Am vorbit cu Călin Mărincuș, homofobul care a umilit-o pe actrița din Cluj

Vreo 50 de oameni s-au adunat în centrul Clujului weekendul trecut – cu ii, cu icoane și rugăciuni, pentru un marș anti-gay. Chestia asta ar fi trecut probabil relativ neobservată, dacă nu târau pe jos cu actrița Oana Mardare.

În dimineața aia, Clujul găzduise primul pride din România, în afara Bucureștiului. Asta după ce primăria se chinuise să îl interzică de 21 de ori. Opt sute de oameni s-au plimbat atunci, liberi, timp de șapte minute, cât a durat traseul, pe gârlă. Noua Dreaptă, în schimb, a avut un noroc chior. A primit, din prima, piața centrală din Cluj.

Videos by VICE

Ionuț Țene. Fotografie via contul de Facebook al lui Florin Dobrescu

Ai putea crede că asta s-a întâmplat pentru că Ionuț Țene, șef la cultură peste Primăria Cluj, e un apărător al legionarului Radu Gyr, care în timpul liber scrie pentru site-uri de propagandă rusească, ca sputnik.

„Nu a fost nimic obscen, a fost un marș normal”, a zis Oana Mardare. Asta e replica agitatoare care a sculat bărbația în Noua Dreaptă. „Spune, de la ce ONG ești?”, o întreabă Călin Mărincuș, tipul cu ochelari de Johnny Bravo și cu tricou cu „HOMOFOB” scris pe el.

Svajczer Csaba, un tip care se laudă cu o diplomă de la Emil Boc, i-a apărat vitejește pe participanți de femeia de 1,65 metri și 50 de kilograme. A apucat-o pe Oana de mijloc și a tras-o jos de pe bicicletă. În loc să o protejeze de el, jandarmii au pus și ei mână și au târât-o spre dubă, cu ajutorul lui Mărincuș.

Citește și: Cum a fost la marșul pentru drepturile gay din Cluj, pe care Primăria s-a chinuit să-l opreasc

Anul trecut, a fost și el în aceeași situație. Mărincuș a venit la Pride, în București. Adică, cam fix ce a făcut agitatoarea Oana Mardare, numai că pe el nu l-a târât nimeni pe jos. Jandarmii l-au legitimat, inițial a refuzat, l-au rugat să plece. S-a așezat pe-o bancă, a dat un interviu. În timpul ăsta, nu l-a luat nimeni pe sus, doar au stat în jurul lui. Până la urmă a plecat, fără să-l împingă nimeni la pământ.

Eu am fost mai norocos ca Oana și am avut un dialog normal cu Mărincuș. Nu mi-am propus să-i schimb opiniile, că e dreptul lui să creadă ce vrea.

Și cum îmi plac bărbații mari și răi ca el, am vrut să avem un dialog, să-l întreb de ce el a avut voie la Pride și Oana Mardare n-are voie la marșul anti-gay și de ce s-au speriat atât de tare de o fată ditamai bărbații.

Fotografie via contul de Facebook al lui Cătălin Mărincuș

VICE: Pentru ce ați demonstrat, sâmbătă, la marșul Noii Drepte?
Cătălin Mărincuș: Greșiți foarte tare. N-a fost marșul Noii Drepte. A fost un marș fără culoare politică. Însă, cei care l-au organizat și s-au sesizat au fost Noua Dreaptă, Partidul România Mare și PRU, care sunt într-o coaliție, acuma.

Mă rog. Pentru ce anume ați demonstrat?
Am demonstrat pentru normalitate și pentru familia constituită dintre un bărbat și o femeie.

Credeți că Marșul Normalității instigă la ură împotriva homosexualilor?
Ura împotriva homosexualilor se numește homofobie, într-un jargon al homosexualilor. Haideți să facem o chestie. Dacă avem o imagine cu două femei – mama mea și mama dumneavoastră – și lângă ele vine un bărbat, homosexual, care se crede femeie, și noi le facem o poză. Vă rog să-mi spuneți câte femei o să vedeți dumneavoastră în poza aceea?

