Cele mai inutile facultăți din România

Unul din cinci absolvenți este șomer, iar 80% dintre cei angajați profesează în alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit.

|
27 iulie 2015, 12:33pm

Știu, primul gând care-ți trece prin minte este că absolut toate facultățile sunt degeaba. Ceea ce nu-i departe de adevăr, pentru că, în ultimii ani, facultățile de la noi au produs mai mulți șomeri cu pretenții decât absolvenți care și-au găsit de lucru în domeniul în care au studiat. Astfel, unul din cinci absolvenți de facultate este șomer cu acte-n regulă, iar 80% dintre cei angajați profesează în cu totul alte domenii decât cele pentru care s-au pregătit ani de zile. Nici nu e de mirare că se întâmplă asta, din moment ce, în România, să termini o facultate nu mai înseamnă mare brânză. Dacă ții neapărat să ai o diplomă universitară atârnată de perete, o vei avea. Universitățile noastre produc, anual, peste 110 000 de absolvenți.

Dar, în toată puzderia asta de facultăți al căror rol pare să fie doar să amâne, pentru câțiva ani, cererea pentru ajutorul de șomaj, există unele care-s pierdere de vreme chiar mai mult decât celelalte. Și asta o știu și cei care le conduc, cea mai bună dovadă în sensul ăsta fiind lipsa unor rapoarte transparente de contorizare a performanțelor.

Pe site-urile facultăților nu găsești planuri concrete de încadrare a absolvenților în piața muncii și nici informații centralizate care să măsoare câți dintre cei care au obținut diploma și-au găsit un job în domeniu. Totul este extrem de vag, se pune accentul pe vorbăraie ieftină și povești pentru puștani naivi. De aici, deduc că situața nu-i deloc roz. Dacă statisticile ar fi fost în favoarea lor, cu siguranță că le-ar fi promovat intensiv. Dar nu-s, așa că aleg le țină ascunse. Tocmai de asta, nu-i chiar ușor să calculezi care sunt cele mai nefolositoare facultăți.

Am făcut-o, totuși, luând în calcul oportunitățile pe care le ai după ce te alegi cu diploma, cererea concretă din piața muncii sau salariul pentru un post entry-level, asta în cazul super fericit în care prinzi un job în domeniu.

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

Ce poți să faci cu diploma

Facultatea de Geografie e o ciudățenie. Concurența la admitere este extrem de mare (în 2017, la Universitatea din București, erau 6,9 candidați pe loc, iar în 2016 au fost 6,6), în condițiile în care oportunitățile pentru absolvenți sunt aproape inexistente. Conform site-ului Universității din București, un absolvent al Facultății de Geografie poate profesa ca meteorolog, climatolog, hidrolog și alte câteva chestii cu „olog" la sfârșit, poate fi cercetător în cadrul centrelor specializate din țară, angajat în domeniul hotelier și în agențiile de turism sau să ajungă cadru didactic.

De fapt, realitatea e puțin diferită. Cercetarea, în România, e o glumă proastă, pentru că nu există fonduri pentru asta, iar ca să devii agent de turism sau recepționer e de ajuns să faci un curs de calificare care durează câteva luni. Practic, din toate cele enumerate mai sus, singura activitate pe care o poate face numai un absolvent de Geografie este să intre în învățământ și să țină ore despre grupele de munți din Carpații Orientali. Pare o perspectivă sumbră, pe care nu și-o dorește nimeni, ceea ce mă face să mă-ntreb de ce se înghesuie lumea la această facultate. Explicația e simplă: admiterea este, cel puțin teoretic, la îndemâna oricui. Se intră pe baza notei de la bacalaureat și a unei scrisori de motivație, în care candidații sunt invitați să explice de ce vor să studieze Geografia. Păi, ca să se facă recepționeri, nu?!

Numărul de absolvenți și cererea pe piața muncii

Nu există nicio statistică despre numărul absolvenților de Geografie, dar îți poți face o idee dacă te uiți pe locurile disponibile. Doar la Universitatea din București sunt 1085 de locuri, iar la Babeș-Bolyai, din Cluj, 407.

