High hui

Cum se droghează românii cu datura, planta care crește oriunde

Experiențele astea, ale unor oameni care au luat datura, te bagă-n boală. La propriu.

de Răzvan Călinescu
09 Septembrie 2015, 10:33am

Datura Inoxia, pe marginea unui bulevard aglomerat

Recunosc. Întotdeauna am avut o relaţie proastă cu drogurile. Mi-a fost rău până şi de la fumat marijuana şi ştiu că asta e de-o banalitate înfiorătoare. Odată, în Portugalia, m-am închis în camera de cămin studenţesc, după ce am împărţit un joint cu nişte spanioli. Chircit în pat, pe întuneric, priveam fix la ceasul electronic de pe noptieră. Era „frică, paranoie" - aşa cum a numit, un pic dezarticulat, un junkie din Ferentari starea în care intra uneori când îşi injecta prea multe etnobotanice. Şi-apoi, mai sunt poveştile unor amici care au trecut prin momente dubioase. Unuia, în liceu, după o tură cu ceva pastile, i s-a părut că sună cineva la uşă. A deschis şi apoi a urlat către maică-sa, care era în bucătărie: „Mamă, eu mă duc cu broasca la tuns!".

Aşadar, proastă relaţie cu drogurile. De asta mă întreb ce naiba caut lângă o tufă dubioasă de lângă un service auto, la marginea Bucureştiului, încercând să-mi dau seama, cu o poză printată în mână, dacă planta asta e Datura inoxia sau Datura stramoniumdin familia Solanacea. Adică „ciumăfaie".

Pe unele forumuri, experienţele celor care au luat datura ca drog te înfioară. Sunt mii de relatări, din întreaga lume, despre oameni care, după câteva seminţe de datură, şi-au pierdut minţile. Alţii nu-şi amintesc ce au făcut zile la rând. Unii au ajuns chiar şi la psihiatrie – cum a păţit un tip din Reghin, după ce a mâncat seminţe de datura. Alţii au ucis. Sau s-au sinucis. VICE a numit scopolamina, substanţa extrasă din datura, „cel mai periculos drog din lume". O folosesc infractorii ca să drogheze turiştii şi să le fure tot.

I se spune „Trompeta îngerilor‟

Fotografie de Derrick Tyson, via Flickr

În România, nu trebuie să faci eforturi uriaşe ca să dai de aşa ceva. Unii cultivă datura ca plantă ornamentală. Sau creşte ca buruienile prin locuri rămase în paragină. Sau nici măcar nu trebuie să fie în paragină.

Am dat de ea chiar în centru, pe lângă o instituție culturală cu pretenții, proaspăt renovată. Paznicul de acolo, băiat de la țară, a spus, cu subînțeles, că știe despre ce e vorba. „Am tăiat-o, dar crește iar prin pietriș, a dracu!‟. I se mai spune „Trompeta îngerilor‟. Dar şi „Capcana diavolului‟. Aşa, dual, între minunat şi oribil.

Alexandru şi Doina, doi tineri din Bucureşti, n-aveau cum să ştie toate detaliile astea când li s-a oferit să ia, într-o frumoasă zi de vară, pe litoral, seminţe de datura.

Citește și Ce am învățat după șase luni de fumat droguri legale în România

Pare greu de crezut, însă era o vreme când puteai să dai şi peste lume interesantă la Costineşti. Era o terasă, „Foamea‟, unde vedeai des găşti de punkeri căzuţi prin farfuriile adunate de pe la mesele altora. Fete vopsite super-roşu şi cu faţa umflată de cercei. Tipi slăbănogi, cu crestele pleoştite, bronzaţi după cum au adormit pe plajă. Mai era White Horse, unde se aduna lumea care fugea de manele şi de discoteca Ring.

Aici, la Costineşti, Alexandru a înghiţit, pe nerăsuflate, câteva căpăcele cu seminţe de datura, oferite de nişte băieţi pe care i-a cunoscut la bere. La fel a făcut şi Doina, prietena lui. În mai puţin de o oră, cei doi aveau să rupă orice legătură dintre ei, dar şi cu lumea reală, pentru următoarele zile.

Citește și Am lucrat la spaţii verzi, după ce Poliția Română m-a prins cu verde

Prima dată, Alexandru şi Doina au dormit un somn adânc. Au visat. Ce li s-a părut ciudat când s-au trezit este că au continuat să viseze. „Te trezești din somn ca într-un vis. Coșmar, vis, una din asta, depinde cum te ia. Nu-ți dai seama că te-ai trezit. Te culci și te trezești în vis, poți să te arunci în fața camionului, poți să faci tot felul de lucruri‟, spune Alexandru.

