Demonstrații în Istanbul.
După cum am văzut, Turcia trece momentan printr-o perioadă de neliniști politice. Și de când protestul pentru apărarea parcului Gezi s-a transformat într-o revoltă națională împotriva guvernului turc tot mai autocratic, imaginile și poveștile despre demonstrații au invadat atât rețelele sociale cât și presa. Asta dacă nu ești în Turcia, caz în care ți se servesc știri de diversiune despre pensionari.
Videos by VICE
În orice caz, majoritatea informațiilor au legătură cu comportamentul forțelor de securitate turce și brutalitatea cu care au abordat protestatarii. Acțiunile brutale ale jandarmeriei – lovirea și abuzarea demonstranților – arată foarte clar de ce oamenii sunt atât de supărați pe guvern: Erdogan e tot mai autoritar și presupune că, pentru că deține majoritatea voturilor în Parlament, poate face ce vrea, fără cea mai mică preocupare față de poporul turc.
Acum două zile, am citit în feedul de Facebook al unui prieten turc despre Bentley James Yaffe – un tip anglo-turc care locuiește în prezent în Izmir – și despre cum a fost arestat în timpul ciocnirilor cu poliția de duminică noapte. Având în vedere că nu par să-i deranjeze camerele de filmat, am vrut să aflu mai multe despre cum se poartă jandarmeria cu protestatarii atunci când nu-i vede publicul. Așa că l-am sunat pe Bentley la o zi după ce a fost eliberat din chinul de 23 de ore cu poliția din Izmir.
VICE: Salut, Bentley. Când ai început să participi la demonstrații?
Bentley James Yaffe: Asist la proteste și demonstrații de vinerea trecută. Eram în Izmir când a început protestul în Istanbul, așa că m-am alăturat procesului de acolo. Duminică seara, am ieșit să văd ce se întâmpla lângă casă și am găsit oameni revoltați care aruncau pietre și o persoană care dăduse foc unei bănci. Jandarmeria a intervenit cu tunuri de apă și gaz lacrimogen, iar eu făceam fotografii – cu poliția, cu tunurile, cu oamenii.
Cum ai fost arestat?
Când eram în drum spre casă, un mare grup de protestatari au început să alerge și să spună că eram încercuiți de poliție. Am încercat să mă furișez pe o alee lăturalnică și să ajung acasă, pentru că eram foarte aproape. În momentul acela, eu și alți doi puști de pe alee am fost întâmpinați de niște bărbați bărboși cu bețe și țevi de metal în mâini. Unul dintre puștani a fost lovit în față. M-au întreat unde merg și le-am spus că mă întorceam acasă la bunică-mea. Mi-au spus că nu mă cred și m-au lovit cu bețele. M-am lăsat la pământ, mi-au tras câteva picioare și apoi am fost dus la jandarmi să-mi pună cătușele.
Erau polițiști undercover?
Mai târziu mi-au spus că sunt ofițeri de poliție, dar nu mi-au arătat nicio legitimație. Jandarmii care ne-au pus cătușele aveau legitimații în piept, dar nu le-am putut citi pentru că eram întins pe jos, cu cătușe la mâini. M-au întrebat ce făceam, dacă aruncasem cu pietre în polițiști etc. Când le-am spus că făcusem fotografii pentru un articol, m-au întrebat dacă le postasem. Când le-au spus și celorlalți că făcusem fotografii, un grup de jandarmi s-a adunat în jurul meu, unul dintre ei m-a pocnit, iar ceilalți mi-au căutat în telefon, să vadă dacă postasem pe Twitter.
Crezi că asta procedura standard zilele astea, să verifice dacă oamenii folosesc rețelele de socializare?
Nu cred că e procedura standard, dar evident că poliția e tot mai interesată de asta. Unul dintre tipii împreună cu care am fost arestat era fotograf amator și poliția îi confiscase două carduri de memorie și-l arestase după ce le făcuse fotografii jandarmilor care arestau în mod violent un protestatar.
Ce s-a întâmplat apoi?
După ce am fost chestionat imediat după arestare – pe la 7:30 p.m. – am fost băgat într-un autobuz împreună cu mai mulți oameni care fuseseră reținuți în acea zonă. Am fost duși la sediul poliției, am așteptat în autobuz cam vreo oră, apoi am fost mutați în sala de sport a poliției. Ni s-au procesat documentele, după care am fost duși la spital pentru a ne fi examinate eventualele răni apărute în timpul arestării. De la spital, am fost duși la principala stație de poliție.
Acolo ce s-a întâmplat?
Mai întâi ni s-au luat declarații oficiale – pe la ora 2:30 a.m. – și apoi am fost duși în autobuze în fața secției de poliție. Am dormit în autobuze. Apoi, pe la 9 dimineața, am fost mutați în subsolul secției de poliție și 30-35 dintre noi am fost ținuți într-o cameră de beton fără geamuri. Dar eram însoțiți la baie i ni s-a dat de mâncat și de băut. Am stat în camera aceea până la 4 p.m., apoi am fost duși la tribunal pentru ultima examinare. După examinarea medicală, am fost eliberat la ora 5:30 p.m.
Cu ce fel de oameni ai fost în autobuz? Majoritatea erau tineri ca tine?
