Sunt gay și am vorbit cu deputații români care s-au abținut la votul pentru referendumul homofob

România e singura țară din Europa de est care, cumva, a rămas fără homofobie în Constituție. Suntem departe de a fi vreo utopie a toleranței – căsătoriile gay sunt interzise de Codul Civil, iar parteneriatul civil e tărăgănat de ani buni. Dar termenul de „soți”, folosit în legea fundamentală a țării, la fel ca pisica lui Schrödinger, le dă un soi de angoasă existențială unora. Nu pentru mult timp, zice Coaliția pentru Familie.

În timp ce gayii se pregăteau de prima semifinală Eurovision, Camera Deputaților a dat undă verde inițiativei Coaliției pentru Familie de redefinire a familiei în Constituție. Dacă proiectul trece și de Senat, o punem de-un plebiscit, ca să stabilim odată pentru totdeauna dacă homosexualii ca mine ar trebui să fie sau nu cetățeni de mâna a doua. În 2017, suntem în continuare pedepsiți că suntem gayi.

Videos by VICE

Ironia e că oamenii împotriva cărora e îndreptată treaba asta, și-ar pierde, de fapt, mai degrabă demnitatea. Nu de alta, dar altceva n-avem oricum. Adică, discuția e una falsă, purtată pe umerii acoperiți ai BOR-ului. Homosexualii vor putea în continuare să NU se căsătorească, la fel de bine cum NU s-au căsătorit nici până acum. Codul Civil o interzice. De fapt, ăsta nu e doar un referendum antigay.

E și despre redefinirea familiei. Părinți singuri, cupluri heterosexuale necăsătorite care au copii, cupluri în uniuni consensuale (dintre care, o mică parte sunt și cupluri de același sex), bunici care-și cresc singuri nepoții, frați care se cresc unii pe alții fiindcă părinții au plecat la muncă în vest, se trezesc că nu mai sunt o familie, pentru că nu vrea Coaliția pentru Familie.

Un referendum al dezbinării, pe banii tăi.

Nu m-a intrigat susținerea zdrobitoare pe care a primit-o Coaliția pentru Familie, mai ales din partea PSD, ci abținerile. USR-ul și-a cam luat-o pe Facebook pentru treaba asta. Am vorbit cu câțiva dintre deputații care n-au votat nici da, nici ba, pentru că am vrut să înțeleg ce a fost în spatele deciziei lor de a se abține și de ce au considerat ei că e cea mai bună soluție.

Ovidiu Raețchi, PNL

VICE: Credeți că organizarea unui astfel de referendum ar putea contribui la intensificarea homofobiei?
Ovidiu Raețchi: Depinde foarte mult de modul în care se organizează activiștii din zona „Nu”, din zona drepturi și libertăți. Coaliția a ajuns până aici fiind atent organizată, atât la nivel procedural, cât și la nivel discursiv. Dacă toate nucleele civice care în acest moment se opun ideii în mod separat sau individual, se unesc și se coordonează, campania poate fi o oportunitate pentru a răspunde unor idei care, altfel, rămân cumva sădite în subconștientul colectiv.

De ce e nevoie să fie modificată Constituția pentru a limita un drept pe care homosexualii oricum nu îl au?
Nu pot vorbi în numele celor care au declanșat procedura. În mod paradoxal, e posibil ca în urma aducerii temei pe agendă, să ieșim din această dezbatere prin adoptarea parteneriatului civil, ca forma de echilibru în raport cu familia definită „tradițional”, sau chiar dacă referendumul nu este validat.

Ați vota pentru un parteneriat civil în loc de căsătorie, pe modelul Ungariei?
E o discuție complicată, în care trebuie să dai răspunsuri simple – da, nu, pentru, contra, abținere, deși nuanțele sunt mai importante ca niciodată. În mod clar parteneriatul civil e necesar și firesc. Ce faci mai departe și cât de repede faci ține de o anumită sincronizare cu societatea. Lucian Mândruță are o teorie despre tema căsătoriei și interesele discursive ale Rusiei. Cred că are dreptate.

Cum va afecta redefinirea asta restrictivă familiile care nu sunt întemeiate pe căsătorie?
A existat un amendament depus de Gabriel Andronache, care ar fi putut elimina această ambiguitate, dar a fost respins.

Știu despre amendament și știu că a fost respins, de-asta și întreb. Cum se va rezolva situația asta?
Există trei filtre într-o dezbatere de genul ăsta: primul e cel Constituțional – CCR a avizat totuși initiațiva; Parlamentul, unde amendamentul despre care vorbeam putea schimba situația; și votul de la referendum, care reprezintă partea cea mai sensibilă a dezbaterii.

