FYI.

This story is over 5 years old.

Sport

Cum e să mergi la sală-n București, dacă nu-ți plac sportul și oamenii

O să fii singura persoană grasă care transpiră acolo.

Nu mi-a plăcut niciodată sportul, în sensul că n-am avut niciodată sentimentul ăla de euforie care se zice că te cuprinde după efort. Nu am fost genul de copil care-și lua scutire medicală falsă pe tot anul, ca mulți dintre colegii mei, dar mă duceam să frec menta la fotbal sau la baschet, într-o poziție de apărare, în care stăteam de vorbă cu alte loaze ca mine. Totuși, stau destul de bine dacă te gândești că un studiu al Comisiei Europene din 2014 spunea că 60% dintre români nu au făcut niciodată sport. Eu am făcut niște înot și niște arte marțiale în copilărie, de la care am rămas destul de malac, dar lenea și ura asta de sport m-au făcut supraponderal, la fel ca 34,6% din români. Asta ca să nu vorbim de ăia 31,4% care-s obezi.

Publicitate

Singura soluție pe care am găsit-o, pe lângă un regim care să implice mai puțin cancer prăjit, a fost să merg la sală, care este singurul mod în care poți să faci sport într-un mod cât autist posibil. Evident, e oribil acolo și urăsc pe toată lumea, dar măcar nu mai gâfâi când urc cinci etaje pe scări, când nu merge liftul. Dacă ești ca mine (și statisticile spun că cel mai probabil ești), am făcut un ghid prin care să te ajut să supraviețuiești în această bilă de hamsteri numită eufemistic sală de fitness.

GĂSEȘTE O FORMULĂ PRIN CARE SĂ TE ȘANTAJEZI SINGUR SĂ MERGI LA SALĂ

Cea mai grea parte legată de sport și mers la sală e să hotărăști pe bune să le faci. În existența noastră tristă care se rezumă la corporație, metrou, frecat buha-n garsonieră și ieșit la bere vinerea, e greu să faci loc pentru sport fără să sacrifici alte chestii care-ți plac. De-asta sunt slabe șansele să faci sport singur acasă.

Eu mai dădeam din gantere și mai făceam abdomene pe rogojină, dar niciodată nu ajungeam să fac alea 30 de minute de mișcare recomandate de reclamele alea proaste făcute pe bani publici, că mi se făcea lene. Nici cu sala nu mi-a mers prea bine de-a lungul anilor. Am mers circa o lună, o dată la doi ani, înainte să renunț. Până anul ăsta, când am găsit soluția: mă șantajez singur. Și aici nu vorbesc de căcaturi d-alea motivaționale gen să vorbești cu tine însuți în oglindă, ci de faptul că mi-am făcut un abonament pe șase luni care m-a costat practic o mână și-un picior. Mă bazez pe faptul că-s atât de zgârcit încât n-o să-mi iert niciodată c-am dat jumătate de salariu pe mizeria asta degeaba, așa că mă duc aproape zilnic. Trebuie să-ți găsești o metodă prin care să te șantajezi, preferabil nu una în care-ți spui singur ce gras oribil ești, că psihologii zic că asta te face să halești mai mult. Ideea e că statisticile spun că majoritatea oamenilor nu rezistă la sală nici șase luni, deci trebuie să depășești cumva partea asta.

Publicitate

NU EXISTĂ O SALĂ PERFECTĂ, DOAR AIA LA CARE ȚI-E CEL MAI PUȚIN LENE S-AJUNGI

Foto de AMISOM Public Information, via Flickr

Cu toții am visa să mergem la genul ăla de sală de fitness unde faci bazine singur, în piscine olimpice, apoi zaci la masaj și termini cu o partidă de tenis antrenantă, doar că ar trebui să-ți vinzi copiii în sclavie pe următoarele trei generații ca să-ți permiți așa ceva. Din fericire, industria de fitness a crescut destul de mult în București, încât se găsește o sală mică, care probabil arată nașpa, în fiecare cartier. Abonamentul pe lună la ceva de genul ăsta costa undeva între 100 și 150 de lei, ceea ce nu e atât de mult atât timp cât câștigi venitul mediu pe economie.

Eu am fost la vreo patru săli de fitness de genul ăsta din București și a fost destul de ok în fiecare, mai puțin în aia din Crângași care mi se pare suprapopulată. Important e să fie cât mai aproape de tine sau de serviciul tău, ca să treci peste lenea de a te duce acolo și să fie cât mai puțini oameni care să te oripileze acolo.

OBIȘNUIEȘTE-TE CU BĂRBAȚI DE PESTE 30 DE ANI CARE VORBESC PRECUM PUȘTANI DE 14 ANI

Foto de Dylan via Flickr

Să fim serioși, nu o să te simți niciodată complet ok alături de oamenii de la sală, din simplul motiv că, dacă te-ai fi înțeles cu sportivii sau cu cocalarii, ai fi practicat un sport real până acum. Sălile sunt pline de bărbați de peste 30 de ani care fac aceleași glume pe care le făceau când erai mic, în curtea școlii, și nu poți decât să te adaptezi.