N-au simţit vreun rău fizic. Totuşi, câteva scene, petrecute în intervale cât se poate de diferite, ar pune pe gânduri pe oricine ar vrea să încerce vreodată aşa ceva:

„Spaime şi scârbe‟ la Marea Neagră

Cercetătorii VICE, specializați pe botanică, au descoperit asta

Scena 1: O oră neclară. Alexandru hălăduieşte prin Costineşti, de unul singur, în căutarea iubitei sale. Observă un gard viu. Pentru el, este un tren, în care se urcă. Pentru cei din jur, este clar că Alexandru se târăşte de fapt prin mijlocul tufişului. Timp de câteva ore întreabă, disperat, dacă l-a văzut cineva pe „naş‟. Zgâriat tot, e cuprins de tristeţe: este ferm convins că prietena sa a plecat cu acelaşi tren.

Scena 2: Dimineaţa. Doina se trezeşte singură pe pajiştea de la White Horse. Nu ţine minte seara precedentă. „Prietenii mi-au povestit că am stat la White Horse, m-am urcat pe mese, am dansat, mi-am dat tricoul jos am rămas în țâțele goale pe acolo, ceea ce nu-mi stă în fire deloc. Mi-au povestit că m-au luat ei la culcare, dar nu se știe cum am ajuns eu pe pajiștea de la White Horse, singură, dimineața...‟.

Citește și Iau droguri pentru că e distractiv să iei droguri

Scena 3: În continuare pe cont propriu, Alexandru decide să o caute pe Doina în zona de căsuţe din staţiune. Bate la uşi, intră în fiecare cabană. „Oamenii erau în camere, eu intram și mă uitam pe sub pat. „Ați văzut-o pe Doina?‟. Un tip mai solid intervine şi-l aruncă pe Alexandru „peste tufiș‟. Aici încearcă să dea un telefon, convins că acolo se afla cândva o cabină telefonică.

Scena 4: Doina îl caută şi ea disperată pe Alexandru prin staţiune. De câteva ori, are certitudinea că l-a găsit. Prima, când îi apare ca holograma Al din serialul „Capcana timpului‟ – „Quantum leap‟, în timp ce merge pe stradă. Apoi, pe plajă, când se năpusteşte asupra unui tip nevinovat, despre care poate să jure că e Alexandru: „M-am dus la el și am început să urlu: Nenorocitule, m-ai lăsat singură, că ce mă fac eu aici!. Noroc că tipul era de treabă şi şi-a dat seama că ceva nu e în regulă şi nu a reacţionat prost‟. Într-un moment de luciditate, Doina pleacă spre locul unde este cazată una dintre prietenele ei. Acolo, minute în şir, are impresia că o scamă de pe covor este un gândac şi că-şi aude fratele cum o cheamă de afară. Fratele ei este însă la Bucureşti.

Scena 5: Alexandru vede într-un copac „o cușcă cu lesbiene‟, sub care persoane necunoscute „ard opium‟. Smulge o buruiană şi aleargă prin staţiune strigând: „Cu asta le droghează, cu asta le pun să facă prostii!‟. Se duce la poliție, abordează chiar şi nişte taximetrişti. „Taximetriștii să mă bată, să dea în mine. Eu eram copt‟. Într-un mod ciudat, scapă de bătaie. Îşi umple timpul furişându-se pe lângă clădiri şi oameni, cu certitudinea că este urmărit, „ca-n Rambo‟.

Scena 6: „Asta m-a dat pe spate!‟. Alexandru este convins că iubita sa este prinsă în miezul unui copac măricel, dintr-o zonă relativ populată. Nu-şi mai aduce aminte care erau reacţiile turiştilor, dar cu siguranţă că destui au inclus printre poveştile de vacanţă faza cu tipul care a plâns ore în şir, mângâind scoarţa unui copac, strigând numele iubitei. „Plângeam! Nenorocire, nenorocire, nenorocire. Panica era că nu puteam nici să o ating, de frică să nu-i rup crengile‟.

