FYI.

This story is over 5 years old.

Muzică

De ce premiile Grammy pentru muzică dance sunt o mizerie

Au trecut două decenii de când se dau premii Grammy pentru ceea ce s-ar putea numi producții „dance".
19.2.16

La 17 ani după ce primul Grammy pentru cea mai bună melodie dance a ajuns la siroposul și mediocrul clip disco al Donnei Summer cu Giorgio Moroder, Academia de Arte și Producție Muzicală încearcă să-și dea seama ce e de făcut cu muzica electronică. Ea e încadrată la trei categorii– Cea mai bună melodie Dance, Cel mai bun album Dance/Electronic și Cel mai bun remix non-clasic. Anul acesta, nominalizările au fost încurajator de diverse și au dat șanse artiștilor din underground, ca Flying Lotus sau CFCF, dar și celor care reușesc să umple stadioane, ca Skrillex, Diplo sau Kaskade.

Publicitate

E o premieră pentru academie. Au trecut două decenii de când se dau premii Grammy pentru ceea ce s-ar putea numi melodii „dance" și, în afară de câteva trofee date în stânga și în dreapta unor legende din underground (un pic de Aphex Twin, un pic de Frankie Knuckles), aceste noi categorii au funcționat ca moduri de a premia vedete care oricum câștigau și în alte secțiuni.

Cei bogați devin întotdeauna mai bogați când e vorba de Grammy-uri. Iar să te plângi că cei care votează de atât timp nu țin pasul cu o cultură ale cărei rădăcini pornesc de la niște indivizi de culoare, gay, e fără doar și poate un exercițiu futil. Insistența de a-i oferi trofeu peste trofeu lui Justin Timberlake (cum s-a întâmplat în 2007 și 2008) începe să devină un act ostentativ și e o dovadă de ignoranță a faptului că muzica dance înseamnă muzica pe care oamenii dansează în cluburi. Hai să aruncăm o privire la câștigătorii categoriei Cea mai bună melodie dance de-a lungul anilor și la piesele mai bune pe care de obicei le surclasează. Cu ocazia asta, vom vedea cât de departe a ajuns academia în înțelegerea genului și cam cât mai au de învățat.

1998

Cine a câștigat: Donna Summer și Giorgio Moroder, „Carry On"

Cine ar fi trebuit să câștige: Daft Punk, „Da Funk"

Categoria a demarat cu ceea ce ar fi trebuit să fie evident. Deși lansată în 1995, piesa „Da Funk" a celor de la Daft Punk, care e răvășitoare, era eligibilă pentru categoria asta pe motiv că a fot inclusă pe albumul Homework din 1997. Acest robo-funk trepidant ar putea fi încă cea mai inventivă și „de dans" piesă nominalizată vreodată în istoria premiilor. Cu toate astea, Giorgio Moroder și Donna Summer, zei cum sunt, au plecat cu un trofeu pentru imitația unui material siropos la care începuseră să lucreze cu 20 de ani în urmă. E doar primul din multele cazuri în care niște nume cunoscute câștigă în fața unui delir muzical de netăgăduit.

1999

Cine a câștigat: Madonna, „Ray of Light"

Cine ar fi trebuit să câștige: Daft Punk, „Around the World"

Publicitate

O piesă a Madonnei din perioada apusă câștigă în fața mascaților care au marcat cluburile cu stilul lor fulgerător. Oare Madonna a luat de bune toanele post-trip-hop pe care toți le considerau a fi muzică electronică? Foarte bine, dar asta nu face altceva decât să fixeze bâlbâiala din „Ray of Light" într-un moment și mai îndepărtat din trecut. Al doilea vers? La fel ca primul.

2000

Cine a câștigat: Cher, „Believe"

Cine ar fi trebuit să câștige: Fatboy Slim, „Praise You"

„Believe"-ul al lui Cher tocmai ce pierduse în fața imnului libidinos „Smooth", al lui Santana, la categoria Melodia anului. A reușit însă să agațe un premiu în categoria Cea mai bună melodie dance pe motivul că… Cher a fost un promotor al autotune-ului? Sau pentru folosirea insistentă a unui kick drum? Sau pur și simplu pentru că e Cher? E aproape aceeași poveste ca în urmă cu doi ani, doar că în 2000 nu s-a găsit un candidat care să merite premiul mai mult. Al doilea hit al lui Norman Cook – o trăncăneală de piane care dau o stare de beatitudine – avea șanse la premiu. Chiar dacă putea fi auzit prin cluburi, chiar și asta ar fi fost o alegere mai sigură față de chestiile care existau în underground în perioada aia.

2001

Cine a câștigat: Baha Men, „Who Let the Dogs Out?"

Cine ar fi trebuit să câștige: Moby, „Natural Blues"

Moby însuși a spus-o cel mai bine în interviul care a urmat premiilor Grammy din 2001. „Anul trecut am pierdut în fața lui Beck și Santana, iar asta a durut un pic mai tare.", a spus el, referindu-se la nominalizarea lui „Play" la categoria Cel mai bun album alternativ. „Dar să pierd în fața celor de la Baha Men… Mă pufnește râsul, știi?"

