FYI.

This story is over 5 years old.

Chestii

Am aflat cum se vor recupera supraviețuitorii incendiului de la Colectiv, de la psihoterapeuți

Textul ăsta e pentru toți cei care știu despre sindromul post-traumatic doar din filmele americane cu veterani.
4.11.15

Fotografie de la omagiul adus victimelor din Colectiv. Fotografie de Andreea Alexandru / Mediafax Foto

După drama de la Colectiv, pentru persoanele afectate o să urmeze o lungă perioadă de recuperare. În primă instanță, refacerea fizică, pentru cei răniți în incendiu, etapă care presupune restabilirea funcțiilor vitale. Apoi, urmează recuperarea psihică, atât pentru supraviețuitori, cât și pentru toate persoanele care au fost implicate, direct sau indirect, în această tragedie.

Statisticile spun că sindromul post-traumatic, adică apariția unor simptome de anxietate cauzate de expunerea la o întâmplare negativă, se dezvoltă la aproximativ 10% dintre cei care au legătură cu un astfel de eveniment. Și pentru că cei mai mulți dintre noi nu știm cum se manifestă acest sindrom post-traumatic și nici ce înseamnă recuperarea psihologică, poate doar puțin, din ce-am văzut în filmele americane cu veterani de război, am vrut să înțeleg ce presupune asta, concret.

Publicitate

Așa că am stat de vorbă cu trei psihoterapeuți care oferă gratuit sprijin psihologic pentru cei afectați de incendiul de la Colectiv. Am aflat prin ce stări vor trece supraviețuitorii în următoarele luni, cum decurge procesul de consiliere psihologică și cum a fost afectată societatea noastră de această catastrofă.

COȘMARURI, REACȚII BRUȘTE SAU ATACURI DE PANICĂ SUNT FENOMENE UZUALE PRINTRE VICTIMELE UNEI TRAGEDII DE ASEMENEA PROPORȚII

Din nefericire, am aflat că multe victime ale tragediilor nu solicită suport psihologic din partea specialiștilor. De asta, e bine de știut că există o serie de indicatori care reprezintă motive s-o facă. Luiza Udrea, consilier psihologic și psihoterapeut care s-a implicat voluntar în grupul de intervenție psihologică pentru victimele de la Colectiv, ne spune care sunt aceste semnale. „Pacientul poate retrăi evenimentul traumatic, prin coșmaruri, flash-backuri, reacții necontrolate sau atacuri de panică. În plus, pot să apară comportamente antisociale precum izolarea, evitarea situațiilor cotidiene, sentimentul de singurătate ori convingerea că ceilalți nu-l pot ajuta. Se poate ajunge inclusiv la depresie, gânduri suicidale ori utilizare abuzivă de substanțe, ca metodă de amorțire a simțurilor și gândurilor", spune Luiza Udrea.

Vindecarea se concentrează pe convingerea pacientului să accepte modificările survenite după tragedie: „Supraviețuitorii trebuie ajutați să înțeleagă schimbările prin care au trecut, să își accepte eventualele sechele fizice cu care vor trăi de acum înainte. Nu doar psihoterapeutul trebuie să fie atent la stările emoționale ale pacientului, ci și rudele și cunoscuții".

Publicitate

Diana Vasile, președinte al Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT), avertizează că manifestările supraviețuitorilor incendiului trebuie observate cu atenție, mai ales în următoarele luni, iar cei care oferă asistență psihologică au obligația să determine dacă acestea fac parte din registrul normal sau complicat, patologic al suferinței. „Normale sunt toate trăirile senzoriale și emoționale specifice fazei. Acum, spre exemplu, ei vor fi în faza de șoc și furie, iar apropiații și cei dragi trebuie să le ofere ajutor".