Citește și Dacă ești prins fumând un cui, acum poți să-ți plătești amenda în rate

Scena 7: Pe faleză. Cât timp Alexandru încearcă să o scoată din copac, Doina face eforturi să-şi dea seama dacă stabilopozii tocmai s-au transformat în nişte uriaşi de piatră. „Se și auzea cum se lovea piatră de piatră ca în Hobbitul, când sunt munții ăia de prind viață, dar nu atât de repede. Ca niște bătrânei, dar uriași, uriași! Până la cer, uite așa mă uitam la ei! Se tot mișcau, dar în reluare, şi se auzea piatra aia cum se mișcă ei. Eram blocată, nu puteam nici să zic oamenilor să vină să vadă și ei‟.

Scena 8: Alexandru se întâlneşte cu prietenii săi. De data asta, oameni în carne şi oase, nu holograme. Situaţia pare că începe să se normalizeze, până când Alexandru întinde o piatră către unul dintre amici şi spune, pe un ton grav: „Ia cartela asta şi sună-l pe...‟.

Crema de corp, un deliciu neștiut

Criza a durat vreo două zile. „Două zile pe trip și alte două am mâncat de pe jos ce vedeam lucios. Mâncam şi cremă. Adică stăteam așa la masă cu oamenii, ce mai faceți, măi?, și luam cremă de corp în mână și mâncam‟, povesteşte Alexandru, uşor amuzat.

După ce şi-au revenit cu totul, au descoperit că li se furaseră toate lucrurile. „Am aflat ulterior că ăia care au venit cu schema asta, ca să ne dea datura, făceau special ca să fure. Pentru că mie mi-au luat tot, rucsac, sandale, tot‟, spune Alexandru.

Crede că totuşi a avut noroc. Andrei, un prieten, a dispărut câteva zile după ce a luat datura. L-au găsit ai lui deshidratat, cu buzele crăpate, se credea naufragiat pe o insulă. „Arăta ca un zombie, l-au băgat direct la Terapie Intensivă. La noi a fost OK, că eram la mare. Dacă eram prin oraş aşa, cine ştie cum se întâmpla? Poţi ori să te arunci în faţa maşinii, ori să cazi pe undeva‟, spune Alexandru. Adaugă că nu ar mai lua datură niciodată. „Deşi...‟, începe să râdă.

Semințe roșii dintr-un parc

Tufă de Datura Stramoniun, în București

Din ce spune medicul psihiatru Iosif Gaboş-Grecu, de la Spitalul de Psihiatrie Târgu Mureş, astfel de stări se înscriu printre efectele frecvente date de seminţele de datura stramonium, consumate în exces. La el la spital a ajuns, acum patru ani, un tânăr „de-a dreptul psihotic‟, spune medicul. Băiatul era să moară. Luase „seminţe din astea roşii‟ dintr-un parc. „Culmea e că şi acum sunt acolo plantele astea‟, spune medicul.

A fost singura dată când medicul a întâlnit aşa ceva. A prezentat cazul inclusiv studenţilor de anul VI de la Medicină. „E celebru!‟, zice psihiatrul. Citeşte de pe foaia de observaţie: „Era cu un prieten în parc. Şi a mâncat un pumn de astfel de seminţe. În parcul oraşului, în Reghin. A fost adus de urgenţă... A căzut pe jos, în oraş‟.

Douăzeci de seminţe de datura pot să ducă la deces, estimează psihiatrul Iosif Gaboş-Grecu. „Poate să ducă la tulburări psihice, în care apar halucinaţiile. Tulburări de percepţie. În special, halucinaţii vizuale extrem de intense. Terifiante. Băiatul ăsta nu ştia ce se întâmplă cu el. Vedea monştri, avea o stare de anxietate teribilă. La fel, greaţă, o sete intensă, tulburări de vedere. Avea respiraţia crescută, agitaţie foarte mare. În asemenea situaţii, ei nu prezintă discernământ. Pot să devină periculoşi şi nici nu ştii ce pot să facă. Pot să facă omucidere! Pot să facă lucruri necugetate. A fost la un pas să-şi piardă viaţa‟.

Norocul celor care au trecut prin astfel de stări extreme este că se sperie şi a doua oară nu mai încearcă. Pentru că simt ceea ce medicul numeşte „o senzaţie de moarte iminentă‟. Pe scurt, simţi că te sufoci.

Buruiana care te face „bolund"

Datura a ajuns una dintre buruienile cele mai comune din România din cauza lui Cristofor Columb. Dacă nu descoperea America, datura rămânea în zona ei naturală, adică în Mexic. A ajuns în Europa când au fost aduse şi alte plante de peste ocean – cum ar fi porumbul, roşiile sau cartoful (cu care, de altfel, datura este înrudită).

