locale

Centrul vechi al Constanței stă să cadă pe trecători și-o să moară în gunoaie

„Mizeria o face oamenii”, zice viceprimarul Constanței.

de Gabriel Botezatu
15 Iulie 2019, 10:57am

Fotografii de Gabriel Botezatu

Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), Constanța este al treilea cel mai vizitat oraș din România, cu vreo jumătate de million de turiști pe an. Dar în socoteala respectabilei instituții sunt incluși turiștii care merg în Mamaia, care reprezintă de fapt grosul datelor prezentate de statistică.

Cu adevărat, temerarul Tomis este vizitat doar în zilele ploioase de vară de vasluianul venit în concediu la Eforie. De ce? Pentru că tot centrul turistic al Constanței, zonă în care m-am mutat acum aproape cinci ani, este, la propriu, o dărăpănătură îngropată în mizerie.

constanta
Așa arată trotuarul din fața unuia dintre cele mai importante obiective istorice și turistice din Constanța, Marea Moschee
constanta
Stradă care leagă cea mai importantă arteră turistică cu un puct de belvedere spre portul Tomis

Peninsula, așa cum este numit centrul vechi care înglobează toate obiectivele turistice ale Constanței, este o limbă de pământ străpunsă de vestigii grecești și romane nevalorificate, năpădite de buruieni și gunoaie. În cele mai multe cazuri, să locuiești în centrul istoric al unui oraș mare este un privilegiu. Nu și în Constanța. La orice pas te împiedici de dezinteresul autorităților locale față de ceea ce ar trebui să fie cea mai îngrijită zonă a orașului. Trotuarele și pavajul sunt distruse aproape în totalitate, clădirile se dezintegrează, gunoaiele se lipesc de tine la cea mai mică adiere, infimele spații verzi sunt de fapt mici petice de pământ pe care cresc doar mucuri de țigară perene.

constanta
Ai curaj să intri?

Nu e de mirare că doi turiști francezi, staționați cu o croazieră, mi-au spus că preferă să se întoarcă pe vas să ia masa, după numai câteva minute de promenadă prin Peninsulă.

Aici nici n-ar avea unde să se ducă la toaletă. Turiștilor care nu se pot ține până ies din zona turistică, Primăria le-a pus la dispoziție trei toi toi-uri ecologice pe un teren viran din Piața Ovidiu. Deși trec des prin fața lor, nu am văzut niciodată pe cineva care să se încumete să intre. Nici eu n-aș face asta.

constanta
Parc în plin centru istoric

În jurul toaletelor, sunt sute de clădiri istorice și de patrimoniu degradate, care pun în pericol viața trecătorilor, iar muzeele sunt înconjurate de mesajele „Accesul interzis” și „Atenție, cade tencuiala”. Cu un astfel de mesaj sunt întâmpinați turiștii chiar la intrarea în Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, clădire-simbol veche de o sută de ani, amplasată în vatra orașului, Piața Ovidiu.

constanta
La intrarea în Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, cel mai mare din sud–estul României, ești avertizat în română și engleză că s-ar putea să-ți cadă clădirea în cap. În rest, toate bune
constanta
Gaură în acoperișul Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța

„Țiglele care au fost de căzut de pe acoperiș, au căzut. Restul nu s-au mai desprins de doi ani. Am înștiințat Consiliul Județean despre problema asta, dar, dacă se intervine acum, riscăm să pierdem cofinanțarea pentru restaurarea clădirii”, îmi spune directorul instituției de cultură, Sorin Coleșniuc. Banii ar putea fi însă pierduți pentru că nimeni nu s-a înscris încă la licitația pentru realizarea lucrărilor. Consiliul Județean Constanța a câștigat finanțare pentru reabilitarea a patru monumente istorice, printre care și muzeul, anul trecut.

Pe de altă parte, directorul muzeului se plânge de „starea jalnică” în care se află centrul vechi al Constanței. „Nu sunt mulțumit de cum arată zona Peninsulară. Cel puțin pe zonele publice în care se află vestigii, ar trebui să se facă proiecte de igienizare, restaurare, de conservare și punere în valoare pentru a putea avea și noi turiști care să le viziteze. E sarcina Primăriei să se ocupe de acest aspect”, îmi explică șeful celui mai mare muzeu din sud–est-ul țării.

constanta
Clădire veche care stă să cadă
constanta
Cine va fi fericitul beneficiar al unei pietre vintage în cap?

Sebastian Ionescu, un arhitect clujean care a locuit câțiva ani, până de curând, în Constanța, remarcă și el starea deplorabilă în care se află clădirile din Peninsulă. „Este un potențial ratat. Arad, Oradea, Timișoara, Cluj au reușit să restaureze clădirile de patrimoniu. Acolo a fost vorba de voință concertată politic, au descoperit valoarea centrului istoric, ceea ce în Constanța nu s-a întâmplat. Cu clădirile administrate de autoritățile locale nu s-a făcut nimic. Iar în ce le privește pe cele particulare, au mijloacele necesare să facă ceva, de la constrângere până la încurajare”, spune arhitectul.

constanta
Au trecut aproape 20 de ani de când Cazinoul are același status: în șantier. Anul trecut a intrat pe lista celor mai periclitate șapte situri de patrimoniu din Europa
constanta
Spațiu „verde” în Piața Ovidiu

Ceea ce ar trebui să se numească parc, în centrul vechi al Constanței, este, de fapt, un petec de pământ pârjolit sau cu resturi de betoane.

