Ești cobai într-un experiment alimentar eșuat, care durează de zeci de ani
mancare

Ești cobai într-un experiment alimentar eșuat, care durează de zeci de ani

Ideea că eliminarea grăsimii din alimentație ar fi benefică pentru sănătate n-a fost niciodată susținută de dovezi concrete.
19 Septembrie 2016, 7:00pm

Eddie Carmel cu cantitatea de mâncare pe care-o mănâncă într-o zi. Fotografie via Getty

Să zicem că vrei să slăbești un pic. Ce-ai alege dintre alimentele astea: un latte cu lapte degresat sau cu lapte integral? Un baton de cereale cu puține calorii, sau friptură și ouă? O salată cu dressing light sau aceeași salată înecată în sos ranch cu lapte bătut?

Dacă ești ca majoritatea oamenilor, fie nu ești sigur cum să răspunzi, fie ești foarte sigur – dar și greșești foarte tare. Și nu e vina ta. Experții zic că de vină sunt zecile de ani de sfaturi greșite sau derutante despre alimentație – sfaturi care nu s-au bazat niciodată pe știință exactă.

Departamentul de Agricultură al Statelor Unite, împreună cu agenția care se cheamă azi Servicii Umane și de Sănătate, a lansat primul set de recomandări pentru alimentație la nivel național în 1980. Broșura aia de 20 de pagini se concentra în primul rând pe trei răufăcători împotriva sănătății: grăsimea, grăsimile saturate și colesterolul.

De curând, au apărut dovezi științifice care demonstrează cu vârf și-ndesat că grăsimile alimentare și colesterolul sunt mai degrabă adăugiri nevinovate, nu toxice, la dieta umană. Și grăsimile saturate par că vor primi în curând un verdict asemănător de grațiere.

„Studiile pe care s-a bazat aceste recomandări sunt greșite", a declarat pentru VICE Robert Lustig, neuro-endocrinolog la Universitatea din California, San Francisco. În mod special ideea că eliminarea grăsimii din alimentație ar fi benefică pentru sănătate n-a fost niciodată susținută de dovezi concrete, a spus Lustig.

Chiar săptămâna asta, niște colegi de-ai lui Lustig de la UCSF au publicat un raport incendiar, care dezvăluie că lobby-iștii industriei de zahăr au finanțat în anii '60 studiile care asociau bolile cardiovasculare cu grăsimea și colesterolul, dar au minimalizat dovezile conform cărora adevăratul ucigaș e zahărul.

Nina Teicholz, jurnalistă în domeniul științific și autoarea volumului The Big Fat Surprise, a spus că mare parte din efortul anti-grăsime a venit din partea Asociației Americane Cardiace (AHA), care și-a bazat poziția anti-grăsimi pe faptul că grăsimea are cam de două ori mai multe calorii per gram decât proteinele și carbohidrații.

„Sfatul să evităm grăsimea a dat mână liberă industriei alimentare să promoveze în neștire alimentele cu puține grăsimi și mulți carbohidrați drept «light» sau «sănătoase», ceea ce a fost un dezastru pentru sănătatea publică", a spus Lustig.

„[Asociația AHA] nu avea date clinice care să indice că o dietă cu mai puține grăsimi în sine ar spori obezitatea sau riscul de boli cardiace", a declarat Teicholz pentru VICE. Dar pentru că grăsimile au multe calorii, au adoptat poziția asta anti-grăsimi, iar guvernul s-a luat după exemplul lor. În mod sigur studiile din anii '60, măsluite de Asociația Zahărului și publicate în prestigiosul New England Journal of Medicine, au contribuit la fricile noastre colective față de grăsime.

Până-n anii '90, când Teicholz spune că datele epidemiologice se adunaseră, deja, ca să indice că o dietă cu puține grăsimi și mulți carbohidrați nu ajută nici la slăbit nici împotriva bolilor de inimă – ale naibii calorii – răul fusese în mare parte făcut. Publicul american se afundase în ceea ce experții în nutriție denumesc uneori „fenomenul Snackwell" – devotament față de snack-uri procesate, cu puține grăsimi și calorii, pe care lumea le cumpăra la bax, convinsă că sunt sănătoase.

Citește și NASA mă plăteşte cu 14 mii de euro, ca să stau întins în pat trei luni

Statisticile îi dau dreptate. De când guvernul american a publicat primele recomandări la nivel național pentru alimentație în 1980, rata obezității și a bolilor co-morbide a crescut la un nivel mai mare decât dublu. „Diabetul infantil era practic inexstent, iar acum e o epidemie", a spus Lustig.