EXISTĂ RISCUL CA SUPRAVIEȚUITORII SĂ-ȘI PUNĂ SINGURI VIAȚA ÎN PERICOL

Psihoterapeuții încep să se îngrijoreze în momentul în care manifestările pacienților pun în pericol propria persoană sau pe cei din jur. Acestea sunt manifestările complicate. În astfel de cazuri, pacienții ajung să se expună riscului, suferind un proces de disociere. Practic, ei nu procesează corect informațiile și nu înțeleg ce se întâmplă în jurul lor. Diana Vasile explică: „De exemplu, pot traversa strada prin locuri nepotrivite, să se lovească și astfel își pot pune singuri viața în pericol".

Un alt punct critic, care poate să apară la puțin timp după evenimentul nefericit, este acela ca persoana în cauză să considere că este în regulă, dar, de fapt, să nu fie. În situația asta, intervenția psihologică e necesară, se impun verificări și evaluări din partea specialiștilor, precum și exerciții de prelucrare a durerii și a informației traumatice (coșmarurile, flash-backurile, durerile etc): „Noi acționăm atunci când ne dăm seama că pacientul nu poate avea grijă de sine, că nu este coerent", spune Diana Vasile.

SUPRAVIEȚUITORII POT AJUNGE SĂ SE CULPABILIZEZE, PE MOTIV CĂ EI TRĂIESC ȘI ALȚII AU MURIT

Fotografie de Lies Thru a Lens, via Flickr

Gabriel Diaconu, medic psihiatru, post-traumatolog, inițiator al grupului de intervenție psihologică pentru victimele de la Colectiv, precum și membru al comunității rock underground, cum se definește el însuși, spune că un fenomen frecvent, în rândul celor care au rămas în viață după un asemenea eveniment, este sentimentul de culpabilizare. El atrage atenția că e posibilă și o astfel de reacție: supraviețuitorii să poarte vina că ei trăiesc, sunt în viață, iar cunoștințe și prieteni de-ai lor nu. „Pacienții care trec prin asta trebuie sprijiniți și ajutați", adaugă Gabriel Diaconu.

Despre acest sentiment de vină, Diana Vasile spune că este un complex de gânduri pe care persoana afectată îl are: „Aceste gânduri apar ca urmare a trăirii profunde de neputință din momentul traumatizării și din perioada imediat de după traumatizare, cauzată nu doar de spaima intensă, ci și de neputința de a opri lucrurile. Indiferent cât au ajutat supraviețuitorii, poate unii chiar au salvat vieți, nu se poate astupa senzația de neputință. Psihicul se apără, se modifică dezvoltând construcții psihice, încearcă să creeze scenarii, ipoteze". Totodată, Diana Vasile susține că, în timp și cu consilierea adecvată, aceste construcții vor dispărea, pacienții vor putea să-și accepte neputințele și să trăiască cu ele.

Publicitate

Tot de la Diana Vasile am aflat că supraviețuitorii de la Colectiv deja au început să apeleze la serviciile oferite gratuit de ISTT. „Pot spune că principala problemă a supraviețuitorilor, în această primă fază, este că se simt copleșiți de evenimente. De aceea, ei trebuie menajați și tratați cu maximă atenție de către cei din jur".

COMPASIUNEA EXAGERATĂ A SOCIETĂȚII ESTE UN PERICOL PENTRU SUPRAVIEȚUITORI

În ceea ce privește modul în care pacienții trebuie tratați, Gabriel Diaconu spune: „Primul lucru important este comuniunea, compasiunea umană și legăturile imateriale între oameni. În aceste momente, familia și apropiații victimelor se pot organiza în grupuri de sprijin intra-familiale. Totuși, pe termen scurt, chiar dacă apropiații au tendința să-și exprime compasiunea față de victime, nu este încă momentul să se facă coadă prin spitale. Supraviețuitorii ar putea fi copleșiți de asemenea manifestări".

Principala responsabilitate a celor aflați în preajma victimelor este să aibă grijă să nu creeze panică, sub nicio formă. Cei afectați nu trebuie supuși unor presiuni suplimentare și nu trebuie să li se aducă la cunoștință ce li se poate întâmpla mai rău. „Trebuie luat totul, pas cu pas. E important să nu se accentueze lucrurile rele: frică, durere, neputință, vulnerabilitate. Pe deasupra, compasiunea exagerată este o tensiune suplimentară, care nu este indicată", ne spune Diana Vasile.

