Am fost la primul magazin cu haine fără gen și mi-am luat o ditamai țeapa

Am călătorit din Copenhaga până în Finlanda, ca să vizitez cel mai mare mall, Stockmann, deoarece presa internațională a spus că acolo există un întreg etaj dedicat hainelor fără gen. Vox a scris că Stockmann a abordat complet „stilul androgin” și se întreabă dacă „revoluția fără gen” va prinde și în restul lumii. Ziarul danez Berlingske susține că Stockmann urmează să „desființeze departamentele pentru femei și bărbați”, ca să formeze „un etaj mare de neutralitate între sexe”.

Totul sună foarte progresist, de aceea am și bătut drumul până acolo. Însă afirmațiile de pe Berlingske despre departamentele de femei și bărbați care s-au închis au fost demontate de la prima vedere. Cu siguranță mai există.

În comunicatul de presă pe care l-am primit, Stockmann scrie despre departamentul fără diferențieri între sexe, de la etajul 1.5, între etajul pentru femei și cel pentru bărbați. Însă când am ajuns nu am găsit acest etaj.

Înainte să ajung în Finlanda, am întrebat-o pe experta în fashion Sara Magionni, care lucrează pentru compania internațională WGSN, dacă moda androgină e pe val. „Cu siguranță există cerere”, mi-a răspuns ea. „Nu mai e doar un trend, e mai presus de asta. E ceva înrădăcinat în schimbarea societății contemporane.” Deci da, moda androgină e pe bune, mai ales pentru generațiile tinere care chiar cumpără astfel de articole. „Tinerii sunt mai deschiși la minte, mai diverși și mai fluizi”, a explicat Maggioni.

Vezi și: The Transgender Clinic Run by Trans People

Până la urmă, ce înseamnă vestimentație androgină? În ultimii ani, Burberry, Gucci, Acne Studios, Zara, H&M și Asos au tot lansat colecții unisex. Deseori, sunt compuse din tricouri albe, hanorace și blugi lălâi, iar articolele astea nu sparg prea multe norme. Din punctul meu de vedere, o inițiativă cu adevărat radicală ar fi să bagi în aceeași oală tricouri, cămăși, cravate, topuri, iar clientul să decidă dacă un articol i se potrivește sau nu. În orice caz, asta am sperat să găsesc în Stockmann.

După ce-am pierdut o grămadă de timp în căutarea Graalului androgin, am dat de un magazin cu un manechin masculin îmbrăcat într-o fustă și o cămașă cu o croială clasică. Așa că am întrebat un angajat dacă asta e zona androgină. „Există câteva haine androgine acolo”, mi-a spus el și m-a direcționat către o dungă albastră de pe podea, care desparte magazinul și se termină într-un cerc în care e amplasat manechinul cu pricina. Are cam zece metri pătrați în total. Pe o pancartă scria că inițiativa durează o lună.

Mi-a fost greu să-mi ascund dezamăgirea. „Nu e vorba de mărime, ci de idee”, mi-a spus Anna Salmi de la Stockmann. M-am întâlnit cu ea la etajul opt, în camera de conferințe. „Clienții noștri se bucură de proiectul pop-up de neutralitate a sexelor. A fost mai greu de găsit la început, dar acum nu mai e atât de problematic.”

Salmi mi-a explicat că magazinul de 156 de ani „a avut mereu clienți progresiști”, dar au vrut mai întâi să testeze reacția publicului, așa cum fac de obicei, înainte ca un concept să devină permanent. „În baza feedback-ului primit, e o inițiativă pe care, cu siguranță, o vom continua în viitor. Nu prevăd să devină un departament separat, ci mai degrabă ceva ce va fi distribuit prin tot magazinul”, a zis Salmi.

În punctul ăsta, mi-a pornit deja alarma mea de pinkwashing. „Pinkwashing” e un concept care descrie fenomenul în care brandurile încearcă să se promoveze cu o atitudine LGBTQ progresistă, deși totul se rezumă la cifre și bani. E ca atunci când băncile sponsorizează acțiuni comunitare.

