​Ce trebuie să știi despre criza refugiaților din Europa

În afară de cazul în care nu ai internet, cred că ai auzit și tu ceva despre criza sutelor de mii de refugiați care fug din fața războiului din țările din Orientul Mijlociu – în special Siria – și încearcă să ajungă în Europa. O fotografie cu un copil sirian care s-a înecat în drum spre Grecia a ajuns virală luna aceasta și a trezit multă compasiune pentru imigranți, dar există și multe reacții negative, de la oameni care nu știu cum să reacționeze la valurile de oameni care intră în Europa.

În weekend, Germania a impus noi controale la graniță pentru a limita numărul de imigranți care intră pe teritoriul ei, iar Austria, Slovacia și Olanda i-au urmat exemplul luni, după cum a raportat New York Times.

Celor dintre noi pierduți în haosul cifrelor și al titlurilor din ziare ne e greu să ajungem la perspectiva necesară pentru a înțelege de ce fel de mișcări mari avem nevoie. Ca să te ajutăm să înțelegi această situație complexă, iată tot ce trebuie să știi despre criza actuală a refugiaților din Europa.

Cât e de mare această criză?

Cifrele recente sugerează că cel puțin 381 000 de refugiați au ajuns în zona UE de la începutul anului și până acum. Majoritatea trec prin Grecia via Turcia și de acolo, străbat Balcanii și Ungaria; alții călătoresc pe Mediterană, încep din Libia și se blochează în Italia. Dar orice rută ar alege, acești oameni încearcă să înainteze spre nord, spre Austria, Germania și Suedia – țările cu cea mai mare dezvoltare care au politici relativ relaxate de primire a refugiaților.

Autoritățile nu cred că această accelerare a emigrării va încetini prea curând. ONU estimează că până la sfârșitul anului, 400 000 de noi refugiați vor fi traversat Mediterana. Alți 450 000 ar putea urma în 2016.

De ce vorbesc americanii despre asta abia acum?

Emigrarea spre Europa a tot crescut din 2012 încoace, iar acesta a fost doar un element dintr-o problemă globală a emigrării tot mai mare. Numărul de persoane evacuate din toată lumea s-a triplat în ultimul deceniu și, în ultimele luni, am tot citit știri despre sute de emigranți care mor în drum spre Europa sau despre viața infernală din taberele de refugiați.

Cu cât se apropie iarna, se creează îngrijorări tot mai mari despre starea zecilor de mii de oameni care trăiesc doar din rații amărâte în corturi zdrențuite, uneori pe insule supraaglomerate și relativ izolate, în timp ce așteaptă ocazia să se mute într-o nouă națiune.

Prim-ministrul de extremă dreaptă al Ungariei – Victor Orban – a atras și el atenția asupra crizei de emigranți prin discursurile lui rasiste. I-a numit o amenințare musulmană pentru rădăcinile creștine ale Europei, a construit un gard înalt la granița cu Serbia și și-a pregătit armata pentru acțiune împotriva lor.

De ce sunt taberele atât de aglomerate?

Motivul pentru care atât de mulți emigranți se blochează în Grecia, Ungaria și Italia e Regulamentul Dublin al UE, care a stabilit că refugiații trebuie să ceară azil în prima țară din Uniunea Europeană în care ajung, dar nu oferă suficiente criterii despre cine se califică pentru azil și despre statutul refugiaților în UE în general. Între timp, condițiile din taberele din Siria și națiunile înconjurătoare s-au înrăutățit. Orban a cerut trimiterea unor ajutoare în valoare de 3,4 miliarde de dolari în Turcia, Liban și Iordania pentru a îmbunătăți măcar condițiile de trai din tabere și pentru a scădea numărul de refugiați care evadează din ele.

Toți refugiații sunt sirieni?

Un număr incredibil de 7,6 milioane de sirieni au fost nevoiți să-și părăsească țara și alte 4,1 milioane au fugit în Egipt, Irak, Iordan, Liban și Turcia de când a început războiul civil în 2011 – ceea ce înseamnă mai mult de jumătate din populația de 23 de milioane a țării. Dar numai 349 000 dintre ei au căutat azil în Europa din aprilie 2011 încoace.