Citește și Cum ne-a transformat tragedia de la Colectiv într-o comunitate

Același lucru îl subliniază și Luiza Udrea, care crede că o avalanșă de oameni care se adună în jurul pacienților face mai mult rău decât bine și îngreunează recuperarea. „Trebuie să îi ajutăm să-și găsească repede reperele și să se echilibreze, dar fără să-i încărcăm cu propriile noastre temeri și dureri sufletești".

DUPĂ DRAMA ASTA, FIECARE DIN NOI AR PUTEA AVEA MANIFESTĂRI POSTTRAUMATICE

Fotografie de Mircea Topoleanu, via Tot ce știm până acum despre incendiul din Colectiv, în care au murit 27 de oameni

Psihoterapeuții ne spun că un eveniment de proporții uriașe, așa cum a fost incendiul de la clubul Colectiv, are capacitatea de a afecta foarte mulți membri ai societății noastre. „Dă-ți seama că, în seara aia, erau la concert, după unele estimări, peste 400 de persoane. Mai sunt implicate direct cel puțin 100 de persoane din echipele de intervenție (poliție, pompieri, ambulanțe) și aproximativ 750 de cadre medicale, din spitale. Dă-ți seama că împrejurul lor, statistica o spune, sunt în medie opt-zece persoane apropiate, familie și prieteni. Toți aceștia pot fi afectați".

„Pentru societate, ce se întâmplă în aceste zile e o probă a maturității, mai bine zis a inocenței mature, pe care, cred, o atingem acum, la 25 de ani de la Revoluție. Am început să avem din nou încredere în binele dimprejur, în capacitatea oamenilor de a fi aproape, de-a fi solidari, de a-și depăși propriile granițe, pătrățica proverbială în care stau. E impresionat cum oamenii distribuie hrană, merg să doneze sânge, caută să ajute cu soluții și medicamente pe aproapele lor, chiar dacă nu-l cunosc", mai spune Gabriel Diaconu.

Citește și Victimele de la Colectiv n-au fost ucide de incendiu, ci de nepăsare, prostie și ipocrizie

Diana Vasile consideră că incendiul de vineri este un eveniment de amploare, care produce traumă în foarte mulți oameni și, tocmai de asta, putem vorbi despre o traumă colectivă: „Incendiul de la Colectiv are potențialul de a răni psihic pe fiecare din noi. Toți am putea fi afectați de ce s-a întâmplat, mai mult sau mai puțin, din cauza numărului mare de persoane decedate și rănite. În plus, vorbim de victime tinere, iar acesta e un factor cu risc mai mare de traumatizare decât în situația în care victimele sunt persoane adulte sau vârstnice".

Cum îți dai seama dacă ești afectat de sindromul de stres post-traumatic? „Toți ce afectați, direct ori indirect, pot experimenta stări emoționale puternice, precum furie, tristețe, coșmaruri sau anxietate crescută. Fiecare om are un ritm propriu de integrare a traumei", îmi spune Luiza Udrea.

Publicitate

Câteodată, chiar și să nu simți nimic e semn că ai nevoie de sprijin psihologic: „Manifestările sunt diferite. Prezența intensă a reacțiilor emoționale sau lipsa totală a lor este o dereglare a reactivității emoționale. Să nu simți nimic, de exemplu, se numește amorțire și e o dereglare care apare foarte des în urma experiențelor traumatice, mai ales când nu suntem implicați direct", încheie Diana Vasile.

Cei care au nevoie de asistență/susținere psihologică în urma evenimentului de la Colectiv pot apela la serviciile gratuite oferite de:

Grupul de Intervenție Psihologică, sub egida COPSI (Colegiul Psihologiilor din România) – număr de telefon: 0219647
Institutul pentru Studiul și Tratamentul Traumei – număr de telefon: 0730285582

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte materiale despre depresie:
Cum îți ajuți partenerul când suferă de depresie?
Ce te faci dacă depresia este sinonimă cu adevărul?
Nu știi ce înseamnă depresia, până nu ești devorat de ea