Femeile îi fac praf pe bărbați la fotbal, dar tot au salariile mai mici decât ei

Fotbalul feminin a intrat în mainstream. În sfârșit a devenit parte din conversațiile sportive, iar Cupa Mondială din Franța de vara aceasta va fi cel mai important eveniment din istoria campionatului. Pentru prima oară, brandurile vor să investească în joc nu doar ca să se dea feministe, ci pentru că au ocazia să facă profit. Nike a lansat primele echipamente speciale pentru femei, iar banca Barclays a fost de acord recent să fie sponsorul principal al Super Ligii din Anglia (WSL), cu un contract pe trei ani în valoare de zece milioane de lire.

Totuși, în ciuda isteriei și a entuziasmului provocate de următorul campionat din Franța, există un element-cheie la jocul femeilor care e foarte diferit de cel al bărbaților și nu va fi la fel prea curând.

În 2017, un raport efectuat de FIFPro, o organizație care reprezintă jucătorii internaționali, a descoperit că majoritatea femeilor din Super Liga Marii Britanii câștigă mai puțin de 18 mii de lire pe an; în Premier League, liga bărbaților, salariul mediu anual al unui jucător e de 2,6 milioane de lire.

Multe dintre femeile care joacă în WSL sunt obligate să-și suplimenteze veniturile cu un al doilea job. Gilly Flaherty, căpitanul echipei West Ham United Women, deține un centru de crioterapie în Essex, iar Shannon Maloney, din echipa Lewes FC de liga a doua, lucrează ca profesoară.

Echipa Lewes FC, unde joacă Maloney, a cerut Asociației Engleze de Fotbal să crească premiile în bani pentru Cupa FA a Femeilor. În prezent, echipa câștigătoare primește doar 25 de mii de lire, pe când campioana la bărbați încasează 3,6 milioane de lire. Lewes își permite să deschidă acest subiect, pentru că măcar face ceea ce spune. În 2017, clubul a hotărât să plătească echipa femeilor la fel ca pe cea a bărbaților ca parte din campania pentru egalitate Equality FC.

Gestul a fost o premieră pentru un club de fotbal profesionist. În orice caz, oricât de admirabil ar fi fost, merită notat că echipa de femei Lewes are mult mai mult succes decât echivalentul ei masculin. Anul trecut, echipa de bărbați a încheiat pe locul 11 în campionat, pe când cea a femeilor a terminat pe locul nouă.

În Danemarca, echipa națională a bărbaților s-a oferit să rezolve o situație fără ieșire între o echipă feminină și Asociația Daneză de Fotbal (ADF).

În 2017, echipa de fotbal feminin a Danemarcei a ratat un meci amical împotriva Olandei și s-a recunoscut învinsă de Suedia într-un meci de calificare pentru Cupa Mondială pentru că jucătoarele erau în grevă și cereau ca ADF să le crească salariile.

Echipa bărbaților s-a oferit să doneze aproximativ 60 de mii de lire pentru a salva situația, dar asociația daneză de fotbal a refuzat. În cele din urmă, echipa feminină a fost de acord cu o înțelegere care a dus la o creștere cu 237 000 de lire a investiției și a propus creșterea salariilor cu șaizeci de procente dacă echipa se califica pentru un campionat mare.

Suedia a primit un scor de 3-0 pentru jocul pe care l-a ratat Danemarca, iar danezele n-au reușit să se califice la Cupa Mondială din 2019, pentru că au fost învinse de olandeze în semifinală.

Această schimbare mult așteptată în sport va necesita eforturile mai multor corpuri guvernamentale: o schimbare totală de atitudine spre progres. Pentru a le putea cere televiziunilor taxele corecte și a plăti mai bine jucătoarele, fotbalul feminin trebuie să fie marketat corect. Trebuie să fie prezentat ca un produs atrăgător pe care televiziunile să se bată. Fotbalistele nu cer salarii de nivelul lui Neymar, își doresc doar să-și poată dedica viața sportului preferat fără să fie nevoie să-și ia joburi suplimentare. Singurul fel în care o fotbalistă își poate câștiga existența în condiții decente e dacă are un contract cu echipa națională și niște contracte pe lângă care să nu însemne doar adidași gratis.

„Practic, facem același job ca și bărbații, dar înțeleg că nu umplem stadioanele”, le-a răspuns Fran Kirby de la Chelsea, Anglia, reporterilor, când aceștia au întrebat-o dacă echipa ei ar trebui plătită la fel ca echipele de bărbați. Kirby a adăugat că situația s-ar putea îmbunătăți dacă Anglia va câștiga Cupa Mondială vara asta – dar dacă ne gândim că echipa a câștigat campionatul nu doar o dată, ci de trei ori, și a avut realizări mai mari decât orice echipă de bărbați din istorie, e clar că mai e mult până se va schimba ceva.

În martie, agenția de fotbal feminin din Statele Unite a dat în judecată Federația Americană de Fotbal (USSF) pentru „discriminare instituționalizată de gen”. Procesul cita faptul că performanțele echipei feminine „au fost superioare celor ale jucătorilor de sex masculin, pentru că fotbalistele, spre deosebire de fotbaliști, au devenit campioane mondiale”.

Echipa americană de fotbal feminin deține patru titluri olimpice pe lângă Cupa Mondială și e prima în lume de multă vreme. În schimb, echipa bărbaților n-a reușit să se califice pentru Cupa Mondială din Rusia și n-a trecut de sferturi încă de la primul campionat din 1930.

Aceasta nici măcar nu e prima oară când femeile din America s-au luptat să obțină un contract mai bun. Acum 19 ani, echipa a intrat în grevă și a boicotat un campionat din Australia, la scurt timp după ce a obținut victoria la Cupa Mondială din 1999.