Păi, spuneți-mi dumneavoastră.
Eu v-am întrebat acuma. Eu văd două femei și un bărbat homosexual care se crede femeie. Dumneavoastră ce vedeți acolo? De ce să n-avem un dialog amândoi cât se poate de drept și democratic, nu?

Fotografie de Bogdan Meseșan

Deci, nu considerați că marșul anti-gay instigă la ură?
Absolut deloc. Dar ok, răspundeți la întrebare. Eu am zis că văd două femei și un bărbat care este homosexual și se consideră femeie. Dumneavoastră ce vedeți?

Știu și eu ce se consideră fiecare.
Păi dumneavoastră vedeți trei femei atuncea?! Să știu! Dacă un bărbat este cu două femei, atunci vedeți trei femei?

Nu știu ce se consideră el.
Păi dacă el se consideră femeie, un bărbat, dumneavoastră îl vedeți femeie direct? Că atunci eu mă pot considera Dumnezeul dumneavoastră. Mă puteți vedea Dumnezeu? Mă apreciați ca Dumnezeu?

Dar de ce considerați că homosexualii sunt o amenințare la adresa societății?
O amenințare personală, să spun – o amenințare ideologică, mai mult. Dar, spuneți „societate”. În acest moment, când spuneți „societate”, înseamnă că pe ei îi dați deoparte din societate. Iar eu nu cred că este normal. Homosexualii sunt oameni care sunt în aceeași societate cu noi. Nu trăiesc pe altă planetă.

Fotografie de Bogdan Meseșan

„Homosexualitatea este o afecțiune psihică, o apucătură sexuală deviată. Asta este părerea mea. Și studiile mele. Îmi aparțin și-mi asum asta.”

Și în același timp este și o alegere. Însă, este o alegere a unei minorități. Societatea asta, în care trăim cu toții ne aparține tuturor. Și mai suntem și o majoritate, care nu suntem homosexuali. Prin urmare, eu cred că în societate, pe stradă, trebuie să primeze decența și normalitatea. Dacă mă veți întreba – de ce spun că homosexualii nu sunt decenți? Foarte mulți dintre ei sunt decenți. Am prieteni care sunt homosexuali și nu participă la nicio paradă, nu afișează pe stradă această apucătură a lor – și îi respect pentru asta.

Dar, în momentul în care o organizație, gen LGBT, face un marș la Cluj-Napoca, care este ascuns sub imaginea seriozității – asta înseamnă că ne mințim noi pe noi. Vedem ce se întămplă în țări ca Olanda, ca Statele Unite. Și unde s-a ajuns. Păi, e aceeași organizație care face și la noi, în momentul acesta marșuri. Și nu cred că orașul Cluj-Napoca este reprezentat de o apucătură sexuală deviată, scoasă în stradă și ridicată la rang de virtute.

Ce este homosexualitatea? Și aici ne referim la bărbați. Este actul sexual prin care un bărbat, cu penisul erect, îl introduce în anusul altui bărbat. Păi dacă se întâmplă asta, eu nu cred că este un mesaj care să fie afișat pe stradă, noi să-l privim ca o normalitate, majoritatea, și în același timp să-l lăsăm, acest mesaj, ca fiind bun și copiilor noștri, adică continuității noastre. Dumneavoastră vi se pare normal?

Dar prietenii de care-mi spuneați, ei vă susțin, în demersurile dumneavoastră? Ei ce părere au?
Absolut. Da. Nu sunt de acord cu ieșirea în stradă la paradă. Pentru că nici eu nu ies în stradă cu femeia mea, s-o prind de fund sau mai să știu eu ce să-i fac. Pentru că nu este decent. Și nu este mesajul care să ajungă la copii. Strada trebuie să fie plină de decență și normalitate. Atâta tot. Nimeni nu are absolut nimic cu homosexualii.