În privința cererii concrete de pe piața muncii, ca să-mi dau seama cât de căutați sunt absolvenții de Geografie, am aruncat un ochi pe posturile disponibile de pe trei dintre cele mai cunoscute site-uri de joburi din România. Am găsit un singur loc de muncă, la o agenție de turism, unde angajatorul specifică în descriere că angajatul ideal trebuie să fie absolvent al Facultății de Geografie. În rest, destule joburi de agenți de turism sau în domeniul hotelier, însă n-am văzut pe nicăieri să scrie că Facultatea de Geografie este o condiție esențială. Se caută oameni rezistenți la stres, responsabili, care știu să lucreze la computer, cunosc măcar o limbă străină și au ceva experiență. Câțiva angajatori mai specificau și „cunoștințe de geografie", dar e clar că n-ai nevoie de o facultate pentru asta.

Salariul de început

Pe lângă faptul că e greu să-ți găsești de lucru după ce termini facultatea asta, chiar dacă o faci, n-o să prea ai de ce să te consideri norocos. Ca profesor debutant, ai putea să câștigi cam o mie de lei net, pe lună. Ca agent de turism sau ticketing, salariile entry-level încep de la opt sute de lei și pot ajunge până la două mii. Dar, după cum ziceam, pentru a te angaja în turism nu-i musai să pierzi trei ani din viață la Facultatea de Geografie.

FACULTATEA DE JURNALISM

Fotografie de Alexandru Nicușor Matei, de la Balul Facultății de Jurnalism,via

Ce spun ei că poți să faci după absolvire

Posibilitățile de încadrare a absolvenților de Jurnalism în piața muncii sunt, la prima vedere, nelimitate. Odată ce obții diploma de licențiat în jurnalism, pare că o portiță magică se deschide și ție nu-ți rămâne decât să cucerești lumea care așteaptă pasivă să fie cucerită. Poți să ajungi redactor, reporter sau realizator de emisiuni radio sau tv, să te angajezi în agenții de publicitate sau departamente de comunicare. Și sigur am omis eu câteva din extraordinarele oportunități. Cum oferta este bogată și toți visează să ajungă (ca) Mircea Badea, și concurența la admitere este pe măsură. Anul acesta, la admitere sunt 8,12 candidați pe un loc, iar anul trecut au fost 9,14.

Numărul de absolvenți și cererea pe piața muncii

Anual, universitățile din România produc peste două mii de absolvenți în Jurnalism și Științele Comunicării. Dar, în același timp, și printre cei mai mulți șomeri. Păi cum așa, că parcă ți se deschidea o ușiță fermecată?! Adevărul e că presa a fost printre domeniile cele mai afectate de criza din ultimii ani. S-au închis o mulțime de ziare, au fost concediați angajați, iar salariile au scăzut drastic sau, în unele cazuri, nu s-au mai dat deloc. Nu întâmplător se spune că „presa e pe moarte".

Așa că e destul de complicat să găsești un job decent. Pe site-urile de profil sunt câteva joburi deschise, la care se caută absolvenți de Jurnalism, dar majoritatea angajatorilor nu prea au bani de dat. De regulă, sunt preferați voluntarii entuziaști care doresc să facă parte din echipe tinere și dinamice. Îți sună cunoscut?

Citește și Tabloidizarea presei începe din Facultatea de Jurnalism

Câți bani poți câștiga

Marea problemă cu Jurnalismul este că, pe lângă miile de absolvenți din fiecare an, bat la aceleași uși încă pe atâția inși capabili să presteze la fel, sau poate chiar la un nivel superior, toate muncile astea „jurnalistice". Să fim serioși, orice om cu minimum de bun simț și puțină cultură generală e în stare să scrie un articol de blog sau să producă conținut de pe alte site-uri. Plus că, o bună parte din oamenii care au făcut carieră-n presă n-au nicio tangență cu vreo facultate de Jurnalism. Sunt destui care se-nvârt în domeniul ăsta și acum n-au de lucru, deci angajatorii au de unde alege. Dacă ai noroc, s-ar putea să fii plătit ok, dar adevărul e că șansele sunt mici. Uite, de exemplu, în căutările mele am găsit un job de redactor online unde ești plătit să scrii articole cu cinci lei sau, dacă-ți place mai mult cum sună, 1 leu pentru o sută de cuvinte.

Din cauza asta, mulți se reorientează în carieră. Sigur, nu-i o regulă, dar eu cunosc doi oameni care au terminat Jurnalismul. Acum, unul lucrează în construcții, iar celălalt a stat o vreme prin presă, dar a ieșit și s-a apucat de muzică, fiindcă banii pe care-i câștiga nu-i ajungeau să supraviețuiască.