Încă de acum trei ani, scriam că orașul are cel mai puțin spațiu verde pe cap de locuitor, dintre marile urbe ale țării, conform INS: 13,4 metri. Iar valoarea menționată a scăzut de la an la an văzând cu ochii. Asta se întâmplă pentru că Constanța nu are întocmit un Registru al Spațiilor Verzi, care ar împiedica schimbarea destinației terenurilor.

constanta
„Pietroaiele” din imagine sunt vestigii grecești și romane vechi de mii de ani, iar Primăria a ales să le valorifice potențialul așa

Motivul tărăgănarii inventarierii spațiilor verzi de către Primăria Constanța, de altfel obligatorie de peste zece ani, este lesne de înțeles. Chiar în urmă cu câteva zile, după implicarea asociației civice Constanța Altfel, instanța a decis anularea avizului de construire a unui bloc în Parcul Tăbăcărie. Proiectul imobiliar aparține chiar soțului șefei Direcției Programe și Dezvoltare din cadrul Primăriei Constanța, Ani Merlă, care s-a stropșit la mine acum trei ani, când am chestionat-o chiar cu privire la problematica spațiilor verzi.

constanta
În spatele bulevardului Tomis, principala arteră pietonală din Constanța
constanta
Acum două luni, fostul primar al Constanței, Radu Mazăre, a fost condamnat la aproape zece ani de închisoare pentru că ar fi primit de la firma Polaris șapte milioane de euro mită în schimbul atribuirii unui contract de salubrizare pe o perioadă de 25 de ani.

Constanța reciclează doar 2.72 la sută din deșeurile menajere generate, față de o medie de zece la sută la nivel UE, îmi spune Mihaela Cândea Mirea, directorul executiv al ONG-ului Mare Nostrum. Ăsta este și unul dintre motivele pentru care centrul vechi este îngropat în deșeuri. „Gunoaiele sunt foarte repede purtate de vânt și ajung pe plajă și în apa mării. Plasticul este cel mai nociv, deoarece este cel mai ușor și zboară peste tot. În plus, nu este biodegradabil, ci doar se mărunțește în particule microscopice și poate fi foarte ușor ingerat. Există studii care arată că astfel de particule există în aerul pe care îl respiram zilnic. Putem spune deci, că respirăm plastic. Ajunse în apă, aceste particule sunt înghițite de acei pești pe care mai târziu ajungem să-i consumăm tot noi”, îmi spune ea.

Pentru că primarul orașului, Decebal Făgădău, nu-mi mai răspunde de ceva vreme la întrebări (se pare că materialele mele nu-i sunt pe plac), îl sun pe viceprimarul Dumitru Babu, în speranța că mă va lămuri cu privire la anomaliile care abundă într-un oraș cu asemenea potențial turistic.

constanta
Ăsta este singurul coș de gunoi pe o distanță de jumătate de kilometru, între Piața Ovidiu și Cazino, pe cea mai traficată arteră din centrul vechi al Constanței

Întrebat cum își explică prezența excesivă și persistentă a gunoaielor în Peninsulă, Babu dă vina pe cetățeni.

„Mizeria o face oamenii, doar nu plouă cu gunoaie. Oamenii au la dispoziție coșuri”, spune viceprimarul.

Îi spun că pe o distanță de jumătate de kilometru am întâlnit doar un coș de gunoi. „Vom pune”, zice el. Îi sugerez primarului să se uite la orașe precum Cluj, Iași, Timișoara, Oradea, care, culmea, sunt locuite și vizitate tot de oameni.

constanta
O tablă albă pe care erau cândva schițate obiectivele turistice din județ este singurul „punct de informare turistică” al celui de al treilea cel mai vizitat oraș din România. În fundal, Edificiul roman cu mozaic, un muzeu în paragină înconjurat cu bandă de restricție, unde poți vedea pe riscul tău și zece lei trei exponate amărâte

Într-un oraș care se vrea a treia cea mai turistică urbe, Primăria nu a dezvoltat nici măcar o pagină destinată informării turistice sau un punct de informare, așa cum au localități mult mai mici din România.

„Nu știu de problema asta, pentru că eu, personal, nu sunt consumator de centre de informare turistică. Eu călătoresc foarte mult în țări străine și nu am avut nevoie de centre de informare turistică pe unde am fost”, a punctat edilul adjunct.

constanta
Pavajul montat in urmă cu câțiva ani cu bani grei de o firmă de casă a PSD este distrus în proporție de 60-70 la sută în toată zona istorică. Primăria nu poate să reabiliteze pavajul pe baza garanției lucrărilor, întrucât în contract zona este destinată traficului pietonal, iar în Peninsulă accesul mașinilor este permis. Soluția, plombarea pavajului cu beton

Pavajul instalat cu câțiva ani în urmă doar pe arterele principale, cu bani europeni, este acum distrus aproape în totalitate. „Arată așa pentru că s-a intrat cu mașina, deși proiectul era făcut pentru traficul pietonal”, se revoltă Babu, care uită că atât proiectul, cât și contractul au fost întocmite chiar de camarilla PSD-istă care administrează Constanța de 20 de ani. Măcar nu a răspuns ca Primarul Făgădău, acum doi ani, care a zis că pavajul ciobit dă Constanței „un aspect de aer ăăă… exact, un aer de oraș istoric“.

constanta
O plimbare agreabilă prin centrul vechi al Constanței se poate încheia pe plajă, pe una dintre căile de acces la mare

Vacanță plăcută!

Editor: Ioana Moldoveanu