Peste ocean, autoritățile în domeniul sănătății publice au urmat modelul american în privința grăsimilor. Rezultatele au fost la fel de sumbre. La începutul anului, un ONG britanic numit Forumul Național împotriva Obezității (NOF) a publicat un verdict usturător la adresa politicilor alimentare și de nutriție ale guvernului din țara respectivă.

În raport, membrii NOF susțin că sfaturile de a reduce consumul de grăsimi și colesterol sunt „cauza primară" a exploziei nivelului de obezitate și diabet din Marea Britanie. Aseem Malhotra, un cardiolog britanic, consultant NOF pentru acest raport, a declarat la scurt timp după ce a fost publicat. „Schimbarea sfaturilor de nutriție, pentru a promova alimentele cu conținut redus de grăsimi e poate cea mai mare greșeală din istoria medicinei moderne."

Dincolo de faptul că face ferfeniță „politicile eșuate" ale guvernului, raportul NOF cere și o „reformă completă a sfaturilor pe teme de alimentație și mesaje publice pentru sănătate."

Citește și Tipul ăsta o să trăiască o lună-n lumea virtuală

Într-un editorial publicat de curând, care a apărut în British Journal of Sports Medicine, cercetătoarea Zoe Harcombe de la University of the West din Scoția explică faptul că nivelul obezității la bărbații și femeile din Marea Britanie a crescut de la 2,7% în 1972 la 23, respectiv 26% până în 1999.

„Există doar trei macronutrienți", a declarat Harcombe pentru VICE, „proteinele, grăsimile și carbohidrații". Aproape tot ce mănânci sau bei conține unul sau mai multe dintre ele. Și dacă urmezi sfaturile guvernului, să mănânci mai puține grăsimi, e inevitabil să nu-ți crească foarte mult consumul de carbohidrați, a spus ea. Exact asta s-a întâmplat la nivelul întregii populații, în anii '80 și '90.

O întreagă generație de profesioniști din domeniul medical a acceptat – și a transmis pacienților – recomandarea guvernului de a evita grăsimile și colesterolul. Mulți încă o fac.

Ca să dăm Cezarului ce-i al Cezarului: cea mai recentă versiune de recomandări nutriționale ale guvernului american nu mai propune explicit o limită pentru consumul total de grăsime și colesterol. Dar omisiunea asta e mai mult o retractare tacită a unor sfaturi proaste, decât o recunoaștere publică a greșelii, a spus Teicholz. Mai rău: „Când te uiți la modele de nutriție pe care le folosește guvernul ca să-și alcătuiască programele alimentare, printre care programul național de prânz în școli, toate au în continuare un conținut redus de grăsime", a spus ea.

Un alt exemplu al cruciadei constante a guvernului împotriva grăsimii: Recomandările Nutriționale pentru Americani din 2015 încă promovează lactatele degresate, în defavoarea celor integrale – o recomandare pe care cele mai noi studii nu o susțin.

Citește și Am încercat să dorm o săptămână ca strămoșii noștri

„Studiile nu au arătat că lactatele degresate ar fi mai benefice pentru slăbit decât cele integrale, mai ales dacă zahărul înlocuiește caloriile din grăsime", a declarat pentru VICE Walter Willett, șeful departamentului de nutriție de la Școala de Sănătate Publică de la Harvard. „Ba chiar dovezile indică situația contrară."

Willett adaugă rapid că nu consideră laptele și brânza integrale „mâncăruri sănătoase". Nucile, de exemplu, sunt o sursă mai sănătoasă de grăsimi, a spus el. Dar dacă ai de gând să bei niște lapte sau să mănânci niște iaurt, studiile arată că talia ta ar avea mai multe de câștigat de pe urma soiurilor integrale – probabil pentru că sunt mai hrănitoare și reduc mâncatul în exces.

Teicholz a spus că e greu să supraestimezi efectul poziției autrităților naționale din domeniul sănătății în favoarea carbohidraților și împotriva grăsimilor. O întreagă generație de profesioniști din domeniul medical a acceptat – și a transmis pacienților – recomandarea guvernului de a evita grăsimile și colesterolul. Mulți încă o fac.

„Riscul e pierderea credibilității, atât pentru profesioniști, cât și pentru instituții", a spus ea, când am întrebat-o de ce nu agită mai mulți medici factori decizionali pe tema efectelor negative ale recomandărilor nutriționale ale guvernului. Pe lista de motive pentru care USDA-ul și alt autorități din sănătate ezită să-și recunoască greșeala, a mai menționat și interesele industriei alimentare, potențialul risc „major de procese cu acțiune colectivă" și rușinea de a recunoaște că s-au dat sfaturi proaste de nutriție timp de aproape jumătate de secol.

