Belgianul care a mers pe urmele singurului fotograf român de la Marea Unire

Tomas Bachot

Pe 21 noiembrie, fotograful Tomas Bachot a plecat pe o bicicletă pliabilă la un drum de 140 de kilometri, din Reghin până în Alba Iulia, ca să capteze prin aparatul lui un traseu pe care l-a făcut, acum o sută de ani, singurul fotograf care a pozat ziua Marii Uniri. E vorba de Samoilă Mârza, originar din localitatea Galtiu, judeţul Alba, fotograful întâmplător al zilei de 1 Decembrie 1918. Avea 32 de ani și abia se întorsese, de patru zile, din război, dar asta nu l-a oprit să se urce pe bicicletă, să-și pună în spate aparatul foto cu burduf, trepiedul și o geantă plină de clișee de sticlă și să pedaleze 11 kilometri până în Alba Iulia, unde avea loc Marea Adunare Națională.

Povestea asta l-a impresionat pe Tomas, un fotograf de 29 de ani din Belgia, care locuiește în Cluj de aproximativ doi ani. „Mi-a plăcut povestea lui Mârza, faptul că primul lui aparat foto i-a fost dăruit de tatăl lui, după ce acesta a trebuit să vândă doi boi ca să și-l permită”, mi-a povestit Tomas, care a mai spus că fotografia și bicicleta sunt două dintre pasiunile sale.

Videos by VICE

marza-fotograf-marea-unire-alba-iulia
Una dintre cele cinci fotografii de S. Mârza de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia. Fotografie via Wikimedia Commons

Celălalt fotograf, de acum un secol, a ajuns întâmplător să imortalizeze ziua Marii Uniri pentru că fotograful Arthur Bach, angajat oficial de către organizatorii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, nu a mai venit la eveniment, povestește istoricul Liviu Zgârciu aici. Așa a ajuns Mârza să facă singurele cinci fotografii de la 1 Decembrie.

Acum o lună, Tomas și-a printat de pe internet un traseu care părea să fie un drum marcat pentru bicicletă – „Fata de Mureș” – un drum de-a lungul Mureșului, care să-l ducă la Alba Iulia. Și-a dat seama rapid că nu există așa ceva și că va trebui să urmeze drumul național.

traseu
În prima zi a mers de la Reghin la Târgu Mureș, unde a stat două nopți. Apoi a luat-o la pedală până în Târnăveni. În a patra zi a ajuns în Blaj, iar în a cincea zi a pedalat din Blaj la Alba Iulia și a trecut, în mod simbolic, prin Sântimbru (comuna Galțiu), satul lui Mârza.

Tomas îmi povestește că a plecat din Reghin, într-un peisaj idilic, pe malul Mureșului, dar după doar cinci kilometri, drumul s-a blocat într-un parc industrial. Tomas a intrat cu bicicleta într-o zonă mâloasă, din care a reușit cu greu să iasă. S-a întors până la urmă la traseul lui, dar harta de pe internet nu-i arăta că drumul trece printr-o fermă privată.

„Paznicul a fost amabil și mi-a zis că există, într-adevăr, un drum cu pietriș în spatele fermei, dar era impracticabil, din cauza ploilor. M-a sfătuit să trec dealul către drumul național care merge spre Târgu Mureș. Aici s-a terminat cu planul meu inițial cu harta de pe internet. Cred că naivitatea mea belgiană m-a făcut să cred că drumul ăla chiar era marcat și practicabil.”

Mai avea doar două ore de lumină ca să pedalez încă 30 de kilometri, dar, în ciuda oboselii fizice și psihice, era fericit că o să ajung la destinație. De fapt, îmi spune Tomas, tocmai asta l-a făcut să scape de timiditate, să fotografieze momente de pe drum și să intre în vorbă cu oamenii care i-au ieșit în cale.

A plecat inițial cu un alt plan de bătaie, dar pe parcurs și-a dat seama că cel mai simplu ar fi să-i întrebe pe oamenii pe care-i întâlnește același lucru. Tomas îmi spune că răspunsurile primite îți arată într-o formă simplă, dar profundă „trecutul, prezentul și viitorul acestor oameni, precum și mentalitatea lor”.