Credeți că limitarea drepturilor civile pe criterii religioase poate stabili un precedent periculos?
E vorba despre „democrație” și, sau versus, „libertăți”. Iar aici e un caz de graniță. Sunt niște drepturi afectate prin noua definiție? Răspunsul poate fi și da, și nu – pentru că acele drepturi nu există în România, dar există în Europa. Poți, pe baza acestei argumentătii de graniță, să blochezi demersul public, care a fost formal corect? Și care sunt consecințele blocării la nivel discursiv?

Păi, în opinia dumneavoastră, care ar fi fost?
Hrănirea temei în continuare și poate chiar supralicitarea, pentru că Parlamentul e oricum antipatic. Cel mai bun filtru era fie CCR, fie o clarificare prin amendament în Parlament – amendare, nu blocare, fie o poziție clară a societății, care să considere tema secundară sau să nu fie de acord cu ea. Blocarea însă la nivel parlamentar ar fi dus dezbaterea la nivel discursiv de Steaua-Dinamo.

V-ați abținut la votul privind redefinirea familiei în Constituție. De ce ați ales să vă abțineți?
Pentru că votul meu avea o dublă semnificație în acest context. Însemna, unu, ce cred eu despre inițiativă și doi, dacă eu mă opun sau nu unei proceduri legale care, până în acel punct, respecta regulile jocului. O problemă liberală și o problemă democratică. Media între cele două poziții este abținerea.

Norbert Apjok, UDMR

VICE: În ultimele luni parcă am văzut mai multe afirmații homofobe în spațiul public. Credeți că ideea unui referendum contribuie la asta?
Norbert Apjok: Referendumul conferă un subiect care duce la polarizarea societății. Este un subiect care este mult prea mediatizat, dar nu întotdeauna ce se aude mai mult este și adevărul. Pentru că nu există un adevăr în această poveste. Eu cred că discursul de ură nu are loc în spațiul public. Îmi pare rău să văd atâta ură între oameni.

Chiar dacă referendumul va avea loc, căsătoria între persoane de același sex e interzisă de Codul Civil. Practic, ce se va schimba?
Technic vorbind, pentru modificarea Codului Civil este necesară o majoritate simplă, iar pentru modificarea Constituției două treimi. Astfel, votul din Camera Deputaților înseamnă că în viitor, orice modificare a Codului Civil în acest sens va deveni neconstituțională. Nu cred că ar trebui să se restricționeze niște drepturi pe astfel de criterii.

Ați vota pentru un parteneriat civil?
Parteneriatul civil este o inițiativă foarte importantă, o încercare de a normaliza o situație dată, existentă. În momentul de față sunt foarte multe persoane care nu optează pentru căsătorie, dar trăiesc împreună, însă nu beneficiază de drepturi de bază, de exemplu co-asigurare, pensie sau patrimoniu comun. Indiferent de orientarea sexuală, acele cupluri care trăiesc împreună, duc împreună o gospodărie, trebuie să aibă dreptul ca parteneriatul lor să fie recunoscut de lege.

Citește și: Comentariile fanilor Coaliţiei pentru Familie după victoria de ieri îți arată viitorul României

Credeți că limitarea drepturilor civile pe criterii religioase poate stabili un precedent periculos?
Deciziile trebuie luate pe bază de argumente și prin consultarea societății, nu prin promovarea urii și a fricii. Este important ca oamenii să înțeleagă că lărgirea de drepturi ale diferitelor minorități nu scade drepturile majorității.

Am văzut că v-ați abținut la votul pentru redefinirea familiei.
În cadrul grupului UDMR s-a stabilit că fiecare dintre noi votează conform propriei decizii. Eu m-am abținut pentru că este un subiect mult prea complex pentru a-l adopta fără un consens al societății în care trăim. Aș fi vrut să văd argumente reale și obiective pe temă, și nu instigare la teamă și ură. Până când nu e un consens, nu este timpul nici pentru adoptare, nici pentru respingere.

Viorica Cherecheș, PNL

VICE: Credeți că organizarea referendumului ar putea contribui la creșterea nivelului de homofobie?
Viorica Cherecheș: În acest moment, nu cred că este oportun un astfel de referendum. Poate duce și mai mult la adâncirea gradului de intoleranță. Românii nu sunt încă educați să accepte relațiile între persoanele de același sex și, când se confruntă cu o astfel de situație, fie se prefac că nu văd, fie devin critici până la violență.