Fotografie de Bogdan Meseșan

V-am întrebat mai devreme de faza cu poza, de câte femei vedeți. Aceea este definiția homofobiei. Dacă nu vezi acolo trei femei, că unul se consideră femeie, atunci ești homofob. Asta este definiția homofobiei. Nu este o definiție dată de ură sau mai știu eu de ce.

Dar concret, cu ce v-ar deranja dacă oamenii ăstia își trăiesc viața, de ce e nevoie să se organizeze un marș împotriva lor?
Dar ei de ce organizează un marș împotriva normalității? Că ei au început. Nu s-a făcut un marș al normalității de dragul normalității. S-a făcut ca răspuns la marșul homosexualilor. Este un răspuns.

Ei cer niște drepturi. Marșul ăsta e doar împotriva lor.
Spuneți-mi vă rog, ce drepturi cer ei.

Dreptul la o viață normală în societate.
Ați auzit de homosexual omorât în România pentru că este homosexual? Sau băgat la pușcărie? Sau dat afară de la locul de muncă? Sau scuipat în stradă? Păi, aș fi primul care s-ar opune la asta!

Biserica susține demersurile astea?
Biserica susține creștinătatea. Biserica nu este un factor decizional în România. Faptul că se lovește în Biserică este o mare greșeală și o mare eroare pe are o fac oamenii. Pentru că Biserica este continuitatea noastră, ca identitate. Biserica nu este făcută din catedrale de mii de metri pătrați, de mașini de lux și de scandaluri de tot felul, inclusiv de pedofilie. Acolo nu este prezent Dumnezeu. Dumnezeu este prezent în fiecare dintre noi. Eu așa consider.

Fotografie via contul de Facebook al lui Cătălin Mărincuș

Știu că s-au făcut vreo 22 de cereri până când le-a aprobat manifestarea. Cumva, Primăria Cluj a făcut tot ce poate ca să împiedice parada.
Nu s-o împiedice – pur și simplu Primăria și Emil Boc au acționat în spiritul legii, pe de-o parte, și al convingerilor personale, că reprezintă o majoritate. O majoritate covârșitoare.

Dar faptul că a fost o presiune atât de mare pe primărie se datorează că sunt nenumărate ONG-uri sponsorizate din afară – exact la fel cum este și VICE-ul, și nu vreau să vă jignesc acuma, dar ăsta este adevărut – sunt ONG-uri antiromânești, ONG-uri care susțin ceva diferit de normalitate. ONG-uri care susțin niște lucruri bolnave și vor să ni le impună nouă, majorității, ca să le privim normale. Păi, dacă ajungem să ne mințim noi pe noi, de dragul părerii cuiva, dați-mi voie să spun că nu există calitate umană acolo. Eu nu pot să mint și să mă mint pentru nimeni. Sunt prea puternic pentru asta.

Păi și ei cum vă lezează? Prin marș, am înțeles bine?
Prin marș. Care ește mesajul acelui marș? Mesajul este „noi suntem bărbați și unul dintre noi își introduce penisul în anusul celuilalt bărbat și unul se consideră femeie și celălalt bărbat.”

Știți că unii spun că marșul a fost refuzat de 21 de ori tocmai pentru că un angajat al primăriei, Ionuț Țene, are simpatii ultraortodoxe și ultranaționaliste. Aveți cunoștință de asta?
Da, se cunosc. În România, nu există nici ultranaționalist, nici naționalism, nici xenofobie, nici antisemitism. Sunt doar noțiuni empirice inventate de unul, altul.

În cazul domnului Ionuț Țene, vă pot spune că este istoric, în primul rând, scriitor, și un român adevărat, din punctul meu de vedere. Este un om cu o cultură extraordinară. Îl consider una dintre personalitățile culturii clujene în viață. Vă invit să aveți o discuție cu el față în față și o să descoperiți un om de valoare, care-și respectă niște principii, ce nu au legătură cu vreun extremism. Sunt doar ancorate în realitate și în normalitate. Iar, dacă normalitatea ajunge extremism în mintea cuiva, îmi pare rău pentru acel cineva.