În 2016, cinci jucătoare esențiale din echipă – Carli Lloyd, Megan Rapinoe, Rebecca Sauerbrunn, Hope Solo și Alex Morgan – au înaintat o plângere de discriminare salarială Comisiei Americane de Egalitate de Șanse (EEOC). Aceste jucătoare au avut un rol cheie în Cupa Mondială din 2015 și au vrut să pună presiune pe comisie să investigheze structura financiară a Federației Americane de Fotbal pentru că, în perioada respectivă, erau plătite cu patruzeci de procente mai puțin decât echipa bărbaților.

Cazul respectiv a rămas nerezolvat, dar EEOC a eliberat luna trecută niște scrisori prin care le-au dat dreptul tuturor cu excepția lui Solo – care nu mai joacă pentru Statele Unite – să dea în judecată federația. Solo a sărbătorit recent propria victorie împotriva autorităților; anul trecut a făcut plângere împotriva USSF împreună cu Comitetul Olimpic American, pe motiv că federația de fotbal nu își susține financiar jucătoarele și membrii echipelor paralimpice. O comisie de jurați independenți a hotărât că USSF a încălcat Actul Ted Stevens Olympic și Amateur Sports, care îi protejează pe atleții individuali.

Echipa australiană de fotbal feminin, cunoscută sub numele Matildas, a pornit o luptă juridică împotriva Federației Australiene de Fotbal după Cupa Mondială din 2015. În campionat, Matildas au primit o sumă de cinci sute de dolari australieni per meci, în comparație cu 7 500 de dolari, cât au primit bărbații la evenimente similare. Noua înțelegere pe care au obținut-o a fost ca jucătoarele de top ale Australiei să primească 41 de mii de dolari pe an, iar jucătoarele din divizia a doua 30 de mii de dolari pe an, plus salarii pe fiecare meci. Asta înseamnă dublu față de salariul de bază anterior de doar 21 de mii de dolari. Totodată, au crescut puțin și cheltuielile și salariile jucătoarelor din cluburile locale. Federația Australiană de Fotbal a lansat chiar o campanie prin care a cerut dublarea premiului în bani pentru echipă la Cupa Mondială 2019.

Echipa jamaicană Reggae Girlz s-a desființat în 2010 din cauza lipsei de susținere din partea federației locale de fotbal, dar anul acesta au ajuns pentru prima oară în campionatul mondial prin donații și sprijinul fiicei lui Bob Marley, Cedella, care a devenit ambasadoarea fetelor când echipa s-a relansat în 2014. N-ar fi suprinzător dacă echipa – care e o favorită a fanilor în Franța – va primi deodată mult mai multă susținere, din moment ce succesul și statutul ei cresc rapid.

Megan Rapinoe, lider în tabăra americană și reprezentanta luptei pentru egalitate, a blamat FIFA la o conferință de presă recentă, pentru că ar putea asigura un statut egal pentru fotbalul feminin, dar nu se obosește să o facă. „Schimbările minore pe care le-am văzut nu sunt de ajuns”, a zis Rapinoe. „Mi-ar plăcea să văd o schimbare majoră de paradigmă. În ultimii ani, am avut parte doar de lipsă de investiții și de neglijență. Avem nevoie ca investițiile și atenția să se dubleze sau tripleze, cel puțin.”

În mod similar cu FA, FIFA s-a lăudat că premiul pentru Cupa Mondială a Fotbalului Feminin s-a dublat și a ajuns la 3,1 milioane de lire anul acesta, dar tot e mult mai puțin decât premiul de 29,7 milioane de lire pe care l-a câștigat echipa franceză a bărbaților după Rusia 2018. FIFA câștigă miliarde din vânzarea de drepturi televiziunilor la Cupa Mondială de fotbal masculin. Televiziunea FOX a plătit 425 de milioane de dolari ca să-și asigure drepturile pentru campionatele din 2018 și 2022. FIFA a câștigat 1,85 de miliarde de dolari pentru Cupele Mondiale dintre 2015 și 2018 – bani pe care i-ar putea investi în fotbalul feminin. UEFA, corpul guvernator al fotbalului european, vrea să schimbe acest lucru prin sponsorizări și oportunități de marketing pentru competițiile de fotbal feminin.

Deci nu există doar vești proaste. Sunt câteva federații naționale care au încercat să plătească echipele de bărbați și de femei în mod egal. Federația norvegiană de fotbal a decis în 2017 să plătească la fel echipele de bărbați și de femei, cu șase sute de mii de lire pe echipă. Înțelegerea a însemnat ca bărbații să accepte reducerea salariilor. Până atunci, aceștia primeau dublu față de echipele de femei. S-a hotărât că femeile vor primi o contribuție de 45 de mii de lire, după ce echipa feminină a participat la opt Cupe Mondiale - a luat titlul în 1995 – și la 11 campionate europene. Între timp, echipa de fotbal masculin nu a depășit runda 16 la niciuna dintre Cupele Mondiale și se poate lăuda cu un singur campionat european.

Săptămâna trecută, Asociația de Fotbal Sud-Africană a anunțat că va egaliza plata pentru echipele de bărbați și de femei pentru Cupa Mondială și Cupa Africană a Națiunilor. Deși aceste gesturi sunt importante, tot par mărunte. Echipele de fotbaliste din Norvegia și Africa de Sud sunt mult mai bune decât cele de bărbați.

Concluzia ar fi că fotbalul n-a fost niciodată corect. Întotdeauna au contat doar banii. Iar acum, sunt în buzunarele ligilor masculine, ale jucătorilor și ale federațiilor de fotbal conduse de bărbați. Dacă echipa americană de femei va câștiga acest proces, e posibil ca sportul să se schimbe pentru totdeauna.

Articolul a apărut inițial pe VICE UK.