Cum să discuți politică fără să te transformi într-un dobitoc

Dacă stai vreo douăzeci de minute pe Tinder, sunt mari șanse să găsești măcar un profil care își declară preferințele politice. Și în funcție de asta, o să dai swipe dreapta sau stânga, nu?

Nu e surprinzător că politica a pătruns chiar și în lumea aplicațiilor de dating. Zilele astea, ideologia e utilizată pentru clasificarea tipurilor de personalitate. Conservatorii și liberalii par adesea mai degrabă niște culturi separate decât niște partide politice. E foarte dificil să ai o conversație civilizată cu un simpatizant al ideologiei opuse, darmite să fii într-o relație cu unul.

Când s-a ajuns să ne dăm în cap de la politică în halul ăsta? Sau a fost dintotdeauna așa?

„Au fost multe situații în care dialogul politic din America a fost la fel de toxic ca în perioada actuală, în care îl avem președinte pe Trump", a zis Michael Barone, analist politic, jurnalist și autor al Almanahului de Politici Americane. Perioadele de care vorbește sunt anii 1970, alegerile de la 1800 și Războiul Civil.
„În 1950, istoricii credeau că suntem o națiune orientată spre consens, cu puține divergențe ideologice", a zis Barone.

Dar astăzi, dezbaterile ideologice se reflectă în orice, de la sursa de unde îți iei știrile până la magazinele unde îți faci cumpărăturile. Și discuțiile politice par să meargă într-una din trei direcții, indiferent că au loc online sau offline:

1. Toți suntem de acord unii cu alții pentru că ne-am construit cercuri sociale care nu includ oameni cu păreri diferite de restul grupului.

2. Toată lumea se înfurie foarte tare.

3. Persoanele cu credințe diferite vorbesc productiv unele cu altele. Fiecare își expune punctul de vedere și încearcă să învețe ceva de la ceilalți, chiar dacă nu-și schimbă părerea la final.

Să recunoaștem, rareori se întâmplă a treia variantă.

„Într-o democrație liberală, ar trebui să discutăm și să dezbatem și să argumentăm", a zis Matthew Feinberg, un psiholog social din Toronto. „Problema e când discuțiile devin nepoliticoase, când nu mai există loc pentru dezbatere, când totul se transformă într-un meci de urlat."

Cercetările lui Feinberg investighează felul în care oamenii formează grupuri și societăți prin lentila moralității și atitudinilor politice. Multe chestiuni fierbinți au legătură cu moralitatea, conform lui Feinberg.

„Cea mai des întâlnită problemă e că majoritatea oamenilor vorbesc din perspectiva propriei moralități", a zis el. „Când avem aceste convingeri morale, e dificil să le înțelegem pe ale altora."

De exemplu, o persoană poate considera că plasarea propriei țări pe primul loc e o virtute morală, pe când o alta va considera morală egalitatea între țări. Aceste două concepte intră în conflict una cu alta, așa că două persoane cu perspective diferite pot ajunge să se ciocnească și să se jignească.

În cercetările lor, Feinberg și colegii lui au explorat o idee numită „reformularea morală". Teoria susține că cea mai bună metodă de a încerca să rezonezi cu persoanele cu perspective opuse e să faci apel la propriile lor valori morale.

„Gândește-te cum gândește persoana cealaltă în termeni morali și vorbește-i din perspectiva acelor termeni morali", recomandă Feinberg. „Trebuie să-i vorbești din perspectiva valorilor sale morale, nu din perspectiva propriilor tale valori morale."

Când Feinberg și colegii lui le-au cerut liberalilor să dea un argument pentru legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex, liberalii au vorbit despre egalitate și corectitudine – cum să negi dreptul altei persoane la căsătorie? Dar aceste argumente nu i-au convins pe conservatori.

Cercetătorii au reformulat argumentul astfel: Cuplurile de același sex sunt cetățeni patrioți productivi care contribuie la fel de mult la binele societății ca toți ceilalți. Și ei își iubesc țara.

La acest argument, conservatorii au reacționat mult mai bine. Conform cercetărilor lui Feinberg, cu cât oamenii folosesc mai mult reformularea morală în comunicare, cu atât va deveni partea cealaltă mai empatică și mai respectuoasă.

„Îi umanizezi, chiar dacă nu ești de acord cu ei", a zis el. „Înainte de asta, ți se păreau nebuni sau ignoranți sau malefici."

Dacă ții minte că cealaltă tabără favorizează un alt set de principii morale, vei reuși să păstrezi politețea într-o dezbatere politică; dar după cum atestă interacțiunile pe internet, de multe ori partenerul de dialog nu răspunde în același fel la politețe și bunătate.

„Găsește o strategie de ieșire", a sugerat Daniel Post Senning de la Institutul Emily Post. „Dacă discuția devine combativă, dacă nu mai e productivă, dacă nu ajungeți la un acord și se creează tot mai multă fricțiune, fii dispus să-i cedezi celuilalt ultimul cuvânt."

Și când întâlnești persoane care își expun perspectiva politică în profilul de Tinder?

„Astfel de declamări ostentative nu fac decât să perpetueze problema", a zis Feinberg, iar problema e că „toată țara e divizată și nimeni nu e dispus să vorbească cu cineva din tabăra opusă."

Kenny, 24 de ani, a scris în biografia de pe Tinder, printre altele, că i-ar fi plăcut să câștige Bernie Sanders alegerile.

„Politica n-ar trebui să fie subiect tabu atâta timp cât reușești să vorbești despre asta cu respect", a zis Kenny, care a terminat Științe Politice. „Îmi place să vorbesc politică cu oricine, indiferent de afilierea politică a persoanei."

Și a vorbit politică cu matchurile de pe Tinder – de multe ori după ce au făcut schimb de numere de telefon. Care sunt regulile lui? Fără atacuri la persoană și încearcă să facă apel la valorile și țelurile celeilalte persoane.

Un alt utilizator de Bumble, care a cerut să-i respectăm anonimitatea, a zis că i se pare mai acceptabil pe plan social să-și menționeze sentimentele anti-republicane în biografie, în cadrul mișcării de rezistență împotriva lui Trump.

Deși Feinberg a concluzionat că e logic să cauți potențiali parteneri cu valori similare, afișarea afilierii politice prea devreme poate avea consecințe neplăcute, de exemplu, o țară în care cetățenii nu mai știu să interacționeze cu persoane cu credințe diferite de ale lor.

Ca să ai conversații politice productive și respectuoase, trebuie să reduci volumul, intensitatea și cantitatea informațiilor pe care le oferi, a zis Post Senning. Trebuie să fii atent la cum sunt primite argumentele tale și la starea emoțională a celeilalte persoane.

„Sună foarte simplu, dar e incredibil de dificil să faci asta", a zis el.

Iar dacă ți se pare imposibil să ajungi la un echilibru, Post Senning și experta în etichetă Diane Gottsman sunt amândoi de acord că trebui să ieși din discuție.

Gottsman sugerează câteva expresii: „Foarte interesantă discuția" sau „Mi-a plăcut să discutăm, chiar dacă nu ajungem la un acord" sau clasicul „Te rog să mă scuzi, am de lucru la un proiect."