Aztecii foloseau datura în timpul ritualurilor de iniţiere. Cine supravieţuia unei astfel de călătorii, se întorcea bărbat sau nu se mai întorcea deloc. Unii scriitori luau datura ca să adoarmă sau să mai facă te miri ce. În trecut, în România, doctorul psihitaru Alexandru Şuţu, care l-a tratat pe Eminescu în ultimii săi ani de viaţă, folosea datura ca să liniştească bolnavii. Şi în prezent, are destule întrebuinţări medicale.

Citește și Cum e să stai la închisoare pentru iarbă în România

Ţăranul român şi-a dat seama repede ce e cu datura. De altfel, spune profesorul Vasile Cristea, directorul Grădinii Botanice din Cluj Napoca, specialist în plante toxice, în Ardeal i se mai spune şi „bolundariţă‟. „Ceea ce înseamnă că vine de la bolund, adică nebun, cea care te înnebunește‟.

Citește și Droguri: Plusuri și minusuri

La origini, datura era utilizată foarte mult pentru ritualuri religioase, spune profesorul. În prezent, legal, din ea se extrage atropina. „Este utilizată în speță în oftalmologie, pentru că mărește pupila. Conținutul de alcaloizi, utilizarea lor necontrolată poate să ducă însă la situații uneori triste. Pentru că ea crește ritmul cardiac, dă o slăbiciune musculară, dezorientare, incoerență, halucinații, anemie etc. Dar în anumite doze permise este un sedativ bun, antispasmodic‟, explică profesorul.

Se folosesc frunzele, semințele şi fructele. Frunzele sunt mai puţin agresive, motiv pentru care au fost folosite la fabricarea țigărilor antiasmatice. Acționau asupra sistemului nervos central și calmau tusea. „

Pe mare, o barcă pleca în larg

Fotografie de andronicusmax, via Flickr

Doctorul psihiatru Gabriel Cicu consideră că scopolamina pe care o conţine datura nu ar trebui încadrată drept cel mai periculos drog. „Astea sunt chestiuni de marketing american‟, spune medicul. Acesta este de părere însă că amatorii de astfel de senzaţii sunt o specie aparte în peisajul drogurilor.

„E, pe de-o parte, categoria oamenilor psi, care caută experiențe extrasenzoriale, stări de conștiință lărgite. E un consum mai degrabă de tip naturist, înfrățirea cu natura... E un gen de curent de tip Avatar. Și atunci, genul ăsta de consum se întâlnește la oamenii care sunt în acest curent. Sunt, cum să zic eu, hippioții moderni. Sunt oameni care caută ceva‟, spune psihiatrul.

Citește și Drogurile bunicilor: juflă și lapte de buhai


În ceea ce priveşte stările scăpate de sub control, acesta adaugă că datura nu face excepţie de la regula consumului de droguri, în general. „Oamenii nu caută stări nasoale. Da, poate să inducă, dar astea sunt cazurile excepționale. Poate că nu e cea mai frumoasă comparație, dar e același lucru cu supradoza la heroină. Sunt situațiile excepționale, când lucrurile sunt pierdute de sub control, când substanțele sunt consumate prost și tâmp. Iertați exagerarea comparației, dar datura poate fi o ayahuasca românească. E exagerat la maxim, dar oamenii ăia din Peru, când iau ayahuasca, nu iau ca să le fie rău. A, că din când în când mai iese și nasol... da!‟.

Dincolo de expertize, pe Doina încă o bântuie sejurul ciudat de pe litoral. Nici azi nu a lămurit tot ce s-a întâmplat în acele zile. „E genul de trip după care rămâi cu un sentiment rău‟, spune fata. „Te întrebi: Băi, ce s-o fi întâmplat cu mine atunci?‟.

De exemplu, uneori îşi aduce aminte de o barcă. Că era pe o barcă, pe mare, pleca în larg. „Și nu știu dacă eu am fost pe barca aia sau n-am fost!‟, spune Doina.

Urmărește VICE pe Facebook

Citește și alte chestii despre droguri:
Cum se descurcă oamenii pe droguri într-un escape room
Am întrebat trei doctori cum îți afectează drogurile sperma
Studiul ăsta arată cum cumpără oamenii droguri pe internet