Imagini de Nickolay Lamm
Wi-fi. Este peste tot în jurul nostru, ne oferă tăcut şi invizibil acces la toată informaţia din lume. Dar puţini dintre noi au idee ce este cu adevărat şi cu atât mai puţin se ştie cum ar arăta, dacă l-am putea vedea.
Videos by VICE
Artistul Nickolay Lamm, blogger la MyDeals.com, a decis să arunce puţină lumină asupra subiectului. El a creat imagini vizuale care înfăţişează dimensiunea, forma şi culoarea semnalelor wi-fi, dacă acestea ar fi vizibile pentru ochiul uman.
„Cred că, ilustrând cum ar arăta undele dacă le-am putea vedea, apreciem tehnologia pe care o folosim zilnic”, mi-a spus Lamm într-un mail. „Mulţi dintre noi folosim tehnologia, fără să ne dăm seama de complexitatea din spatele ei, care o face să funcţioneze.”
Pentru a a-şi face o părere despre cum ar arăta, Lamm a lucrat cu M. Browning Vogel, doctorand, astrobiolog şi fost angajat al NASA Ames. Vogel a explicat ştiinţa din spatele tehnologiei wireless, care este oferită în textul ce însoţeşte fiecare ilustraţie.
Textul corespunzător ilustraţiei de mai sus descrie dimensiunea unui câmp de energie wi-fi şi modul în care este transmis un semnal:
Wifi este un câmp energetic care este transmis sub formă de unde. Undele au o înălţime anume, distanţă între ele şi se deplasează cu oanumită viteză. Distanţa dintre undele wifi este mai scurtă decât aceea dintre undele radio şi mai lungă decât în cazul microundelor, conferind wifi o bandă de transmisie unică, ce nu poate fi întreruptă de alte semnale. Undele wifi au o distanţă cuprinsă între trei şi cinci inch (7,62 şi 12,7 cm) de la o creastăla alta. Crestele undelor sunt transformate de un computer la valoarea 1, iar bazele sunt egale cu 0. Lanţurile de 1 şi de 0 pot fi transpuse în litere, numere şi coduri care compun site-uri, mail-uri şi alte componente ale internetului. Undele wifi tipice descresc în amplitudine pe măsură ce se depărtează de sursă şi din acest motiv sunt mai ample în dreapta şi mai mici în stânga, presupunând că sursa este undeva aproape de partea dreapta a imaginii. Imaginea arată un semnal wifi idealizat, transmis pe într-o bandă care este împărţită în două sub-canale, redate în roşu, galben, verde şi alte culori.
Reprezentările Wi-fi sunt realizate în Washington, DC. Lamm a folosit datele dintr-o hartă de pe DC.gov pentru a aproxima dimensiunile şi formele reţelelor wi-fi din National Mall.
Undele wifi traversează spaţiul ca unde sau pulsaţii rapide, purtătoare de date codificate. Un stop-cadru al acestora ar arăta faptul că pulsaţiile sunt la o distanţă de aproximativ 6 inch (15,24 cm) (după cum arată benzile discret colorate care traversează spaţiul în această imagine.) Routerele wifi sunt practic antene care trimit simultan date pe frecvenţe multiple. Aceste frecvenţe multiple sunt redate în albastru, verde, galben şi roşu, culori care invadează spaţiul din jurul mallului. Datele care provin de la aceste frecvenţe multiple formează vârtejuri în spaţiu, dar pot fi descifrate prin folosirea unui sistem de semne comune, perceput de instrumente wireless.