Da, așa aș zice. Dar și băieți mulți mai tineri. Din câți eram în primul autobuz, aș zice că zece sau doisprezece erau minori, deci vreo 40 de procente din oamenii din autobuz.
Protestatari loviți de tunurile cu apă ale poliției.
Cum a fost situația la secția de poliție? Polițiștii au fost tot agresivi?
Păi, deși nu cred că o să pot ierta vreodată acțiunile jandarmeriei din ultimele zile, trebuie să recunosc că restul forțelor de poliție s-au purtat decent cu noi, ne-au dus și la spital și ne-au tratat respectuos. A fost un proces lung. Dar, cât timp am fost acolo, am văzut că soseau oameni aflați într-o stare mult mai proastă decât mine.
I-ai întrebat ce pățiseră?
Da, mi-au spus cum fuseseră arestați și tratați. Unul dintre ei fusese prins la etajul șase al unei clădiri și fusese târât în lift. A spus că în tot timpul ăsta fusese bătut. Avea răni peste tot, pe piept, față, brațe, picioare. Un protestatar fusese lovit peste față și avea maxilarul rupt. Doi oameni aveau nasul rupt. Unul avea piciorul stâng fracturat. Altul avea tăieturi și vânătăi pe toată fața. Iar un bărbat în drum spre muncă fusese asaltat de opt ofițeri de poliție și avea răni pe spate, pe piept, pe gât, pe ambele brațe și picioare.
Doamne. Și tu ai fost tratat diferit pentru că ai cetățenie britanică?
Nu s-au mai purtat urât cu mine după ce le-am zis despre mine – că sunt student la drept, pe jumătate britanic, jurnalist amator etc – dar nu știu dacă s-au gândit că luasem destulă bătaie sau dacă i-a descurajat vreunul dintre lucrurile pe care li le-am spus. Când eram în detenție, unchiul meu a reușit să dea poliției pașaportul și am fost contactat de consulatul britanic. Dar consulul mi-a spus că nu pot face nimic pentru mine pentru că eram și cetățean turc.
Crezi că vreunul dintre oamenii care au fost bătuți vor lua măsuri împotriva poliției? Tu vei face asta?
Mulți dintre cei răniți grav voiau să dea în judecată forțele de poliție. Avocații lor îi încurajau și ei să facă asta, mai ales pe cei care fuseseră agresați grav.
Un protestatar rănit în Istanbul.
Și poliția și-a schimbat atitudinea față de demonstranți după aceste prime zile?
Cred că polițiștii s-au mai schimbat, mai ales după reacția inițială a publicului și după ce imaginile ce le dovedeau brutalitatea s-au răspândit pe internet. În orașele mai mari, violența poliției a scăzut, dar în zonele provinciale, încă se raportează cazuri de violență excesivă. Și a fost un raport despre un protestatar care a fost ucis de poliție în provincia Antakya, în sudul Turciei.
Probabil ai auzit de cele 24 de persoane care au fost arestate în Izmir pentru postarea pe Twitter. Există riscul să fi arestat pentru ce postezi pe Twitter? Asta înseamnă că oamenii o să se teamă să mai posteze?
Da, înseamnă că oamenii vor lua mai atent în considerare dacă postează public sau privat. Vor putea comunica între ei pe privat, dar asta înseamnă că restul lumii nu va mai ști despre situația din Turcia.
Crezi că protestul va mai continua mult timp?
Cred că va continua ceva vreme, da. Dar poate nu atât de activ ca în săptămâna trecută. Cred că va continua sub formă de semne de solidaritate – toată lumea bătea în cratițe și oale de la ferestre în fiecare noapte, de exemplu – și sub formă de greve și alte mijloace pașnice de protest care să sperăm că vor începe procesul de transformare ale noțiunilor și frustrărilor din spatele demonstrațiilor în rezultate tangibile care vor avea un impact asupra acțiunilor guvernului.
Lumea pare să participe în masă, indiferent de statutul social sau de credința religioasă. Crezi că printre oamenii care demonstrează acum sunt mulți care l-au votat pe Erdogan la ultimele alegeri?
Nu cred că mulți dintre oamenii care protestează a votat AKP, partidul lui Erdogan. Chiar dacă partidul lui a devenit un cult masiv al personalității. Cred că e important de notat că voturile erau inițial pentru AKP. AKP a adus o creștere a stabilității economice și a investițiilor străine. Prin urmare, cred că mulți oameni care n-ar fi suporteri tipici ai lui Erdogan, în special cei din sectoarele de afaceri și industrie, au votat AKP la ultimele alegeri. Sper că mitul stabilității economice a fost zguduit la aceste proteste și că i-a convins pe cei 49 la sută care l-au votat că prețul autoritar pe care trebuie să-l plătim pentru a ne crește economia nu merită îndurat.
Urmăriți-l pe Lorenzo pe Twitter: @sexypeople
Traducere: Oana Maria Zaharia
Citește mai multe despre revolta din Istanbul:
De la Tahrir la Occupy la Istanbul: O anatomie a protestelor actuale
Turcia duce un război invizibil împotriva cetăţenilor ei
Weekendul în Turcia a fost plin de lupte stradale, bucurie absurdă şi excavatoare furate