Publicitate
Știri

Care sunt consecinţele stării de urgenţă din Franţa

„De vineri seară şi până acum, foarte multă lume a folosit termenul război. Nu ar trebui să cădem într-o asemenea capcană."

de Ilyass Malki
14 Noiembrie 2015, 5:16pm

Preşedintele Republicii Franceze, Francois Hollande, a declarat stare de urgenţă la nivel naţional, astăzi. Conform Legii nr. 55-385 din 3 aprilie 1955, starea de urgenţă naţională poate fi declarată „în caz de pericol iminent, care rezultă din perturbarea severă a ordinii publice". Acest articol a fost invocat de Consiliul de Miniştri întrunit aseară la ordinul lui Hollande. Pentru a declara stare de urgenţă naţională, executivul francez a publicat un decret care aplică legea de mai sus, care a fost aprobată şi implementată în timpul Războiului din Algeria. După 12 zile, rămâne la latitudinea puterii legislative, adică a Parlamentului, să decidă dacă starea de urgenţă naţională va fi prelungită sau nu, prin aprobarea unei legi care stabileşte durata finală a stării.

Jean-Hugues Matelly, locotenent-colonel de Jandarmerie şi preşedinte al Asociaţiei GendXXI (Asociaţia Profesională a Poliţiei Militare din Secolul XXI), a afirmat că starea de urgenţă nu reprezintă „o stare de excepţie". „Suntem într-o stare prevăzută şi aprobată de legile Franţei", a declarat acesta.

Pe durata stării de urgenţă, poliţiei şi administraţiei le sunt conferite puteri suplimentare, fără ca autorităţile judiciare să fie nevoite să-şi dea acordul. „De exemplu, măsuri care în mod normal sunt reponsabilitatea poliţiei judiciare, cum ar fi percheziţiile, pot fi aplicate fără mandat." În aceste cazuri, măsurile vor fi verificate şi aprobate de nişte instanţe administrative sau judiciare, dar aprobările vor veni retrospectiv.

Cu toate astea, chiar dacă prefecţii districtelor au dreptul de a „interzice circulaţia pietonilor şi a vehiculelor", situaţia nu este atât de gravă. De exemplu, Jacques Chirac a declarat stare de urgenţă în timpul revoltelor din 2005, pentru a-i dispersa pe protestatari şi a-i determina să rămână în case. Dar, în momentul de faţă, „o interdicţie a circulaţiei ar fi inutilă", conform lui Matelly.

„De vineri seară şi până acum, foarte multă lume a folosit termenul război. Nu ar trebui să cădem într-o asemenea capcană, pentru că nu a fost declarată stare de război", a spus Matelly. Într-adevăr, există măsuri şi mai puternice decât starea de urgenţă pentru cazurile în care au loc „crize ale ordinii publice", precum starea de asediu, care se apropie mai mult de o situaţie de război, conform secţiunii 36 din Constituţie. Vocabularul de război este, în cel mai bun caz, contra-productiv, iar în cel mai rău caz, periculos.

Starea de urgenţă se încheie după aceleaşi proceduri după care a fost declarată: prin decizia executivului, publicată în Monitorul Oficial. Matelly estimează că „situaţia de faţă impune prelungirea stării de urgenţă până joi (19 noiembrie), cel puţin". Prima măsură de urgenţă, respectiv interzicerea adunărilor publice pentru evitarea mulţimilor greu de gestionat şi mobilizarea forţelor de securitate pentru misiunile prioritare, ar trebui să se încheie până atunci, când probabil că vor fi luate alte măsuri.

Traducere: Mihai Niță

Urmărește VICE pe Facebook.

Citește mai multe despre atacurile din Paris:
Statul Islamic a revendicat atacurile din Paris
Parisul rămâne în stare de asediu, pe măsură ce numărul victimelor creşte
Cum au reacționat francezii pe străzile Parisului, în timpul atacurilor de aseară
Fotografii dramatice, făcute imediat după atentatele din Paris