2002

Cine a câștigat: Janet Jackson, „All for You"

Cine ar fi trebuit să câștige: Daft Punk, „One More Time"

Publicitate

Toate categoriile Grammy, în afară de Albumul anului, ajung de obicei să ruleze la fel de insistent ca alegerile locale – câștigătoarele „în funcție", așa cum le numesc votanții obișnuiți. Chiar și o piesă legendară care e numărul 1 în topurile din Franța, numărul 2 în Marea Britanie sau un respectabil numărul 61 în State, va pierde de fiecare dată în fața unui Jimmy Jam și Terry Lewis.

2003

Cine a câștigat: Dirty Vegas, „Days Go By"

Cine ar fi trebuit să câștige: Dirty Vegas, „Days Go By"

Anul 2003 a fost sărac la categoria asta, însă a fost prima dată când s-a trecut de la zona de pop spre cea de dance. Votanții au fost ghidați cu finețe către a nu oferi trofeul unei vedete pop care dă năvala într-o categorie nouă. Premiul a fost câștigat de britanicii de la Dirty Vegas, iar selecția nu a fost deloc una proastă. Piesa e un house destul de flasc, care și-a câștigat celebritatea dintr-o reclamă la mașini, dar hei, măcar e destul de aproape de genul dance.

2004

Cine a câștigat: Kylie Minogue, „Come Into My World"

Cine ar fi trebuit să câștige: Groove Armada, „Easy"

La numai un an după, votanții par să fi uitat din nou ce e muzica dance. Groove Armada pierduse trofeul din 2003 (cu mega-piesa „Superstylin") în fața celor de la Dirty Vegas. Deși nu e amuzant că „Easy" a fost umilit, un trofeu acordat piesei ar fi ajutat la înțelegerea a ceea ce ar trebui să reprezinte categoria asta. Piesa lui Kylie Minogue e cu siguranță mai bună, dar un sintetizator n-o transformă într-o piesă dance.

2005

Cine a câștigat: Britney Spears, „Toxic"

Cine ar fi trebuit să câștige: Chemical Brothers, „Get Yourself High"

Publicitate

„Toxic" ar putea fi cea mai bună piesă care a primit vreodată trofeul ăsta. Dar asta nu înseamnă neapărat că ar fi trebuit să câștige. E un caz bizar, pentru că există două remixuri ale hitului care chiar sunt piese de club. Însă nici versiunea lui Armand Van Helden, nici cea a lui Felix Da Housecat nu au fost nominalizate, așa că trofeul a ajuns la încă una din piesele synth-pop, de data asta în fața unei piese pertinente a celor de la Chemical Brothers, care, întâmplător, a fost și ea mixată de Felix Da Housecat în același an.

2006

Cine a câștigat: Chemical Brothers, „Galvanize"

Cine ar fi trebuit să câștige: LCD Soundsystem, „Daft Punk Is Playing at My House"

Dreptatea a venit un an mai târziu pentru Chemical Brothers printr-un trofeu pentru „Galvanize" și o sincronizare bănoasă a aceleiași piese, făcută de Anheuser-Busch. A meritat mai mult ca sigur premiul, doar că s-a întâmplat ca piesa „Daft Punk Is Playing at My House" să fie și ea nominalizată în același an. Două nominalizări foarte bune din cinci e ceva impresionant. Să obții punctajul maxim e ceva ce-și dorește oricine, însă e un eșec major când pui în balanță semnificația artistică și cea comercială. Cu toate astea, nominalizarea unor hituri de club e un semn clar de îmbunătățire.

2007

Cine a câștigat: Justin Timberlake, „Sexyback"

Cine ar fi trebuit să câștige: Pet Shop Boys, „I'm With Stupid"

Oricine ar fi fost optimist după ceea ce s-a întâmplat în anii anteriori, a fost cu siguranță dezamăgit de data asta. Evident, Timberlake câștigă.

2008

Cine a câștigat: Justin Timberlake, „Lovestoned"

Cine ar fi trebuit să câștige: Chemical Brothers, „Do It Again"

Publicitate

La momentul ăsta, după un deceniu întreg de dezamăgiri și doi ani consecutivi în care Justin Timberlake câștigă trofeul, s-ar putea spune că oamenii care se așteptau la altceva sunt pe drumul greșit. În cazul ăsta, de ce mai sunt nominalizate piese ale celor de la Chemical Brothers? Cum poți să compari o piesă electro-house cu piesa aia căreia taică-tu îi dă play când conduce? E absurd să găsești un etalon prin care să le evaluezi pe ambele.

2009

Cine a câștigat: Daft Punk, „Harder, Better, Faster, Stronger"

Cine ar fi trebuit să câștige: Daft Punk, „Harder, Better, Faster, Stronger"

În 2009 am respirat ușurați. Ar putea fi vorba de versiunea live sau de reputația distrusă de un sample al lui Kanye West, dar, după eșecul lui „One More Time" din urmă cu un deceniu, devine acceptabil. Daft Punk n-a reprezentat chiar avangarda culturii tinere, dar e un pas mare în direcția asta dacă luăm în considerare Alive 2007, un album care nu are mulți concurenți la titlul de cel mai important album electronic live al tuturor timpurilor.