FACULTATEA DE ȘTIINȚE POLITICE

Ce poți să faci cu diploma

Conform planului de încadrare de pe site-ul Universității din București, absolvenții de Științe Politice pot să lucreze în instituții ale statului sau europene, în cercetare științifică, în presă sau să se înscrie în partide politice. Scopul facultății este să „pregătească studenții în vederea angajării active în viața politică ca specialiști într-un spectru larg de cariere posibile". Sună interesant, dar în realitate nu-i chiar așa. De fapt, ca să faci politică, în România, trebuie să ai bani și/sau relații, nu facultate. Cu asta nu te bagă nimeni în seamă. La fel, nici ca să lucrezi în presă nu-i necesar să fi absolvit Științele Politice, iar în privința cercetării științifice, poți să te ocupi cu asta, dar s-ar putea să ajungi un expert muritor de foame. Din propria experiență, spun că Facultatea de Științe Politice e ambalată frumos, ca să te atragă, dar nu e decât risipă totală de vreme și bani. Sigur, n-am fost eu cel mai implicat student, ba din contră, dar serios că-n afară să înveți unde să cauți chestii care nu interesează pe nimeni și de care n-o să te întrebe nimeni, niciodată, e fix degeaba.

Numărul de absolvenți și cerere pe piața muncii

Anul acesta, doar Facultatea de Științe Politice din cadrul Universității București a dat țării 178 de licențiați. Iar la admitere au fost 530 de locuri. Partea bună e că-n ultimii ani, lumea s-a cam prins că n-ai motive să dai la facultatea asta, drept urmare concurența la admitere a scăzut. Dacă în 2012 și 2013 erau peste opt candidați pe loc, anul trecut au fost 3,76, iar anul acesta aproape patru. Cât despre joburi, eu m-am uitat pe site-urile specializate în ultimii șapte-opt ani, dar, surprinzător, nimeni nu caută absolvenți pe care să-i pună șefi mai mici de partide sau să-i facă miniștri! Incredibil, nici măcar ăștia din presă nu-i așteaptă pe absolvenții de Științe Politice cu brațele deschise, ca să fie luminați într-ale politicii. În schimb, dacă ești pregătit să te implici ca voluntar în diverse proiecte neinteresante, atunci ești binevenit.


Vezi și cum se distrează studenții care au mai multă băutură la bord


Ce fac absolvenții, în condițiile astea

Foarte simplu, se reprofilează, la rândul lor. Doar 51% rămân să lucreze în domeniu. Sincer, și numărul ăsta mi se pare cam mare. Dintre foștii mei colegi, cred că maximum cinci au urmat o carieră care are legătură cu ce au studiat în facultate. Restul se ocupă cu activități complet diferite. Unii lucrează în asigurări, alții în bănci, alții și-au descoperit talentele de IT-iști, iar alții, după ce-au terminat facultatea, s-au apucat de alta, ca să aibă și ei o specializare, nu o diplomă, și aia cam aspră, pe care scrie „licențiat în științe politice".

FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Ce oportunități ai după absolvire

Dacă ne luăm după ce scrie pe site-ul Facultății de Comunicare și Relații Publice (FCRP) din cadrul SNSPA, vei fi capabil să prestezi nenumărate activități pentru care să fii plătit. Ai spune că nu degeaba sunt 4,68 candidați pe loc. Ei pretind că te învață tot ce trebuie să știi pentru a putea să lucrezi în relații publice, psihologie, creare de imagine, mass-media, marketing politic și electoral, negocieri comerciale, managementul resurselor umane, relații publice internaționale sau gestionarea crizelor. Dar, de fapt, facultatea de Relații Publice poate fi descrisă mult mai simplu: fabrică de șomeri, chiar mai inutilă decât Jurnalismul. E instituția unde se școlesc indivizii ăia care te sună sau îți trimit e-mail, se prezintă ca fiind specialiști în relații publice și se oferă să „îți îmbunătățească brandul personal și să-ți promoveze imaginea atât în mediul offline, cât și în cel online, care a devenit un <> în ziua de azi". Sau ceva de genul.