Am contactat-o pe Minna Kortesmaa de la Helsinki Pride, care a colaborat cu Stockmann anul trecut. Chiar fac diferența pentru finlandezii LGBTQ aceste campanii? Din punctul ei de vedere, răspunsul scurt ar fi da. „Când un magazin atât de proeminent ca Stockmann abordează serios un subiect precum diversitatea genului, chiar încurajează oamenii să se gândească la propriile percepții asupra subiectului, decât să-l desființeze ca pe o acțiune din partea unor activiști enervanți”, a explicat ea.

În magazin, am încercat să observ clienții care sprijină acest concept. Înainte să ajung în Stockmann, mă așteptam să întâlnesc o grămadă de persoane androgine cool, care cumpără rochii și boxeri și nu dau doi bani pe normele impuse de societate. Dar, în realitate, am observat mai mulți bărbați de vârsta mijlocie care nu prea au înțeles mesajul că hainele după dunga albastră sunt menite să fie diferite de vestimentația masculină clasică. Când, într-un sfârșit, am observat o femeie, am aflat că, de fapt, ea căuta haine călduroase pentru copiii ei. Ea nici măcar nu observase că se uita la o selecție de haine neutre ca gen.

Am tot dat ture pe acolo și am analizat îndeaproape articolele vestimentare demne de a fi considerate neutre. Articolul care sfidează cel mai profund normele de gen tradiționale este un pulovăr pe gât cu sclipici, care prezintă pe etichetă atât dimensiunile pentru femei, cât și pentru bărbați. Dar impresia mea generală este că o mare parte din chestiile astea sunt doar niște haine pentru bărbați care ar fi OK și pentru femei. Iar analista de trenduri Sara Maggioni mi-a confirmat: „Colecțiile unisex țin mai mult de siluete lejere care se potrivesc ambelor sexe. Există niște designeri incredibili care experimentează cu outfit-uri mai feminine pentru bărbați, dar, în mare, sunt de acord cu tine.”

De aceea, colecțiile unisex nu vor avea un impact atât de mare asupra percepțiilor noastre despre ce ar trebui să poarte femeile și bărbații. „Noi trebuie să depășim aceste colecții unisex dubioase și să ne concentrăm atenția pe incluziune, într-un sens mai general”, mi-a spus ea. Mai multe branduri au început să dea la o parte etichetele de „fată” și „băiat” de pe hainele de copii, oferindu-le consumatorilor puterea de decizie asupra a ceea ce i s-ar potrivi unui băiețel sau unei fetițe.

O altă metodă e cea pe care o folosește și Stockmann, în care genul nu este specificat de un raion de magazin, lăsând loc de interpretare. „E o abordare mult mai puternică, deoarece ajută la evoluția conceptului, fără a descuraja consumatorii.”

Deși generațiile tinere se bucură de colecțiile neutre, majoritatea populației încă face cumpărături în stilul tradițional. „Brandurile și magazinele riscă să alieneze o parte din baza de consumatori a căror mentalitate nu e tocmai progresistă. Ar fi o sinucidere financiară”, mi-a explicat când am întrebat de ce nu există o atitudine fermă în direcția asta.

Înainte să plec din Stockmann, am încercat câteva outfit-uri unisex de pe manechine. Practic un pulovăr negru, o cămașă albă și o jachetă neagră. M-am simțit destul de ridicolă, în mare pentru că nu obișnuiesc să port cămăși. După ce am probat câteva ținute androgine, mi-am pus la loc hainele mele obișnuite: pantaloni negri, un tricou albastru și o cămașă de catifea, care erau destul de unisex.

Poate Maggioni are dreptate: cea mai puternică forță pentru moda unisex este entuziasmul și poveștile atent orchestrate pe care brandurile de magazine ni le relatează în media. Poate că revoluția e atât de silențioasă, încât nici nu observăm cum decurge.

Articolul a apărut inițial în Broadly.