Din moment ce căsătoria între persoane de același sex e oricum interzisă de Codul Civil, practic, ce se va schimba?
Modificarea legii fundamentale a României, probabil, ar atrage după sine și schimbarea altor norme legislative pentru corelare. Ultima revizuire a Constituției a fost făcută în 2003 și de atunci, România a aderat la UE, deci multe dintre legi au fost armonizate deja cu legislația europeană.

V-ați abținut la vot. De ce?
În întreaga lume există în acest moment 13 țări (în prezent sunt, de fapt, 22 de țări care oficiază căsătoriile) care recunosc din punct de vedere legal căsătoriile între persoane de același sex. În Franța, de exemplu, prima căsătorie a fost oficiată în anul 2004, dar legea a fost adoptată în anul 2013, deci și ei au avut timp să se documenteze temeinic.

Deci, abținerea a fost motivată de faptul că dumneavoastră considerați că nu suntem încă pregătiți?
M-am abținut pentru că asta am simțit că trebuie să fac. Sunt o categorie specială, dar sunt oameni cu sentimente și trebuie să le respectăm alegerea.

Vă este teamă că veți pierde o parte din electorat? Sau de o reacție negativă din partea colegilor de partid?
Nu mi-e frică nici că aș pierde electorat și nici de o reacție negativă a partidului. Credeți că în calitatea mea de medic aș refuza să tratez pe cineva numai pentru că are altă culoare a pielii sau a ales să iubească pe cineva, de același sex?

Robert Turcescu, PMP

VICE: În ultimele luni au fost tot mai multe afirmații homofobe în spațiul public. Credeți că organizarea referendumului a dus la creșterea asta?
Robert Turcescu: Nu știu cum se măsoară procentul de homofobie și nici care este nivelul lui actual în societatea românească. Poate că, din perspectiva asta, referendumul propus – dar care nu sunt convins că va avea loc, ar putea să ne ofere o sumă de indicatori relevanți. Dintr-o altă perspectivă, observ că discuția din jurul acestui posibil referendum se concentrează pe controversele legate de comunitatea LGBT. Dar cu familiile monoparentale sau cu familiile în care mama și tatăl unui copil nu sunt căsătoriți cum rămâne?

Chiar asta voiam să întreb și eu. Ce e, de fapt, o familie?
Perspectiva sociologică nu se suprapune nici cu definiția din actuala Constituție, nici cu propunerea rescrisă de Coaliția pentru Familie. Și atunci? Iată câteva dintre motivele care m-au făcut să mă abțin la votul din Camera Deputaților.

Și încă ceva. Cred că în această chestiune legată de „familia tradițională” mulți se comportă ca în povestea cu drobul de sare. Eu, unul, n-am observat în ultimii ani să existe o amenințare teribilă și iminentă asupra ideii că un cuplu căsătorit e format dintr-un bărbat și o femeie. Abia acum, după votul din Camera Deputaților, se nasc scenarii, discuții, teorii și emoții.

Concluzia e că definirea familiei așa cum apare în forma actuală a Constituției e suficientă. De-asta am și rezerve că va exista până la urmă un astfel de referendum.

Dacă limităm acum drepturi civile pe criterii religioase, credeți că putem stabili un precedent periculos?
Creștinismul e religia iubirii aproapelui și a toleranței. Adevarații creștini știu ce înseamnă dreapta măsură și nu vom retrăi vremurile Inchiziției. Chiar dacă există înca excese și dispute între creștini, ele se înscriu mai degrabă în zona violențelor retorice, în spațiul românesc și european, decât în sfera conflictelor propriu-zis violente.

De ce v-ați abținut la votul din Camera Deputaților?
Noțiunea de familie e greu de cuprins într-o frază, fie ea și sub forma unui articol constituțional. Nu-mi calculez votul din Parlament în funcție de „gramajul” lui electoral, ci îl pun în balanță propriei conștiințe. Încă simt multe nuanțe în această discuție despre definirea familiei, la fel de multe în redefinirea ei, ca să judecăm maniheistic: da sau ba.

Lucian Daniel Stanciu-Viziteu, USR

VICE: Credeți că organizarea referendumului ar putea contribui la creșterea nivelului de homofobie?
Lucian Stanciu-Viziteu: Depinde cum ar fi dusă campania. Și da, și nu. Dacă cei care sunt împotriva modificarii s-ar promova într-o variantă inteligentă, ar putea chiar să facă un bine. Cred că dacă am vedea ceva bun din referendumul ăsta ar fi că s-ar genera dezbateri în societate, mai multe și mai la firul ierbii.

