Cât de mult te influențează efectul placebo când iei droguri

Majoritatea cunoscătorilor de psihedelice sunt versați în ce privește conceptul de mediu și stare: ideea că atât starea mentală, cât și mediul determină dacă tripul te va duce în paradis sau în iad. Conceptul a stat la baza practicilor psihedelice încă de când l-a promovat gurul acidului, Timothy Leary, prin anii '60-'70.

Dar noi cercetări arată că aceste influențe non-chimice sunt chiar mai puternice decât se credea – și pot afecta totul, de la agresivitatea care te apucă la beție până la riscul de dependență, experiența durerii și șansele de a face supradoză. Așteptările și mediul îți pot fie îmblânzi tristețea sau crește bucuria – și în timpul ăsta, schimbă felul în care creierul procesează informația.

Conform spuselor lui Ted Kaptchuk, cercetător al efectelor placebo și profesor de medicină la Harvard, „depinde care e scopul tău, dar în chestiuni precum starea emoțională și consumul recreațional de droguri, dovezile sugerează că așteptările sunt destul de importante."

De exemplu, faptul că crezi sau nu că primești un drog îți afectează direct atât experiența cu drogul, cât și felul în care reacționează creierul. Un studiu recent asupra fumatului a dovedit recent cât de profunde pot fi aceste efecte.

Faptul că unor fumători li s-au dat țigări cu nicotină – dar li s-a spus că nu conțin nicotină – a redus dramatic reacția fizică a creierului la drog. Chestia asta a făcut fumatul mai puțin satisfăcător, pentru că a scăzut activitatea în regiunile creierului care conțin neurotransmițătorul dopamină, care e legat de dorință și plăcere.

Mai mult, falsa credință că țigările nu conțineau nicotină a schimbat modul în care fumătorii au luat decizii într-un joc de investiții și a alterat valoarea percepută a victoriilor. Credințele le-a afectat nu doar starea în timpul fumatului, ci și comportamentul asociat cu recompensa și motivația.

„E o descoperire importantă", a zis Tor Wager, director al Laboratorului de Neurologie Cognitivă și Afectivă de la Universitatea Colorado, care n-a fost implicat în cercetări.

Autorii studiului argumentează că informațiile au implicații majore pentru înțelegerea dependenței: practic, credințele despre droguri pot afecta nivelul de dopamină în același fel în care îl afectează drogurile. Au scris că reducerea efectului drogului asupra stării mentale, care vine dintr-o credință falsă că persoana n-a primit un drog, indică faptul că „deși pot fi responsabile de dependența fizică, anormalitățile care apar în nivelul de dopamină nu sunt responsabile pentru toate simptomele dependenței."

Se știe deja că modul de gândire și credințele cuiva afectează și felul în care persoana respectivă consumă alcool, iar ideile culturale despre ce ar trebui să facă oamenii la beție influențează comportamentul oamenilor care se îmbată într-o anumită societate. „Există, în mod clar, niște diferențe individuale în felul în care oamenii se comportă la beție, iar acest comportament e structurat în mare parte de așteptările culturale", a zis Robin Room, cercetător specializat în politicile alcoolului la Universitatea Melbourne din Australia.

De exemplu, studiile arată că faptul că știm că alcoolul cauzează agresiune poate influența dacă anumite persoane devin sau nu violente când se îmbată. Și credința că alcoolul relaxează sau stimulează schimbă gradul de beție pe care îl simți. Dacă o anumită cultură vede beția drept rușinoasă sau drept o insignă a masculinității, și asta afectează ceea ce antropologii numesc „comportamentul la beție".

„Sunt mulți factori care influențează situația – contează în cadrul cărei culturi te îmbeți și cine bea", a notat Room. Genul, biologia, cultura, mediul și psihologia joacă toate roluri importante.

Și efectele stimulenților sunt schimbate de așteptări. De exemplu, când oamenilor dependenți de cocaină (care nu doreau să se trateze) li s-a dat Ritalin și li s-a spus că vor primi un stimulent, metabolismul general al creierului lor a crescut cu 50 de procente, inima a început să le bată mai tare și au raportat o creștere de 50 de procente a senzației că le place drogul și că i-a luat, față de cei care au crezut că vor primi un placebo, dar au primit, de fapt, aceeași cantitate de drog.

„Iar uneori, influența așteptărilor merge dincolo de conștient. Efectele medicamentelor și ale drogurilor sunt modificate enorm de anticipație, fie ea conștientă sau inconștientă", a spus profesorul Kaptchuk.

Într-un studiu publicat de Kaptchuk și colegii lui, 49 de persoane au învățat să asocieze imagini cu anumite fețe care exprimau diferite stadii de durere cauzată de căldură. După ce au învățat această conexiune, atunci când vedeau fețele asociate cu durere crescută cele cu durere moderată păreau mai nasoale – iar când vedeau fețele asociate cu mai puțină durere, simțeau instant ușurare.