Deci, ziceți că a avut un rol în respingerea propunerilor.
Absolut deloc. Ionuț Țene nu dă aprobări sau nu. Aprobările se dau de către domnul Călin Forna, și de către un consiliu și, la urmă, semnate de Emil Boc.

Au venit 21 de cereri (notă au fost 22) de la 21 de ONG-uri diferite. Și s-a creat o presiune, fără discuție asupra acestui consiliu și a lui Emil Boc. Și nu știu dacă își asumă sau nu, dar e o bilă neagră pentru Emil Boc, în Cluj-Napoca, faptul că s-a desfăsurat așa ceva în acest oraș.

„Acest oraș a dat lumii întregi valori umane, oameni de știință, oameni de cultură. Și dă în continuare. Aceasta este identitatea orașului Cluj-Napoca și nu alta.”

Totuși, cum vă explicați că au fost atât de puțini oameni, 50, față de parada gay, unde au fost 800?
Au fost câteva sute și la mitingul ăsta al normalității. Normalitatea în România este banală. Românii încă nu s-au bătut de probleme de care se bat alte țări. Dar, încet-încet, se vor trezi. Iar, în cazul numărului mare de participanți la marșul LGBT, vă pot spune că trei sferturi au fost aduși din alte părți. Au fost cetățeni străini, foarte mulți. Tot acolo, rândurile au fost îngroșate de un dispozitiv teribil al jandarmeriei și al poliției. Chiar și al poliției locale, de la primărie. Șeful poliției locale de la primărie circula cu homosexualii în acel marș, cu capul plecat.

Am văzut tricoul cu „femeia = mamă”. Alt rol pentru femeie nu există? E cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă, să se reproducă?
Femeia este comoara acestei națiuni. Nu cred că este ceva mai important decât femeia în România. După femeie, vin copiii. Și apoi ceilalți oameni. Din punctul meu de vedere. Femeia poate să fie orice în această țară, însă înainte de toate, este o comoară care trebuie apreciată ca atare.

Adică să nască copii?
Nu. Femeia trebuie să fie iubită și prețuită, iar dacă naște copii, treaba ei.

Păi, atunci, nu e egal mamă.
Păi nu e, dar vă rog să-mi spuneți, ce altă mamă în afară de femeie știți? Când vreodată rolul de mamă va putea fi substituit de către un bărbat cu apucături homosexuale în viață?

Voiam să vă întreb și despre organizația lui Svajczer Csaba, O.G.V.P.P.F.A.. E normal, ca cineva care nu făcea parte din jandarmerie, să agreseze participanții?
Nu am auzit despre acest domn niciodată. Dar, legat de Oana Mardare, eu o consider o persoană cu ceva probleme psihice, atâta tot. Nu cred că a fost trimisă de cineva acolo, nu cred că a fost plătită de cineva, în niciun caz nu cred asta. A venit din proprie inițiativă. Sunt ferm convins de asta. Iar, dacă vi s-a părut că acolo a fost vreo altercație, păi înseamnă că nu știți ce înseamnă altercațiile.

A fost luată de jandarmerie la insistențele noastre – putea s-o ia fiecare de acolo, nu? Să-și facă dreptate. Că era destul de încinsă atmosfera. Iar domnișoara nu a suferit absolut nicio leziune.

Atâta doar, că eu am pus mâna pe ea să îi ajut să o ducă, puțin. Întrucât am văzut că cineva a prins-o de încheietură. Eu, lucrând în pază foarte mulți ani, știu să imobilizez un om. Când prinzi un om de încheietură și cineva îți face o priză pe corp, se rupe cel mai repede mâna. De-aia am pus mână pe mijlocul antebrațului ei, să nu se întâmple lucrul acesta. Și nici nu s-a întâmplat.

„Nu văd cine a fost agresat acolo și cine a greșit.”

De Svajczer Csaba, și de organizația lui Organizația pentru Prevenirea Faptelor Antisociale, spuneți că nu ați auzit, deci.
N-am auzit de așa ceva până acum. În Cluj-Napoca, cred că cel mai celebru mă consider eu.