2010

Cine a câștigat: Lady Gaga, „Poker Face"

Cine ar fi trebuit să câștige: David Guetta, „When Love Takes Over"

Relativei victorii din 2009 i-au urmat, desigur, doi pași înapoi. Lady Gaga a ras tot ce stătea în picioare în categoria electronică din 2010, în timp ce David Guetta era singurul nume care venea din zona dance. Cum Guetta era opțiunea evidentă a minților mai luminate, e clar că pe undeva s-a strecurat o eroare.

2011

Cine a câștigat: „Only Girl (In the World)"

Cine ar fi trebuit să câștige: Robyn, „Dancing on My Own"

Publicitate

În 2011, Rihanna câștigă și nicio piesă din lumea cluburilor nu e nominalizată. Piesa lui Robyn e excelentă și conține cuvântul „dancing". Hai să mergem pe varianta asta.

2012

Cine a câștigat: Skrillex, „Scary Monsters and Nice Sprites"

Cine ar fi trebuit să câștige: Skrillex, „Scary Monsters and Nice Sprites"

Nu se știe din ce motiv, deși bugetul Atlantic Records probabil că nu a fost afectat, se pare că ceva s-a clarificat în mințile votanților. Astfel că Skrillex a câștigat trofeul. Fiind pe val, el primește și trofeul pentru Cel mai bun album dance/electronic cu „Scary Monsters and Nice Sprites", precum și cel din categoria Cel mai bun remix non-clasic, pentru o versiune a lui Benni Benassi.

2013

Cine a câștigat: Skrillex, „Bangarang"

Cine ar fi trebuit să câștige: Skrillex, „Bangarang"

ibidem

Skrillex câștigă din nou cu Bangarang, EP-ul cu același nume. Asta înseamnă șase premii în doi ani pentru un producător ale cărui piese sună ca de pe altă planetă. Skrillex era destul de criticat și dușmănit la vremea aia, dar e totuși un câștig.

2014

Cine a câștigat: Zedd, „Clarity"

Cine ar fi trebuit să câștige: Zedd, „Clarity"

EDM a preluat ștafeta, fie că e de bine sau de rău. „Clarity" nu e piesa pe care o vei asculta vineri la două noaptea noaptea, dar hei, e dance și e distractivă și cu siguranță e mai mult decât se poate spune despre restul câștigătorilor la categoria asta.

2015

Cine a câștigat: Clean Bandit, „Rather Be"

Cine ar fi trebuit să câștige: Zhu, „Faded"

Publicitate

Câștigătorul de anul trecut a fost încă un mic pas greșit, totuși o încercare încurajatoare. Britanicii de la Clean Bandit au marcat o reîntoarcere la zona de electro-pop, însă toți ceilalți nominalizați (Disclosure, Duke Dumont, Basement Jaxx și Zhu), deși cu priză la public, au reprezentat ceea ce poate fi considerat muzică dance.

2016

Cine ar trebui să câștige: Flying Lotus, „Never Catch Me"

Cine e posibil să câștige: Jack Ü, „Where Are U Now"

După mai mult de un deceniu pierdut în sălbăticie și o identitate oscilantă, categoria Cea mai bună melodie dance a început să se stabilizeze în ultimii cinci ani. Tranziția progresivă coincide în mod evident cu popularizarea EDM. Are sens că oamenii încep să înțeleagă muzica electronică în același ritm cu care EDM a devenit o instituție generatoare de hituri și headlineuri de festival. Anul ăsta am avut nominalizări ca super-colaborarea Flying Lotus cu Kendrick Lamar pe piesa „Never Catch Me", Skirllex, remixul lui Diplo pe „Where Are Ü Now", al lui Justin Bieber, „Runaway"-ul bâlbâit al lui Galantis, Chemical Brothers cu Q-Tip și al lor „Go" și piesa de stadion a celor de la Above and Beyond, „We're All We Need". Nu sunt toate extraordinare, dar sunt cel puțin reprezentative pentru lumea dance-ului, ceea ce e o premieră.

Citește și Cât de limitată e muzica dance?

Chiar și în cel mai rău caz, Galantis câștigă un trofeu. Dar e de așteptat de la un ciudat din Los Angeles care face înregistrări cu referințe la DMT și al cărui ultim album a fost inspirat de experiențe la granița cu moartea. Skrillex și Diplo cu Justin Bieber vor fi în lumina reflectoarelor, dar faptul că Flying Lotus sunt contracandidați pare a fi o victorie. A durat aproape 20 de ani, dar e cazul să fim optimiști cu privire la ce înțeleg votanții premiilor Grammy prin „melodie dance". Iar asta e o premieră.

Traducere: Alexandra Andrieș

Urmărește VICE pe Facebook

Mai citește și despre alte premii:
Fotografii din culisele Oscarurilor pentru industria pornografică
Romii de la Gala de Excelenţă sunt români mai buni ca tine
Fotografii de la Premiile Pornografiei Gay din Marea Britanie