De ce scandalul de după Eurovision a fost mai tare decât evenimentul în sine

Eurovision e treabă serioasă de mai bine de jumătate de secol — mai puțin când e doar o ciorbă de scandal, dar asta nu înseamnă că mai are aceeași forță ca înainte. Și, cum a fost cazul și cu premiile Oscar, scandalurile sub diverse forme îi dau un alt fel de viață. Așa a fost cazul și în 2022. Și Eurovision nu și-a pierdut chiar atât de mult din importanță, cum ai putea crede în România. Chiar dacă noi n-am mai prins de ceva timp un loc în primele zece țări, la competiția asta tot se uită zeci de milioane de oameni din zeci de țări. Audiența de la ediția din 2021 a fost de circa 183 de milioane.

Sigur, e și Australia în competiția asta, iar în Statele Unite ale Americii e o replică a Eurovision, denumită American Song Contest. A câștigat AleXa, o artistă K-pop din Oklahoma.

E o certitudine și că, de la an la an, concursul are mai mult circ și piese de care nu poți spune neapărat că umplu stadioane, dar pot servi drept o direcție pentru muzica următorului an. Însă ediția din 2022 cu siguranță e aparte. Ce a urmat după balade și reprezentațiile artistice a fost mult mai savuros decât carnavalul muzical și parada costumelor în sine.

Marea finală Eurovision Song Contest a fost pe 13 mai, la Torino, după victoria trupei italiene Måneskin din 2021. România a fost reprezentată de WRS (pronunțat urs, de la numele lui real, Andrei Ursu), artist din Buzău, văzut pe scenă și ca dansator la Românii au talent sau Vocea României. Surpriză sau nu, nici în 2022 nu am reușit să fim pe podium.

Piesa „Llámame” („Sună-mă”), parțial în engleză, cu refrenul într-o spaniolă de telenovelă, s-a clasat la finalul competiției pe locul 18 din 25, cu 64 de puncte. Sigur au fost interese mari la mijloc, altfel era măcar locul 17. De altfel, au trecut trei ani de când România nu a mai ajuns nici măcar în finală. 

În fine, ca să fac o dad joke veritabilă, de la wrs la ursărie a fost distanță de câteva voturi furate – încurcate.

După cum s-a anticipat în tot spațiul online, Ucraina a fost favorită pentru trofeu. S-a clasat pe primul loc trupa ucraineană de folk-rap Kalush Orchestra, cu melodia „Stefania”. E un imn pentru rezistența Ucrainei în război și are, mai nou, un clip filmat printre ruinele lăsate în urmă de ruși. Cum bărbații ucraineni cu vârsta între 18 și 60 de ani nu pot părăsi țara, cei șase membri ai trupei au obținut permise speciale pentru a participa la concurs.

Partea bună este că trofeul va fi vândut la licitație, iar banii merg către armata ucraineană. În orice caz, Ucraina e atacată de Rusia, astfel că e vorba de-o situație excepțională și dacă un trofeu la Eurovision ajută lumea ca să nu uite de ce se întâmplă acolo eu zic că nu-i puțin lucru. 

Cântărețul și compozitorul Sam Ryder, cu peste 12 milioane de followeri pe TikTok, a reprezentat Marea Britanie și-a cântat dumnezeiește (bine, și seamănă cu un zeu viking). A prins locul doi și a readus speranța pentru publicul englez după eșecul din 2021. O fi influențat și TikTok popularitatea în concurs? Cu siguranță. Dar nu poți nega talentul. Sau poate că-l poți nega când afli că dacă n-ar fi fost învârteala cu voturile ar fi picat pe trei. 

Zdob și Zdub au participat a treia oară pentru Moldova, cu orchestra Frații Advahov. „Trenulețul”, piesa care marchează redeschiderea rutei București – Chișinău după doi ani de pandemie, a prins locul șapte. Dar stai, sigur nu s-au infiltrat americanii?

Gata, ai aflat tot ce era de aflat despre Eurovision, câștigători, speranțe și altele. Hai cu scandalul.

Deși pentru mulți Eurovision este în aparență un concurs care nu contează sau o „șuetă muzicală decrepită”, pentru competiția asta se consumă multă energie și mai ales resurse financiare. Istoric, performanțele României au fost dezastruoase, cu foarte mici excepții, dar asta nu înseamnă că n-ar trebui să fie un factor mobilizator uneori. Bine, până la urmă fiecare țară își trimite ce vrea acolo și poate de-aia, de multe ori, melodiile cam sună la fel sau sunt pe aceeași emoție. 