Tomas-Bachot

A întâlnit, pe traseul lui, tot felul de oameni pe care i-a fotografiat: țărani, paznici, studenți, vânzători de cărți, pensionari, tineri, surori gemene, un tip cu un papagal, o mamă tânără cu copilul ei, un profesor cu elevii lui de grădiniță din Mureș, oameni în stația de autobuz, un soldat. Tomas crede că vocile lor sunt un element care îi completează seria foto.

„Fotografia înseamnă mereu că iei, dar și dai ceva înapoi. Pe lângă percepția mea asupra locurilor vizitate, contează enorm percepțiile lor asupra realității în care trăiesc.”

Tomas-Bachot

Tocmai d-asta, Tomas a notat atent fiecare răspuns pe care l-a primit la întrebarea: Tu ce-ți dorești de la viitorul tău?

„Să-mi găsesc un loc de muncă. Mi-ar plăcea să ajung pilot în armată.”

„O casă cu grădină, pisici și câini.”

„Am visuri triste. Mi-aș dori să-mi fie sănătoși copiii și să renunțe la droguri. Cât pentru mine, îmi doresc să-mi păstrez credința în Dumnezeu.”

Tomas-Bachot

„Să-mi fac o familie și să am un job mai bun. Lucrez în ture, ca recepționist. Am doar o zi liberă pe săptămână.”

„Să mă ia Dumnezeu la El. Sunt bătrân.”

„Fotografii… Vreau să fotografiez.

„Hm (zâmbește)… nu prea știu.”

Tomas-Bachot

„Liniște și pace.”

„Să fiu bine și poate puțin mai mulți bani.”

„Pentru mine e deja prea târziu, dar îmi doresc pentru copiii mei să aibă mai mult de muncă aici. Toți trei locuiesc și lucrează în Stuttgart, Germania. Mi-ar plăcea să-i am mai aproape de mine.”

„Să fiu lângă Dumnezeu.”

Tomas-Bachot
Undeva în Voivodeni, Mureș.

„Să-mi cresc copiii bine. De exemplu, fiul meu a studiat ingineria și ceilalți copii ai mei au de muncă aici. Sunt tineri cu inițiative puternice și-au decis să rămână în țară.”

„Sănătate.”

„În fiecare an din ultimii șase am adunat toți copiii de grădiniță din comună să facem un spectacol. Anul acesta ne concentrăm pe Centenar. Sper ca acest proiect să continue după ce voi ieși la pensie anul viitor.”

Tomas-Bachot

„Acum, îmi doresc să fiu bine. Mai târziu, sper că voi fi cu Dumnezeu.”

„Visul nostru este această casă de oaspeți. Am împreună cu fiul meu o terasă mare, camere frumoase, dar ne ia mult timp și mulți bani să o construim.”

„Să am o casă mare și frumoasă în satul meu.”

„Nu știu exact ce să spun. Uite, am un fiu în SUA. Mi-ar plăcea să-i văd pe el și familia lui mai des.”

„Să am o viață frumoasă.”

Tomas-Bachot
În Glodeni, Mureș.

„Nu putem face nimic. Puterea este împărțită între mai multe partide. Aș fi mai bine dacă ar fi ca înainte, în vremurile apuse.”

„În primul rând, să fiu sănătos. În al doilea rând, să am o familie și apoi să merg mai departe.

„Visurile mele? Nu ți le pot spune! Sunt personale.”

„Le doresc binele tuturor oamenilor din lume.”

Mai multe fotografii pe care Tomas le-a făcut de pe bicicletă, pe drumul care l-a dus în satul fotografului român Mârza. Și el, tot un fotograf-biciclist.

Tomas-Bachot
Tomas-Bachot
Fotografie din Căpâlna de Jos.
Tomas-Bachot
Tomas-Bachot
În Blaj.
https://www.facebook.com/viceromania/