Anii ‘90 au fost marcați și de-o goană după bijuterii din aur aduse din Turcia, în special. Și multă vreme aurul, argintul sau diamantele au fost văzute drept metalele necesare pentru orice bijuterie. Lucrurile se schimbă însă, iar accesoriile pe care le porți n-ar trebui să fie doar de-un anumit fel, eventual doar de-un kitsch sclipicios care nu face decât să te înscrie într-o normă de consumator. Și uite cum am ajuns la Cleopatra Coșuleț, o artistă din România care se îndepărtează destul de mult de zona de bijuterie clasică, din porțelan sau metale prețioase ca aurul și argintul.
Creațiile pe care le vezi și aici, dar și pe care le poți purta sunt caracterizate de introducerea unor materiale alternative în facerea lor. Cleopatra utilizează rășină, catifea, chiar și lentile vechi de ochelari sau gene false. Sunt, la o adică, elemente neconvenționale, colorate și neașteptate. Eu nu mă pricep însă la bijuterii, dar pot aprecia când cineva iese din normele unei anumite industrii și se remarcă prin ce face. Și uite așa am ajuns la o discuție cu Cleopatra despre creațiile ei. Și uite așa am aflat că ceea ce i-ar putea caracteriza munca poate fi restrâns la un cuvânt: experiment. „Dacă ar fi să mai adaug câteva caracteristici, aș zice: curiozitate, deschidere, acceptare, perseverență și chiar încăpățânare.”
Videos by VICE
La materialele acestea aparte susține c-a ajuns tocmai datorită statutului lor de materiale clar defavorizate. „Pe lângă lipsa de valoare intrinsecă, unele dintre ele mai sunt și în poziția ingrată de a fi extrem de dăunătoare mediului”, a spus Cleopatra Coșuleț pentru VICE. Așa că deturnează aceste materiale de pe traiectoria lor și le dă șansa reinventării.
Ea creează aceste piese în România și primul public posibil e cel local. Totuși, când vine vorba de preferințele românilor, Cleopatra susține că prețiozitatea continuă să primeze – metalul prețios, mineralele prețioase sau măcar semiprețioase fac bijuteria dezirabilă și înlesnesc demersurile comerciale legate de aceasta. „O bijuterie nu este însă doar o podoabă. Pentru mine, aceasta își depășește atribuțiile de simplu accesoriu. Pe lângă rolul său decorativ, bijuteria transmite un mesaj, devine mijloc de comunicare non-verbală”, a adăugat ea.
Ce om mai potrivit puteam găsi să-l întreb de ce purtăm lucruri pe noi, dacă nu pe cineva care le și face, nu? Și e ceva aproape etern în nevoia asta a omului, că de mii de ani accesoriile și-au găsit loc cu ușurință pe corpul oamenilor. „Dacă la această nevoie de frumos se adaugă și dorința de înfrumusețare, este de la sine înțeleasă motivația noastră de a purta obiecte cu rol decorativ.” În ceea ce privește ce-ar prefera ea să poarte, acel „must wear”, mi-a spus că inelul e acela: „vorbește prin formă, culoare, și are o poveste nemaiauzită de care să nu te poți lipsi cu ușurintă.”
Dacă vrei să vezi la prima mână ce iese din imaginația și atelierul Cleopatrei, e bine să știi că între 30 și 31 octombrie se derulează evenimentul „DOR de A U T O R Pop-Up Shop”. Ea a și caracterizat evenimentul astfel: „Într-o lume a conformismului și a stereotipurilor, să alegi să poți fi tu și să ai cadrul ideal de-a o spune lumii întregi fără a rosti nici un cuvânt este un mare privilegiu”. Sunt artiști locali și internaționali, așa că ai ce vedea. Și până să te las cu creațiile Cleopatrei mai am și acest gând aflat de la ea: „Ce mi-aș dori eu de la noi toți – purtători de bijuterie? Să fim coerenți in exprimare, consecvenți și mai puțin superficiali”.
Poți vedea mai multe dintre creațiile Cleopatrei pe Instagram sau Facebook – de asemenea, are și site.