Adevăratul show a urmat însă după finalul concursului. În timpul repetiției generale din a doua semifinală, organizatorii Eurovision ar fi observat anumite tipare de vot incorecte din șase țări, printre care și România. Bam–bam! Au decis să elimine juriile țărilor din calculul notelor finale pentru melodiile concurente și voturile au fost redistribuite de organizatorul concursului, European Broadcasting Union (EBU), pe baza unui calcul făcut în funcție de rezultatele altor țări cu un istoric de voturi similar.

Pe lângă România, au fost anulate voturile din Republica Moldova, Azerbaijan, Polonia, San Marino şi Muntenegru. În final, atât România, cât şi Moldova, au apărut că au dat maximum 12 puncte către Ucraina. Eda Marcus nu a mai intrat în direct să anunţe punctajul dat de juriul din România, după ce TVR a fost anunţat în noaptea finalei că votul juriului din România a fost anulat.

TVR acuză organizatorii că au modificat rezultatul votului fără a explica motivele, cele 12 puncte fiind inițial acordate de juriul local piesei din Republica Moldova și niciunul către Ucraina. Adaugă la asta și necăjirea ministrului ucrainean al Culturii că juriul țării sale n-a dat niciun punct Poloniei sau Lituaniei, vecini cât de cât buni. Da, au fost zero puncte și pentru România. Bine, de înțeles, cumva, că 12 puncte au mers la Marea Britanie, țara europeană care a fost și vocală, și pe ajutor.

Post-eveniment, Iuliana Marciuc, șefa delegației României la Eurovision 2022, a spus că n-a fost cale de înțelegere cu organizatorii. „Între repetiții am avut ceva discuții. Nu eram mulțumiți de decupajul lor regizoral. Am încercat să le explicăm prin mailuri, prin întâlniri cum se dorește a se filma. Am avut emoții că nu va reuși să ducă bine la capăt. Avea o atitudine asemănătoare cu a mea, atitudine de învingător. Noi așa ne-am dus acolo”, a spus ea într-o emisiune PrimaTV.

Ce să mai zic de Marcel Pavel care după ce-a rezolvat cu pandemia s-a trezit să aibă pareri despre Eurovision și, în special, despre WRS. „Am văzut un bărbat cu atitudine feminină pe scenă şi mă opresc aici. La interpretarea vocală… mă abţin! S-au dus valorile esenţiale ale acestui concurs”, zice Pavel pe tonul unui unchiaș care-i necăjit că lumea merge înainte fără să-l ia și pe el, iar lui nu-i mai rămâne decât homofobia și ura aia distilată în ani și ani în care alții au reușit să se remarce și să aibă o personalitate.

Legat de scandalul voturilor, oamenii degrabă vărsători de sânge online au spus chiar că retragerea de la ediția din 2023 ar fi o opțiune „demnă” pentru popor. Reacțiile de pe Facebook la tot scandalul legat de voturile la Eurovision împart din nou țara și îți arată cum poporul ori e ignorant sau caută cancan cu orice preț, ori debordează de patriotism și solidaritate. În orice caz, ce război, nene? Ne vrem voturile înapoi.

Am extras niște comentarii ca să rămână notate undeva și să-mi aduc aminte de ele peste un an când va fi vorba de alt scandal.

N-aș vrea să spun că românii preferă metoda retragerii, dar prea am dat înapoi când a venit vorba de-a accepta un eșec. Într-adevăr, shady faza cu voturile, dar uite și tu câte energii s-au dezlănțuit doar ca oamenii să simtă că trăiesc un pic în timp ce hate-uiesc un concurs de care, în aparență, nu le pasă. 

În fine, te las cu niște vorbe de la WRS, că pentru el pare să fi fost o experiență cât de cât foarte bună pentru cariera sa. „Asta a însemnat trecerea mea ca artist la o nouă etapă, una mult mai matură. [...] Am prins foarte multă încredere în mine pentru că am trecut peste niște episoade de emoții, de semi-atacuri de panică [...].”

Iată, el a zis c-a fost bine, îl ajută, chiar dacă n-a prins un loc mai bine. Acum, ce să zic, urmăresc cu sufletul la gură derularea scandalului cu voturile și să văd cine mai zice ce și când se va opri. Iar pentru 2023 să se stea cu ochii pe voturi cum stai cu mâna pe portofel când ești prins în metroul ăla full.