Această descoperire n-a fost surprinzătoare; la urma urmei, alte studii anterioare arătaseră că sugestiile asociate anterior cu nefericirea cresc durerea, iar cele asociate cu experiențele plăcute cresc plăcerea. Dar ce a fost cu adevărat surprinzător la noul studiu a fost că, deși într-o anumită etapă, fețele pe care trebuia să le recunoască erau mascate, participanții au simțit în continuare că durerea moderată era mai mare la fețele cu durere acută în comparație cu fețele cu durere scăzută.

În mod inconștient, creierele participanților se învățaseră să prezică dacă o anumită față exprimă mai multă sau mai puțină durere. Și chiar dacă nu le recunoșteau în mod conștient, creierele reacționau la vederea fețelor și creșteau nivelul durerii, așa cum fuseseră antrenate să facă.

Acest gen de condiționare inconștientă nu afectează doar durerea, ci și reacțiile la droguri. De exemplu, cercetările făcute pe șobolani și pe oameni sugerează că toleranța la droguri precum heroina sau calmantele date pe rețetă se bazează într-o anumită măsură pe schimbările de mediu. Șobolanii care au primit droguri ca heroina în aceeași cușcă, în mod repetat, au mai mari șanse să moară de la o doză mare primită într-un alt mediu. La oameni, acest efect ar putea explica anumite cazuri misterioase de supradoză care au loc atunci când oamenii își iau doza obișnuită într-un loc nou, iar această descoperire ar putea sugera noi metode de prevenire a supradozelor.

„E o formă de condiționare", a zis Wager. „De unele părți suntem conștienți, de altele nu. " Deci toleranța crescută la un drog, când ai nevoie de o doză mai mare ca să obții același efect, nu e doar farmacologică, ci și psihologică. Ca toleranța să funcționeze, creierul tău se bazează parțial pe indicii inconștiente legate de când, unde, cum și cu cine iei drogul.

În mod bizar, asta înseamnă că așteptările pot scădea sau crește efectele drogurilor. În cazul consumatorilor de cocaină care au primit Ritalin, așteptarea că vor primi drogul le-a crescut plăcerea. Dar așteptarea de a lua un drog în locul în care îl iei de obicei îți poate crește toleranța și reduce efectele lui. Acest efect e uneori atât de puternic încât atunci când iei drogul într-o situație complet nouă, te poate ucide.

Și dependența de alcool sau droguri e influențată puternic de mediu și stare. O serie de experimente din 1970, în care șobolanii au fost plasați alături de alți șobolani și au primit multe jucării și un mediu stimulant („ Rat Park"), a descoperit că acești șobolani consumau mult mai puțină morfină când aveau ocazia, în comparație cu șobolanii care stăteau singuri în cuști. Un mediu social și fizic mai plăcut i-a făcut pe șobolani mai rezistenți la dezvoltarea unei dependențe – și același lucru se aplică și la oameni.

De fapt, chiar și atunci când cercetătorii i-au obligat pe șobolanii din Rat Park să devină dependenți fizic și i-au învățat că apa care conținea morfină le alină simptomele de sevraj, aceștia au consumat o cantitate de opt ori mai mică decât șobolanii din cuști, care locuiau în izolare completă.

Un studiu publicat în iunie a descoperit efecte similare la cocaină. Șoarecii care au primit stimuli în plus – de exemplu, au fost antrenați să găsească recompense gustoase – au fost mai puțin dispuși să dezvolte o preferință puternică pentru o cameră în care li s-a administrat, mai târziu, cocaină. Au mai fost și alte studii care au dovedit că mediul de viață oferit animalelor – socializarea, condițiile de trai, felul în care sunt crescuți - influențează preferința acestora pentru cocaină sau pentru dulciuri.

Cred că putem spune că drogurile sunt doar o parte din ecuație – iar dacă vrem să rezolvăm problemele cu drogurile, trebuie să săpăm în creier. Dependența înseamnă mult mai mult decât expunerea creierului la un anumit drog; implică procesul de a lua decizii în mod repetat într-un mediu complex și învățarea inconștientă prin care asociem drogul cu eliberarea. Recuperarea implică și ea un proces de învățare complex – și are loc mult mai ușor într-un mediu cu opțiuni semnificative și relații afective sănătoase. Pentru a depăși dependența și a reduce efectele nocive ale consumului de droguri, e esențial să înțelegem mai multe despre mediu și stare.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre dependență pe VICE:
Scapă de dependenţa de cocaină folosind un drog care-ţi şterge mintea
Bărbatul care vrea să-ți vindece dependența de internet
Am aproape 30 de ani şi încă-s dependentă de The Sims
Întrebarea zilei: Ce dependenţă te supără?