Cel mai celebru în domeniul ăsta, de pază?
În domeniul acesta care privește România și problemele reale ale României.

Prietenii din Poliție ai lui Mărincuș. Fotografie via contul de Facebook al lui Cătălin Mărincuș

De ce a fost Oana Mardare, până la urmă, târâtă pe jos afară?
A fost luată de acolo deoarece domnișoara a devenit isterică. La rugămințile noastre de a nu mai vocifera, când se vorbea la microfon, s-a trântit pe jos. Jandarmii s-au speriat puțin. Pentru că jandarmii nu sunt obișnuiți să ia fete să le bage în dubă. Dacă eu aș fi fost elementul antisocial acolo, mă băgau în dubă foarte repede, vă rog să mă credeți. Dar jandarmii au ezitat o clipă, după care și-au făcut treaba exemplar.

Iar faptul că s-a lovit în jandarmerie este o eroare și o prostie din partea celor care au făcut-o, pentru că vorbesc în necunoștință de cauză. Jandarmeria de la Cluj-Napoca este cea mai competentă din această țară, să știți.

Totuși, Oana, inițial, a spus doar că marșul gay nu a fost obscen.
Iar eu am spus care a fost mesajul acelui marș. Vi se pare normal ca doi bărbați să aibă relații sexuale între ei? Că acesta este mesajul. Domnișoara a început să urle și să vocifereze acolo. I-am rugat pe loc pe jandarmi să o îndepărteze, pentru că deja perturba desfăsurarea mitingului legal.

Fotografie via contul de Facebook al lui Cătălin Mărincuș

Lucrurile s-au întâmplat după ce cineva a dat-o jos de pe bicicletă și a fost trasă la o parte.
Nu știți despre ce vorbiți. Fata a venit acolo, în grupul nostru, pe bicicletă, într-adevăr. A oprit bicicleta, n-a stat în echilibru pe ea, a coborât de pe bicicletă și a început să vocifereze, după ce a vorbit cu noi. N-a dat-o nimeni jos de pe bicicletă, ca de pe cal.

Dar există înregistrarea – cineva îmbrăcat în negru (Svajczer Csaba) a dat-o jos de pe bicicletă.
Dacă există înregistrarea, aș vrea să văd și eu cum a dat-o jos de pe bicicletă. Statea în picioare cu bicicleta sub ea.

Era în picioare, cu bicicleta sub ea, încălecată pe bicicletă – și domnul respectiv a apucat-o de mijloc și a tras-o într-o parte. Ea a răspuns dumneavoastră și altora de acolo.
Nu a răspuns. Pur și simplu, vâzând că nu are cu cine discuta, din punctul ei de vedere, a început să urle foarte tare înspre cel care vorbea la microfon. În niciun caz nu a răspuns calm. Pentru că am avut o discuție cu ea, de câteva secunde, cât a fost calmă, și nu s-a întâmplat nimic. Jandarmeria a întervenit în momentul în care am cerut noi să se intervină.

Și dumneavoastră ați jignit-o. Ați umilit-o. Spuneați ceva de genul „uitați cum arată un susținător al homosexualilor. Uitați ce frumoasă este”.
Din punctul meu de vedere, reprezintă o femeie foarte incompletă.

Nu credeți c-ați umilit-o?
Nu, deloc.

Spuneați „uitați ce frumoasă e”, când era pe jos și plângea.
Păi e frumoasă, dar pentru mine este incompletă. Îmi pare rău. Dar am spus că aș putea s-o îmbunătățesc foarte mult.

Cum?
Păi, domnișoara este lesbiană, în primul rând. Observați că nu mă leg de femei și de lesbiene. Pentru că nouăzeci și ceva la sută dintre femeile care sunt lesbiene sunt așa din cauza bărbaților. Nu au întâlnit un bărbat potrivit. Un bărbat care să le aprecieze și un bărbat care să le facă să se simtă dorite cu adevărat, cum era normal. Adică, un bărbat ca mine.