Mulți dintre cei care caută refugiu în Europa fug și de violențele din Afganistan, Irak, Libia, Somalia, Ucraina, Yemen și alte țări. O bună parte dintre imigranți fug și din calea sărăciei, inclusiv cei care vin din interiorul Europei – în primele șase luni din 2015, aproximativ 45 de procente dintre înregistrările pentru azil în Germania au venit din partea națiunilor balcanice.

De ce n-a rezolvat Europa deja această problemă?

În ciuda discursurilor aprinse pe această temă, imigranții constituie mai puțin de un procent din populația totală a Uniunii Europene. Iar personalități importante precum Papa Francisc au cerut Uniunii Europene de luni de zile să accepte mai mulți refugiați între granițele ei.

Dar națiuni precum Bulgaria, Cehia, Ungaria, Polonia, Romania, Slovacia și Spania s-au opus planurilor de a primi refugiați. Principalul lor argument pare să fie că distribuirea imigranților prin UE și rescrierea Regulamentului Dublin vor face calea prea ușoară și tentantă pentru imigranții care vin în Europa. În special Orban pare să fie convins că zeci de milioane de imigranți sunt gata să dea năvală peste granițele lui.

Cum poate un plan să aibă succes într-un astfel de mediu?

Datorită faptului că presa mainstream a început să dea mai multă atenție crizei, țările din toată lumea au început să-și îmblânzească atitudinile față de refugiați. Australia a fost de acord să accepte mai mulți refugiați din Siria, iar Statele Unite au zis că vor face același lucru anul care vine.

Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a încurajat UE să primească încă 160 000 de refugiați și există susținere pentru această idee; Spania și-a schimbat atitudinea inițială, iar Cehia și Polonia și-au exprimat dorința de a accepta mai mulți refugiați, atâta timp cât rata e voluntară și nu obligatorie. Juncker promovează politicile pro-imigranți cu argumentul că aducerea unui sânge nou în țară revitalizează economiile obosite. A cerut mai multe standarde pentru acordarea de azil.

Dar nu toată lumea e de acord. Marea Britanie e printre țările care s-au declarat anti-imigranți; ultimele mișcări ale Germaniei s-ar putea să facă Belgia și Franța să reconsidere politica granițelor deschise din UE – iar chestia asta a plutit în atmosferă de când Italia a început să le permită imigranților să circule spre nord în 2011.

Există vreo soluție pentru toată nebunia asta?

Primirea, distribuirea corectă și compasiunea față de imigranți vor rezolva criza pe termen lung. Reînnoirea angajamentelor de finanțare pentru facilitățile de refugiați situate în preaja Siriei ar putea face călătoria periculoasă spre Europa mai puțin atrăgătoare – desigur, asta n-ar rezolva problemele refugiaților care sunt deja pe continent sau în drum spre el. Dar problema mai apăsătoare e instabilitatea și conflictul care a evacuat deja milioane de oameni din casele lor din Siria și alte părți și i-a obligat să pornească într-o călătorie periculoasă către Europa, unde speră la o atmosferă de relativă siguranță. Nu putem flutura o baghetă magică pentru a obține pace și prosperitate în lume, există câteva opțiuni – acesta e motivul pentru care Juncker și alții vor să vadă schimbări sistematice și conversații candide despre felul în care Europa alege pe cine primește și unde îi trimite. Dar, cum a declarat Juncker recent pentru New York Times:

„Atâta timp cât există război în Siria și teroare în Libia, criza refugiaților nu va dispărea. "

Urmărește-l pe Mark Hay pe Twitter.

Urmărește VICE pe Facebook.

Traducere: Oana Maria Zaharia

Mai multe despre refugiați:
Comentariile rasiste ale românilor despre refugiați sunt cancerul internetului
Am stat în gară cu refugiații sirieni din Budapesta
Ce cred idioții de pe Facebook despre accidentul cu refugiați, din Austria