În Marea Britanie, falia dintre cercetările în nutriție și politicile alimentare ale guvernului a erodat comunitatea de sănătate publică. De la apariția raportului. Forumul Național împotriva Obezității și-a pierdut patru dintre membrii seniori, iar conflictul a iscat o dezbatere la nivel național printre doctori, cercetători în nutriție și autori de politici publice, pe tema alimentelor care chiar au ce căuta înr-o dietă sănătoasă.

„Rapoartele noastre anterioare n-au suscitat prea mult interes, deci n-aveam cum să ne dăm seama că ăsta o să ajungă cunoscut la nivel interplantar", a declarat pentru VICE David Haslam, președintele Forumului Național împotriva Obezității și profesor de științe ale obezității de la Universitatea Robert Gordon.


Urmărește brațul ăsta bionic controlat cu puterea minții


Haslam a repetat sfaturile înaintate în raportul organizației sale și s-a declarat un ferm susținător al ideii că sănătatea publică s-ar îmbunătăți major dacă am mânca toți mai puțini carbohidrați rafinați – chestii gen panificație, chipsuri, cereale la micul dejun și alte alimente pre-ambalate – și, în schimb, să mâncăm mai multe „alimente naturale", indiferent de conținutul lor de macronutrienți.

Acest ultim aspect – că ar trebui să fim cu toții mult mai puțin atenți la ce nutrienți conține un anumit aliment – e important. Willett de la Harvard a spus că riști să devii confuz dacă te concentrezi doar asupra conținutului de macro și micronutrienți și că nu-i o modalitate bună de a evalua impactul unui aliment asupra sănătății.

Deci ce poți să faci tu, om confuz și la regim?

Jenny Knight, 30, e logoped și mamă a doi copii, din Norman, Oklahoma. „Am avut probleme cu greutatea de la opt ani", a declarat Knight pentru VICE. La 1,75 de metri și peste 110 kilograme, e obeză după orice standarde.

La fel ca mulți americani cu probleme cu greutatea, Knight a experimentat cu sute de regimuri diferite, care, când tragi linie, promovează toate reducerea de grăsimi sau de calorii, ca să slăbești. Mai devreme sau mai târziu, toate au trădat-o. „Chiar și când funcționau, era vorba doar de voință", a zis ea. „Îmi era atât de foame că tremuram și, în cele din urmă, nu mai eram în stare s-o țin așa și puneam toată greutatea la loc".

Dar din februarie, Knight a intrat la un regim axat pe grăsimi, conceput de David Ludwig, profesor în nutriție la Harvard.

Într-o declarație pentru VICE, Ludwig a spus că eliminarea grăsimii din dietă, în favoarea carbohidraților rafinați poate să provoace o cascadă de modificări metabolice, care alimentează boli gen diabet și determină celulele adipoase din corp să înmagazineze – în loc să ardă – energia. Toate astea duc la foamea „de necontrolat", a spus el. Dacă elimini și mai multe calorii din dietă nu faci decât să pui și mai mult gaz pe focul ăsta.

Planul lui, pe care-l descrie în cartea Always Hungry?, promovează înlocuirea mâncărurilor procesate, pline de carbohidrați, în favoarea unui regim bogat în grăsimi din nuci, lactate integrale, uleiuri naturale și alte alimente integrale.

Până acum, cu planul lui Ludwig Knight a slăbit 14,5 de kilograme. Dar nu doar pierderea în greutate e ce-o face să se simtă optimistă. „E singurul regim pe care l-am încercat vreodată care pare că nu necesită efort – n-ai nevoie de voință să te ții", a zis ea. „Sincer, mi se pare decadent să mănânc chestii gen ciocolată neagră sau unt de arahide sau lapte de cocos și nu-mi e foame cum îmi era pe vremuri."

Regimul lui Ludwig o fi sau n-o fi răspunsul la toate rugăciunile noastre de slăbit. Dar un lucru e clar: grăsimile din alimente n-au fost niciodată bau-baul pe care l-au descris autoritățile de sănătate.

„Cred că cei mai mulți dintre noi am avea un regim alimentar foarte sănătos în proporție de 90% dac-am elimina alimentele procesate", a spus Lustig de la UCSF. „N-am avea nevoie de recomandări nutriționale dacă am mânca mâncare adevărată."

Traducere: Ioana Pelehatăi

Mai citește despre regimuri alimentare:
Am încercat regimul în care nu mănânci nimic timp de opt ore și mergi la sală
Adevărul bolnăvicios despre dietele de purificare
Cele mai cretine regimuri încercate de femei de-a lungul timpului