Wifi ocupă banda de frecvenţă radio a spectrului electromagnetic dintre undele radio propriu-zise şi microunde (folosite la audiţia unui joc, respectiv la prepararea cinei). Această bandă de frecvenţă inseamnă că boxele wifi şi computerele pot trimite şi pimi informaţii sub formă de unde electromagnetice cu o distanţă cuprinsă între trei şi cinci inch (7,62 şi 12,7 cm) între fiecare pulsaţie a undei. Pulsaţiile wifi sunt ilustrate aici sub forma unor sfere multicolore emise de sursă, aproape de marginea dreaptă a imaginii. Transmiţătorii wifi sunt practic o antenă echipată cu un protocol de transmisie care împarte banda de frecvenţă în mai multe segmente, numite canale. Informaţia poate fi transmisă prin fiecare canal pentru a putea trimite sau primi cantităţi mai mari de date, într-un timp mai scurt. Deşi culoarea reprezintă propriul şi unicul segment vizibil al spectrului electromagnetic, folosim roşu, portocaliu, galben şi alte culori pentru a pune în evidenţă canalele wifi invizibile care însumează semnalul wifi în totalitatea sa. Câmpurile wifi sunt, în general, sferice(precum cel de aici) sau elipsoidale şi se extind la aproximativ 20-30 metri, în cazul unei boxe standard.
Routerele wifi sau antenele pot fi ataşate de copaci, clădiri, stâlpi de iluminat sau alte structuri. Un router exterior tipic poate să îşi proiecteze semnalul la o distanţă de cel puţin 92 metri de locul în care este amplasat. Obiecte precum copacii pot împiedica semnalul şi de aceea el trebuie amplificat de routere wifi multiple, plasate în diferite poziţii. Routerele multiple pot crea un câmp care se extinde deasupra întregului National Mall din Washington DC, după cum se vede aici.
Routerele wifi ataşate clădirilor, stâlpilor de iluminat sau altor obiecte formează în jurul lor un câmp de date circular. Aceste antene au un semnal omnidirecţional, care se propagă în mod egal în toate direcţiile, ilustrat cu benzi circulare. Wifi emite la o frecvenţă aflată între undele radio şi microunde, adică undele sau pulsaţiile sunt la o distanţă de aproximativ 6 inch/15,24cm, după cum arată benzile circulare colorate.
Lamm, student de 24 de ani din Pittsburg, este decis ca prin intermediul ilustraţiilor sale să atragă atenţia oamenilor asupra unor subiecte altfel trecute cu vederea – după cum scrie pe propria pagină web. Proiectele lui combină arta şi cercetarea şi el colaborează adesea cu alţi artişti, printre care şi mama sa.
În ultimele luni, proiectele sale au ilustrat cum ar arăta Barbie dacă ar avea proporţiile unei femei normale, cum ar arăta omul mediu peste 100.000 de ani şi cum ar arăta oraşul New York pe alte planete.
În ceea ce priveşte wi-fi-ul, el nu este primul artist a cărui curiozitate a fost stârnită de această forţă invizibilă.
La începutul acestui an, artistul şi arhitectul austriac Peter Jellitsch a măsurat undele radio pentru a înregistra activitatea wifi într-un apartament din New York, într-un interval de mai mult de 45 de zile.( Ştii, ritmul acela înnebunitor de întreruperi şi reveniri, de forţă reală şi de cvasi-inerţie.) A folosit informaţiile pentru a sculpta un obiect care este descrierea fizică a semnalului wifi.
Câţiva ani înainte de asta, o echipă de la Facultatea de Arhitectură şi Design din Oslo a ilustrat semnalele wifi într-un oraş norvegian, pictându-le „cu lumină”. Au creat o tijă lungă cu 80 de lumini care se aprindeau în funcţie de puterea semnalului de la reţeaua wifi şi au filmat rezultatul.
Ilustraţia lui Lamm poate fi, totuşi, cea mai cuprinzătoare. Este prima care încorporează în imagine formă, dimensiune şi culoare. Mi-a spus „Am fost surprins, wi-fi nu este atât de simplu pe cât am crezut. ”
Via site-ul soră Motherboard
De Meghan Neal
Traducere: Ana Cornelia Bărbulescu
Urmărește VICE pe Facebook:
Vezi și:
Ilustrațiile astea îți arată cele mai urâte părți ale omului
Ilustrații cu un David Bowie pe care nu l-am cunoscut niciodată
Ilustrații demențiale, în memoria lui Leonard Nimoy