Vi se pare corect cum a procedat Jandarmeria Română, deci?
Absolut corect și îi felicit pentru ceea ce au făcut. Au făcut mult mai multe nu doar pentru această domnișoară. De exemplu, pe mine m-au oprit să nu ajung la marșul LGBT de la vreo 50 de metri. Fără să știe că mă duc acolo. Nu a fost absolut niciun incident major la niciunul din marșuri.

Știu că anul trecut în București, dumneavoastră ați fost la parada gay.
Bineînțeles că am fost și am fost tot oprit de jandarmerie, și ținut departe și pus la respect. Dar este dreptul meu de a mă opune unei apucături sexuale deviante, scoase în stradă și ridicată la rang de virtute.

Și d-asta ați fost, anul trecut la paradă? Ca să vă arătați indignarea?
Da, și mi-o arăt cu orice ocazie care se ivește.

Dar dumneavoastră ați fost tratat diferit. Nu ați fost dat afară imediat. V-ați oprit pe o bancă, lângă Arcul de Triumf și ați mai stat o perioadă.
Bineînțeles, am discutat cu ei, m-am legitimat, n-am trecut la a agresa lume pe acolo, nu m-am trântit pe jos să trebuiască să mă ridice jandarmii, nici n-am urlat în gura mare „ajutor, ajutor, uitați ce-mi fac jandarmii”. Oamenii erau la muncă acolo. Își făceau doar treaba.

Dar nu v-ați supus imediat. Inițial ați spus că-i dreptul dumneavoastră să fiți într-un loc public.
Da, așa este. Acolo se desfășura un marș autorizat și am fost imediat îndepărtat din acel loc, mi s-a arătat că nu este dreptul meu să fiu în acel loc și m-am conformat.

Dar nu imediat. Și nu ați fost târât pe jos.
Păi, până mi s-a comunicat. Că nu am fost în cunoștință de cauză. A fost greșeala mea.

Adică nu știați că e pride-ul acolo?
Știam că e pride-ul acolo, dar nu știam că nu am dreptul să particip la acel marș, întrucât nu făceam parte din comunitate, nu eram invitat, nimic. Iar ei aveau un marș legal. Eu am încălcat legea și am fost tratat de către jandarmi cu profesionalism și s-a evitat absolut orice conflict, orice incident.

Și dumneavoastră vorbeați tare. Dacă-mi amintesc bine, parcă ați făcut un video pe telefon, sau cineva vă lua un interviu. E diferit de ce a făcut Oana?
Probabil că da, am făcut zeci de videouri și am dat zeci de interviuri. Posibil.

Și e diferit de ce a făcut Oana, până la urmă? Și ea a venit să aibă un dialog. Care, s-a denaturat, până la urmă.
S-a denaturat foarte repede. Nu a venit să aibă un dialog acolo. În niciun caz. Dacă voia să aibă un dialog, putea să mă sune, că știa că evident că nu mă opun eu acestor chestii. Să avem un dialog exact așa cum avem noi doi și să-l punem pe Facebook și ar fi fost mult mai urmărit decât circul pe care l-a făcut. Mesajul ei, dacă ar fi fost unul sănătos, ar fi ajuns mult mai bine la cine era interesat.

Deci, e ok că dumneavoastră ați venit la Pride să vă exprimați indignarea, dar nu e ok că ea a venit acolo, pentru că dumneavoastră v-ați supus legii și ați plecat când vi s-a cerut, iar ea nu?
Nu-i așa. La pride-ul de la Cluj, nu am avut voie să mă apropii la 150 de metri.

Zic de București.
La București, a fost o scăpare din partea jandarmilor. Dar au remediat-o foarte repede. Și repet, nu a fost absolut niciun incident, de niciun fel, între mine și Jandarmerie.

Sunteți homosexual, cumva?

Da.
Vă respect foarte mult și consider că în intimitatea casei dumneavoastră puteți face absolut orice. Dacă cineva vă agresează pe stradă că sunteți homosexual, puteți veni la mine să vă ajut și voi fi primul care sar, da?

Mulțumesc!