Ce ar putea să iasă, în urma dezbaterii?
Când vorbești despre ceva, poți să afli că nu este „omul negru”. Când scoți la lumină ceva de care te sperii, poți să vezi că de fapt nu ai de ce să te sperii.

De ce ar fi nevoie să fie modificată Constituția pentru a limita un drept pe care homosexualii oricum nu îl au?
Pentru că oamenilor le e frică de ce nu înțeleg și cred că Constituția i-ar proteja mai mult. Asta ar fi singura argumentare. Codul Civil, într-adevăr, rezolvă lucrul ăsta. Pe de altă parte, organizații ca și Coaliția pentru Familie au mai existat și în alte țări și pare a fi un model politic de a crea o situație în societate, în care partidele, în special cele mai tinere, orice ar face, ar fi într-o poziție de pierdere.

Ce părere aveți despre legea parteneriatului civil?
Eu am zis din start că aș vota pentru parteneriatul civil. Dar ce a făcut Remus Cernea are multe probleme, strict juridice, nu de fond. Adică, practic, aș vota o formă legală care acordă drepturi similare instituției căsătoriei cuplurilor de orice fel. Oricum, cele mai vizate sunt cupluri heterosexuale, nu gay. Dar proiectul lui Cernea are multe probleme. Multe articole care se bat cap îm cap, neclare. Legea trebuie amendată cu anumite lucruri, să fie un cadru corect. Că degeaba ai drepturile alea dacă sunt inaplicabile sau dacă se bat cap în cap cu alte lucruri.

Credeți că putem avea referendumuri și pentru limitarea altor drepturi?
Faptul că trei milioane de oameni au semnat nu înseamnă că noi chiar trebuie să zicem da, hai să facem referendum. Argumentul e valabil și în cealaltă direcție. Dacă schimbăm acum și avem o legislație progresistă, până unde o facem progresistă? Eu cred că lucrurile astea se vor regla în mod natural atunci când societatea va evolua și va ajunge la maturitatea de a accepta lucrurile astea.

Cristian Ghinea, USR

VICE: Vi se pare că organizarea unui astfel de referendum ar putea încuraja homofobia?
Cristian Ghinea: Contribuie deja. A adus o temă complet neactuală și fără niciun fel de consecință practică. Legea în vigoare deja definea foarte clar familia ca fiind între un bărbat și o femeie. Politicienilor trdiționali le convine chestia asta. Mi se pare de o ipocrizie cruntă că niște politicieni la care, dacă te uiți, au ba amante tinere, ba șase căsătorii, stau foarte prost și la moralitatea publică, fură de sting. Și brusc au devenit creștini adevărați și tradiționali. Mi se pare de o ipocrizie cruntă.

Citește și: Am vorbit cu parlamentarii români care au votat împotriva referendumului anti-gay

Dacă e oricum interzisă, de ce ar fi nevoie să fie modificată Constituția ca să limiteze un drept pe care oricum nu-l au?
Singura parte bună este că a ridicat profilul dezbaterii paralele, dar legată de parteneriatul civil. Dacă acum doi ani era Remus Cernea singurul care susținea asta în Parlament, sunt acum oameni, între care mă număr și eu, care spun da, parteneriatul civil este o chestie concretă, cu impact imediat și care are efecte benefice nu numai asupra cuplurilor de același sex, ci și asupra multor cupluri din România care trăiesc în concubinaj.

Explicați-mi, ce s-a întâmplat, de fapt, la votul din Camera Deputaților?
Am votat dintr-o eroare pentru abținere. Am vorbit la secretariaul Camerei Deputaților pentru a îndrepta, nu aveam prevederi regulamentare. Există în Parlamentul European această obișnuință, a îndreptării unei erori. Și regret neatenția.

E o situație inconfortabilă pentru mine, ca să fie clar, mai ales că sunt și-n situația paradoxală în care am convins câțiva colegi să nu se abțină. Îmi pare foarte rău.

Cum vedeți dumneavoastră organizații precum Coaliția pentru Familie?
Mi se pare spectaculoasă forma lor de organizare. Nu mă așteptam să aibă succesul ăsta, să strângă atât de multe semnături. Cred că importăm în România o formă de activism a organizațiilor religioase care există în vestul Europei și în Statele Unite ale Americii. Dar nu știu unde va duce acestă formă de activism. Sunt și eu curios.

Notă: Unele răspunsuri și întrebări din acest interviu au fost scurtate, din motive ce țin de cursivitatea textului și de spațiul permis de formatul site-ului VICE, fără însă ca sensul să fi fost în vreun fel distorsionat.