărare precum fumatul, mâncatul în exces, alcoolismul sau consumul de droguri, care au beneficii imediate, dar riscuri pe termen lung. Al doilea e efectul stresului cronic și major asupra anumitor regiuni din creier care controlează sistemul imunitar și reacțiile inflamatorii. Al treilea implică schimbările mecanisemlor epigenetice care controlează expresia genelor.

Publicitate

E o provocare să vindeci traumele trecutului, dar Perry a zis că soluția sunt relațiile sănătoase. Cel mai bun leac pentru traume sunt relațiile, numărul, calitatea și consistența lor, a zis el pentru VICE.

Redding a colaborat cu Felitti și a început cu el o serie de terapii, printre care și terapia cognitivă comportamentală și desensibilizarea mișcării ochilor și reprocesarea, care reduc afectele pe termen lung ale amintirilor toxice și ajută la dezvoltarea mecanismelor de apărare. A început să facă sport, s-a implicat în proiecte cu studenți, a întprit relațiile cu familia. A început să facă jurnalism, să scrie despre amintirile din copilărie. Până la urmă a reușit să se împace cu trecutul și să accepte ce i s-a întâmplat.

Au trecut 16 ani de când Redding era în cădere liberă. Astăzi, spune că viața e mai ușoară, cu mai puțină durere și mai multă bucurie. „Înțeleg cine sunt cu adevărat și îmi place de mine ", a zis ea.

Vezi mai multe lucrări de-ale lui Dustin Grinnell pe site-ul lui.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre cancer pe VICE:
De ce n-am găsit încă un tratament pentru cancer
Cât de aleatoriu lovește cancerul?
Faceți cunoștință cu medicul care le prescrie vibratoare pacientelor bolnave de cancer