Piața e saturată de PR-iști aspiranți

Anual, numai la FCRP sunt 440 de locuri disponibile. Nu se știe care este rata de abandon, dar, cu siguranță, cei care nu renunță pe parcurs devin licențiați, pentru că facultatea este una ușoară. Și-apoi, majoritatea se transformă în șomeri ambulanți, care aleargă după un job în PR sau în publicitate. Am câțiva prieteni care sunt mici antreprenori și primesc zilnic cel puțin două-trei CV-uri de la tineri, în special fete, absolvente de Relații Publice, care nu-și găsesc un loc de muncă.

Citește și Războiul viclean al industriei corporatiste de PR împotriva activismului pe internet

Ce e de făcut

În principiu, să încerci să te angajezi în alt domeniu, eventual să faci un curs de calificare și să înveți ceva util. Dacă nu, în paralel cu activitatea zilnică de trimis CV-uri, te poți alătura unui grup de absolvenți care, ca și tine, nu-și găsesc job și împreună să încercați să convingeți umanitatea de necesitatea unui PR. Cine știe, poate peste câteva sute de ani, omul va ajunge să considere PR-istul una din nevoile sale de bază.

FACULTĂȚILE DE MARKETING, MANAGEMENT ȘI TOATE CELE CARE TE-NVAȚĂ CUM SĂ FII ȘEF

Fotografie de Irene Teodor

Ce spun ei că te învață să faci

Facultățile astea reprezintă marele vis românesc. Astea-s instituțiile de succes unde se duc naivii care au impresia că, după absolvire, vor fugi angajatorii după ei ca să le propună să fie șefi. Pe site-urile facultăților de Marketing și Management din cadrul ASE-ului n-o să găsești niciun plan de încadrare a absolvenților în piața muncii și, în general, absolut nimic concret. Chiar de pe site-ul lor, afli că „Facultatea de Management are, printre scopurile fundamentale ce îi justifică existența, furnizarea de specialiști bine pregătiți în domeniul managerial pentru piața muncii". Și nu se opresc, continuă pe aceeași linie: „Eforturile corpului profesoral sunt dirijate, la ciclul de licență, pe furnizarea unor competenţe şi cunoștințe absolut necesare absolvenților noștri pentru a reuși în firmele în care aceștia se vor angaja". Practic, băieții îți promit, într-un limbaj academic, că îți arată ei ție cum să ajungi boss de boss.

Situația e aproape identică pe site-ul Facultății de Marketing, tot de la ASE, unde aflăm că facultatea își propune „să asigure educarea și formarea specialiștilor, managerilor și cercetătorilor în domeniul marketingului prin programe...[bla-bla-bla]". Deci, și de aici ieși tot boss de boss.

Ce se întâmplă când termini

Conform cifrei de școlarizare pentru acest an de la ASE București, sunt disponibile șapte sute de locuri la Management și alte 550 la Marketing. E aglomerație măricică și la admitere, normal. La Facultatea de Management din cadrul SNSPA, anul trecut s-au bătut cinci candidați pe un loc, iar la Marketing, la ASE, trei. Și asta în ciuda faptului că statisticile arată că facultățile astea sunt printre cele mai puțin căutate în piața muncii, iar absolvenții pleacă de acolo așa cum au intrat: fără să știe să facă ceva. Până la urmă, toți se califică pentru posturi de casieri, secretare sau agenți de vânzări, unde vor da, însă, de o concurență teribilă. În medie, pe site-urile de joburi sunt în jur de 150 de aplicanți pentru aceste poziții și probabil că toți ăștia au în CV fie Facultatea de Management, fie cea de Marketing, fie amândouă. Dacă nu-s pregătiți să coboare ștacheta (și se pare că nu-s, toți visând să devină manageri peste noapte), absolvenții de la facultățile astea vor sfârși prin a îngroșa numărul șomerilor.

Citește și: Tu ce ai scris în eseul motivațional de la admitrea în ASE?

Salariul de început

Conform legii, absolvenții de învățământ superior care intră în șomaj primesc o îndemnizație de 75% din ISR, adică 375 de lei pe lună.

Fotografia din deschidere de Ian Norman, via Flickr

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește despre educație în România
Elevii români spun că educaţia sexuală se învaţă de pe Pornhub, din cauza ipocriziei religioase
România pierde între o sută de mii şi un milion de euro la fiecare abandon şcolar
În şcoală nu te învaţă nimeni cum să salvezi o viaţa şi asta e o problemă

Mai multe de la VICE
Site-uri VICE