Publicitate

Mă fascinează că n-am fost la o sală unde să nu fie bărbați macho care vorbesc în continuu la vestiare despre penisurile lor, de la cum au „sula magică" la conversații despre momentele în care e OK să faci „elicopterul cu pula", în fața prietenei. Astea-s părțile ok, pe care poți să le ignori. Mai nașpa sunt ăia care sunt înfometați de atenție și vor să-ți arate ce demizei sunt. De obicei practică sporturi de contact precum MMA și fac glumițe precum „da, m-am bătut o dată cu un karatist expert. Fac ei scheme, dar dacă se pun cu-n kickboxer ca mine le dau un pumn în burtă și le transfom centura neagră într-una maro".

POARTĂ MEREU CĂȘTI ÎN URECHI CA SĂ NU VINĂ NICIUN HĂNDRĂLĂU SĂ-ȚI DEA SFATURI

Cea mai mare problemă cu oamenii care au mult timp liber și-o freacă multe ore la sală e că se plictisesc mai rău ca tine. De-asta mulți dintre ei o să vină să-ți dea sfaturi, de cele mai multe ori contradictorii, pentru absolut tot ceea ce faci. O s-o facă pe un ton arogant și cicălitor, pentru că-n general nu suportă oamenii care vin mai rar ca ei la sală, că au impresia că vii doar să faci duș și să stai pe Facebook.

În ultima vreme mă duc doar să alerg foarte mult la bandă, care-i genul de lucru legat de care nu poți să dai sfaturi, oricât te-ai strădui. Totuși, un băiat tot a simțit nevoia să mă atenționeze că i se pare că nu țin prosopul cum trebuie pe bară și mi-a ținut o întreagă dizertație despre raportul prospop-bandă. Din fericire, pentru asta s-au inventat căștile. Nici măcar nu trebuie le conectezi la muzică, trebuie doar să se vadă firul, ca să alungi toți oamenii de bine.

Publicitate

Bine, n-ar strica nici să ai muzică-n căști, că majoritatea sălilor de fitness folosesc același playlist de sport care circula pe DC++ prin 2000 cu house ieftin și BUG Mafia.

NU ÎNCERCA APARATE DE-A-N PULEA CĂ RĂMÂI CIUNG

Foto de istolethetv via Flickr

Pe cât de nasol e să te cicălească tot felul de oameni cu IQ-ul unui crevete, e mult mai nasol să te duci tu de prost și să încerci să tragi ca nesătulul de fiare până te epuizezi, fără să știi exact ce faci.

Chestiile astea se întâmplă, de obicei, când mergi prima dată la sală în liceu. Am întrebat un hăndrălău care aparat e bun pentru antebrațe, mi-a arătat și am tras acolo până am făcut niște microrupturi musculare. Două zile după aia m-am chinuit doar ca să mă îmbrac. Ideea e să nu te apropii de nimic cu greutăți, dacă nu știi cum funcționează. Întreabă un trainer sau uită-te pe YouTube cum se face, ca un om normal de 20 și ceva de ani.

ÎN GENERAL, CHESTIILE DE LA CARE TRANSPIRI SUNT CELE MAI BUNE

Foto de CherryPoint via Flickr

Una din prejudecățile stupide pe care oamenii le au legate de sală e că slăbești dacă ridici greutăți, ca-n desene animate. În general de la greutăți doar te faci și mai mare și mai lat. Dacă ești leneș în restul timpului, pur și simplu o să-ți crească stratul de slană odată cu ăla de mușchi.

Dacă te duci doar pentru slăbit sau ca să nu mai gâfâi când te apleci să-ți legi șireturile, e recomandat să faci chestii din secțiunea cardio, adică bandă de alergat și toate tipurile de biciclete statice posibile. Dacă ești tipă, e probabil mai bine să te duci la aerobic. Spun asta, pentru că nu am văzut niciodată femei supraponderale la fitness, deci presupun că ăla e mai eficient.

Publicitate

NU TE BAZA PE COMPARAȚII CU ALȚII, CĂ EȘTI PROBABIL CEL MAI NASOL DE ACOLO

Foto de shortCHINESEguy via Flickr

Cel mai deprimant lucru legat de sală e să-ți măsori progresul în oglindă, în mare pentru că nu ai șanse să arăți mai bine nici după luni de antrenamente. Singurul lucru mai rău ca asta e să-ți măsori progresul comparativ cu alții, că ajungi să te simți ultimul om de acolo, probabil pentru că asta ești. În plus, ești probabil singura persoană care transpiră dezgustător de vizibil acolo, în afară de bărbații ăia cu bicepsul cât o cutie toracică, care ridică 50 de kile pe-un braț și a căror transpirație miroase a mâncare de câine, din cauza suplimenților alimentari pe care-i iau.

Nu cred că am mers vreodată la o sală de fitness unde să fie preponderent oameni grași transpirați și epuizați care se urăsc. De obicei, sunt pline de femei tonifiate și de bărbați masivi care repetă aceleași exerciții pe care le-au făcut ca să ajungă așa. De-asta și renunță majoritatea oamenilor supraponderali, că nu prea îți vine să te duci undeva unde simți că mergi degeaba. Totuși, sala rămâne cea mai decentă metodă de slăbit pentru oamenii care urăsc sportul, deci ar trebui să ne obișnuim cu toții cu ea în viețile noastre.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește mai multe despre sală:
Cum să arăți bine la sală
Cum să faci sex la sală
Sala de antrenament Penang 69